Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 26, nr. 5591-5614)

1971-02-23 / nr. 5609

j y 1 á V > ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ ANUL XXVI — NR. 5.609 (7.088) MARȚI 23 FEBRUARIE 1971 4 PAGINI — 30 BANI Luni ,într-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanțul activității desfășurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii și vieții, în­vățăturii și pregătirii culturale, stabilind căile menite să contri­buie la îmbunătățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii organizatorice, la adîncirea demo­crației interne a organizațiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor ac­tuale ale construcției în România a societății socialiste multilateral dezvoltate, în ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea ședinței. Congresul a fost informat despre dezbaterile din co­misii care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor U.T.C., în domeniul respectiv. Con­n­gresul a hotărît ca aceste recoman­dări să fie transmise noului Comi­tet Central ca documente ale Con­gresului, care primește mandat să soluționeze și să concretizeze în activitatea practică propunerile și observațiile făcute în comisii cu privire la îmbunătățirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categorii­lor de tineri și în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat des­pre desfășurarea lucrărilor Confe­rinței a VIII-a a Uniunii Asocia­țiilor Studențești din România și despre hotărîrile adoptate. La deschiderea ședinței s-a a­­nunțat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare nu­măr de telegrame prin care organi­zațiile U.T.C. din întreprinderi, u­­nități agricole, școli, facultăți și instituții raportează despre rezul­tatele obținute în muncă, îri activi­tatea de organizație în cinstea Congresului și se angajează să a­­plice în viață hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al or­ganizației de tineret a patriei noas­tre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din ședințele plenare au luat cuvîntul 59 de delegați și invitați, iar în cadrul ședințelor pe comisii 194, care, în lumina locului și rolului tinerei generații în ansamblul vieții sociale, politi­ce și economice, au analizat am­plu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală și de perspecti­vă a organizației U.T.C. în continuarea lucrărilor Con­gresului, delegații tineretului au a­­probat în unanimitate raportul și activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, pre­cum și Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Con­gresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Co­munist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătățită, Rezoluția Congresu­lui al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegații au adoptat moțiunile­­ privind si­tuația din Indochina , referitoare la Orientul Apropiat; privind so­lidaritatea cu lupta popoarelor și mișcările de eliberare națională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare; cu privire la mișcarea internațională de ti­neret și studenți. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri su­pleanți și Comisia Centrală cenzori, alcătuită din 35 membri. de ★ După-amiază a avut loc ședința de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Dummitru Popa, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de ședințe a con­ducătorilor de partid și de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. în sală se aflau numeroși invi­tați — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători, de instituții cen­trale și organizații obștești, vechi militanți ai partidului, activiști de partid și de stat, oameni de știin­ță, cultură și artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziariști ro­mâni și străini. Erau prezenți delegații organiza­țiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Con­gresului. La deschiderea ședinței s-a adus la cunoștința Congresului că în prima sa ședință plenară, Comi­tetul Central al Uniunii Tineretu­lui Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 mem­bri supleanți, precum și secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarășul Dan Marțian. Președinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarășul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarășul Dan Marțian, prim-secretar al C.C. al U. T. C., a asigurat pe dele­gați că noul Comitet Central nu va ■(Continuare în pagina a II-a) încheierea lucrărilor Congresului al IX-lea al U. T. C. SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Desfășurîndu-și lucrările în preajma glorioasei ani­versări a semicentenarului partidului, eveniment cu adînci rezonanțe în destinul și istoria noastră contem­porană. Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Co­munist și Conferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești se fac mesagere ale gîndurilor și sentimen­telor nobile care animă tînăra generație și transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, expresia dra­gostei și devotamentului nemărginit, a atașamentului profund al tineretului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-și închina întreaga sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiective­lor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de venerație și adînc res­pect pentru activitatea laborioasă desfășurată de Parti­dul Comunist Român, pentru eforturile și consecvența pilduitoare cu care dumneavoastră înșivă acționați in slujba progresului și civilizației României socialiste, a­­bordînd nu o dată, cu înțelegere și realism, în întreaga lor complexitate, și problemele tineretului, locul și rolul său în dezvoltarea societății contemporane. Cu­vintele de caldă apreciere și îndemn ce le-au­ adresat Congresului, tinerilor din industrie și agricultură, in­telectualilor, elevilor și studenților, vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei gene­rații, vor fi un îndreptar al perfecționării generale a întregii activități a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în con­sens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl stră­bate azi întreaga viață social-politică și economică a țării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezență vie, dinamică, angajînd energiile și aptitu­dinile tinerilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în acești ani. Sintetizînd experiența dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfășurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre și Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești au jalonat, totodată, în contextul noilor sar­cini și obiective ale actualului plan cincinal, și direc­țiile de viitor ale muncii și preocupărilor tineretului, în scopul creșterii responsabilității,și angajării sale, a prezenței active, nemijlo­cite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale. Uniți prin aceleași idealuri, gînduri și sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrățită, tineri ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități, ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova neabătut normele și principiile po­liticii partidului nostru, să acționăm fără preget, demni și responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptății și echității socialiste, al conștiinței militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe șantierele marilor obiec­tive ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile școlilor și facultăților, fructificîndu-ne pe deplin elanul și virtuțile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ști­inței și culturii românești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capaci­tății moral-politice și sociale a organizației noastre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem crescuți și formați ca militanți devotați partidului, tineri revolu­ționari înarmați cu conștiința responsabilității, a înal­tei datorii față de patrie, partid și popor, promotori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convingerilor noastre comuniste, științifice despre lume și viața. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica exter­nă clar-văzătoare, de destindere și colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susținînd consec­vent activitatea fructuoasă pe care o desfășoară con­ducerea partidului pentru lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea unității parti­delor comuniste și­ muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organizația noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea activă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul și organizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contribuție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democrație și progres social. Patriotismul­ și spiritul internaționalist profund, ști­ința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersului ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exemplul și activitatea sa partidul comu­niștilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuși crezului și apartenenței noastre la cauza progresului și civilizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea­ Tineretului Comunist, Uniurt­i Asociațiilor Studențești, toți tinerii și tinerele țării, aducem prino­sul dragostei și recunoștinței noastre fierbinți, Partidu­lui Comunist Român — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă și biru­ință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber și stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gin­­durile, inimile și cugetele, în fața partidului, în fața dumneavoastră, mult iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepie­ritoare să încunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai­ demn și prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și civilizației socialiste. Conferința Uniunii Asociațiilor Studențești din România în cadrul Congresului al IX-lea al U.T.C., duminică au avut loc lu­crările celei de-a VIII-a Conferin­țe a Uniunii Asociațiilor Studen­țești din România, în care au fost dezbătute cu exigență și respon­sabilitate activitatea asociațiilor studențești din ultimii doi ani, contribuția lor la formarea multi­laterală a specialiștilor, corespun­zător cerințelor dezvoltării econo­miei, științei și culturii noastre so­cialiste. în sală se aflau aproape 300 de împuterniciți ai celor peste 150.000 de studenți din întreaga țară, nu­meroși invitați — activiști de par­tid și de stat, conducători ai unor organizații obștești și instituții cen­trale, rectori ai instituțiilor de în­­vățămînt superior, academicieni, cadre didactice, studenți străini a­­flați la studii în țara noastră, stu­denți fruntași la învățătură și în activitatea obștească. Printre cei care au luat loc în prezidiu se aflau tovarășii Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Mircea Malița, minis­trul învățămîntului, precum Dușan Ulcak, președintele Uniu­ni­nii ■ Internaționale a Studenților. Raportul Consiliului U.R.S.R. cu privire la activitatea uniunii în perioada dintre Conferința a VII-a și Conferința a VIII-a a fost prezen­tat de tovarășul Traian Ștefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., președin­tele Consiliului U.R.S.R., iar Ra­portul comisiei de cenzori U.R.S.R., de către Gheorghe Milea, a președintele comisiei. Pe marginea documentelor pre­zentate, au luat parte la dezbateri Alexandru Soare, președintele Consiliului U.R.S. din centrul uni­versitar București, Ionel Reghini, student la Facultatea de drept, pre­ședintele Consiliului U.A.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Pe­tru, șeful Comisiei politico-ideolo­­gice a Consiliului­­ U.A.S. din cen­trul universitar Iași, Adriana Teu­­bert, studentă în anul I la Institu­tul politehnic din Timișoara, Con­stantin Nicolaescu, student la In­stitutul de subingineri din Pitești, Dorel Cherecheș, student la Insti­tutul politehnic din Brașov, pre­ședintele Asociației studențești de la Facultatea de silvicultură, Da­niela Duțescu, studentă la Univer­sitatea din Craiova, Ion Drăgan, student la Institutul pedagogic din Tg. Mureș, președintele Consiliului U.R.S. pe institut, Sil­via Alecu, studentă la Institutul politehnic din Galați, șefa Comisiei sociale pe centrul universitar Galați, Laura Bocan, studentă la Institutul pe­dagogic din Oradea, președinta Consiliului U.R.S. pe institut, Gri­­gore Calotă, student la Institutul de mine din Petroșani, președintele Asociației studențești din cadrul Facultății de electromecanică, Be­­reczki Baltazar, student la Insti­tutul agronomic din Cluj, Emil Po­­pescu, asistent universitar, preșe­dintele Consiliului U.R.S. din In­stitutul de arhitectură, Florin Mi­­clea, student la Institutul de me­dicină din Timișoara, președintele Consiliului U.R.S. pe institut, Dan Moisescu, student, președintele Consiliului U.R.S. din Institutul de artă teatrală și cinematografică, Radu Linte, student la Institutul politehnic din Iași,­ Gheorghe Ma­nea, președintele Consiliului U.R.S. de la Institutul de construcții, în numele Uniunii Internaționale a studenților, Dușan Uleak, preșe­dintele U.I.S., a transmis un me­saj de salut Conferinței Uniunii A­­sociațiilor Studențești din Româ­nia. De asemenea, conferința a fost salutată și a primit mesaje din par­tea unor colective de studenți străini care învață în România, în încheierea dezbaterilor con­ferinței, a luat cuvîntul tovarășul Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Vorbitorul a subliniat spiritul constructiv al dezbaterilor și al propunerilor făcute de dele­gați, a relevat faptul că Uniunea Asociațiilor Studențești din Româ­nia a devenit o puternică organi­zație, cu o fructuoasă experiență dobîndită de-a lungul anilor, în mobilizarea tineretului universitar pentru pregătirea la nivelul exi­gențelor actuale și de perspectivă ale producției materiale și spiri­tuale. Primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele îndatoriri ce revin studențimii din țara noastră de a se pregăti cit mai temeinic, astfel ca după ab­solvire să se poată încadra cît mai rapid și eficient în munca vastă de realizare a sarcinilor mobiliza­toare ale noului plan cincinal, în vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Participanții la conferință au a­­probat în unanimitate activitatea Consiliului U.R.S.R. și rapoartele prezentate. De asemenea, au fost aprobate modificările la Statutul U.A.S.R. și adoptată Rezoluția Con­ferinței, în Consiliul U.A.S.R. au fost a­­leși 97 membri și 28 membri su­pleanți, iar în Comisia de cen­zori a U.A.S.R. 15 membri­ în Comitetul Executiv al U.A.S.R. au fost aleși : Ștefănescu Ion Tra­ian — președinte, Bereczki Balta­zar, student la Institutul agrono­mic Cluj, Miclea Florin, student la Institutul de medicină Timi­șoara, Șorina Gheorghe, student la Institutul politehnic București, To­­mozei Mihaela, studentă la Univer­sitatea din Iași , vicepreședinți, Bîrliba Dan, Boștină Constantin, Coca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mă­­năilă Ana Maria, Pusztai Kalman — secretari, Alecu Silvia, studen­tă la Institutul politehnic Galați, Calotă Grigore, student la Insti­tutul de mine Petroșani, Cherecheș Dorel, student la Institutul Poli­tehnic Brașov, Crețu Gheorghe, președintele Consiliului U.A.S. Ti­mișoara, Bocan Laura, studentă la Institutul pedagogic Oradea, De­­leanu Ion, președintele Consiliului U.A.S. Cluj, Dumitrașcu Constan­tin, student la Universitatea Cra­iova, Kovács Dezideriu, student la I.M.F. Tg. Mureș, Kronenberger Mariane, studentă la Universitatea Timișoara, Mateescu Ioana, stu­dentă la Institutul politehnic Cluj, Modîică Mariana Eugenia, student­­ă la Academia de studii economice București, Negrescu Radu, student la Institutul de artă teatrală și ci­nematografică București, Nicules­­cu Nicolae, președintele Consiliu­lui U.A.S. Iași, Ștefan Angela, stu­dentă la Institutul agronomic Iași, Soare Alexandru, președintele Consiliului U.A.S. București, Sto­­ian Nicolae, redactor-șef al revis­tei „Viața studențească“ — membri. Ca președinte al Comisiei de cen­zori a fost ales tovarășul Paul Bran, președintele Consiliului U.R.S. de la Academia de studii e­­conomice București. (Agerpres) / Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor unități .­ Luni dimineața s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezența tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron industriale și cu statut de Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale și ai ce­lorlalte unități cu statut de cen­trală, miniștri și cadre de condu­cere din ministere, directori de în­treprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor județene de partid, secretari de partid și specialiști din întreprinderi, pre­ședinții Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producție și președinți ai celorlalte centrală ai comitetelor sindicatelor din în­treprinderi, specialiști din institu­tele de cercetări și proiectări, ca­dre didactice din învățămîntul su­perior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăși­l. Manea Mănescu: în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfășurat pe mi­nistere și ramuri de producție, ur­­mind ca marți să fie reluate în șe­dință plenară. (Agerpres) Im dezbatere publică Dezvoltarea urbanistică a Bacăului in anii cincinalului 1971-1975 Cerințele vieții în orașul modern — și Bacăul capătă din ce in ce mai evident această identitate — devin tot mai complexe și mai imperative, astfel incit orice program de dezvoltare urbanistică trebuie să țină seama de ele. Expoziția deschisă recent în holul mare al Casei de cultură a sin­dicatelor din municipiul Bacău reprezintă o imagine concludentă in a­­ceastă privință. Se înțelege, o bună activitate de sistematizare nu poate fi concepută fără participarea activă a reprezentanților organelor locale ale adminis­trației de stat și unităților economice, de învățămînt, culturale, sanitare și obștești. Ideile edilitar-urbanistice, atita vreme cit stat în stadiu de proiect pot fi îmbunătățite — și e de dorit acest lucru — prin dezbateri­l­i largi, aprofundate, în care fiecare punct de vedere să fie argumentat cu seriozitate. De altfel, sîntem informați că dezbaterea publică a studiu­lui privind amplasamentele pentru construcția de blocuri în cincinalul 1971—1975 va fi organizată in ziua de 24 februarie a. c. ota 10, în sala Casei de cultură a sindicatelor, dezbatere la care sunt invitați să participe delegați ai C.S.E.A.L., proiectantul schiței de sistematizare I.S.A.R.T. București, Comisia de sistematizare a municipiului Bacău, conducători de întreprinderi și instituții, deputați și, bineînțeles, cetățeni. Observații, propuneri pe marginea aceleiași teme pot fi trimise și re­dacției. Acesta este și motivul pentru care găzduim astăzi, în paginile ziarului, articolul de mai jos, scris de GHEORGHE CHIRA, arhitectul șef al municipiului Bacău. Fără îndoială, punctele de vedere exprimate aici vor stîrni interesul larg al cititorilor. Celor care vor să-și exprime, în mod avizat observațiile pe marginea acestui articol, ziarul le oferă co­loanele sale. Satisfacerea cerințelor orașului modern în următorii 5 ani populația mu­nicipiului Bacău va atinge 110.000 locuitori. Acest lucru se va petrece într-un cadru corespunzător de dezvoltare urbană. Dezvoltarea municipiului se pre­conizează a avea loc pe următoa­rele coordonate : ■­­ de-a lungul elementelor sale naturale — lacurile din estul ora­șului ; ■ limitele construite ale muni­cipiului vor fi cuprinse într-un pe­rimetru ordonat, printr-o integrare rațională a noilor ansambluri in spațiul orășenesc . (Continuare în pagina a II-a) „Ateneul cultural“ băcăuan în județul Iași Popas la Hîrlău După cum aminteam în ultima corespondență, agenda manifestă­rilor din cadrul Ateneului cultu­ral băcăuan a avut înscrisă, pentru simbătă după-amiază, conferința prof. Iulian Antonescu, intitulată „Șiretul, matcă de cultură și e­­roism“. La Hîrlău, unde a fost pro­gramată conferința, sala casei de cultură devenise neîncăpătoare. Primarul orașului, vorbindu-ne despre realizările oamenilor de aici, nu a uitat să adauge și ce va fi în anii ce vor urma. Trecut, prezent, viitor. Hîrlăul Răreșoaiei aspiră la o viață citadină, pe care cu sigu­ranță o va avea. Iar elementul cultural nu putea să lipsească. To­varășul Paul Iancu, directorul Ca­sei de cultură, ne amintea despre brigăzile științifice care vizitează satele apropiate, despre formațiile artistice, despre cursurile Univer­sității populare, despre cercul de balet sau cel filatelic (ultimul fiind în situația de a perfecta un schimb de experiență cu cercul similar din Tg. Ocna). în acest context, ne spu­nea tovarășul Iancu, conferința de acum a prof. Antonescu, ca și cea din urmă cu 2 ani, a fost pentru noi un bun prilej de a vedea isto­ria sub o altă optică­­ a trăiniciei, a stabilității poporului nostru pe aceste pămînturi, izvorul a ceea ce am făcut și a ceea ce vom face. De aceea ni s-a părut că invita­ția, adresată conferențiarului bă­­­­căuan, de a reveni la Hîrlău, a fost ceva firesc și nicidecum niște cu­vinte amabile ale unor gazde ospi­taliere. Luni seara, „Ateneul cultural“ băcăuan a prezentat ieșenilor o altă instituție artistică profesionis­tă — Teatrul de păpuși „Licurici“, în program a figurat spectacolul pentru adulți „Fantezii“. C. LUPU La convergența preocupărilor, apreciabile sporuri de producție Angajamentele asumate în în­trecerea socialistă de către petro­­chimiștii Borzeștiului încep să se materializeze. Realizările lunii ia­nuarie sunt întregite de cele ob­ținute în primele două decade din februarie, secțiile și instalațiile ce­lor trei mari uzine contribuind din plin la desfășurarea ritmică a pro­ducției, la îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost al produselor finite, printr-o organi­zare corespunzătoare a proceselor tehnologice, exploatarea rațională a mașinilor și utilajelor, folosirea judicioasă a timpului de lucru. UZINA CHIMICA. Pînă la data de 20 februarie, salariații secției clorosodice realizaseră peste plan importante cantități de produse, printre care : 285 t acid clorhidric soluție, 51 t acid clorhidric gazos, 208 t sodă, 88 t leșie. La secția con­diționate s-au produs, de aseme­nea suplimentar, 43­ t clorură de var, 6 t clorură de calciu calci­nată și 10 t clorură de calciu solu­ție. Chimiștii de la secția insecti­cide au înscris, la capitolul depă­șiri : 13 t monoclorbenzen, 60 t detoxan, 4 t hexacloran. Au mai fost obținute și alte depășiri­­ prin­tre care 32 t acetilenă, 37 t P.C.V., 13 tone monomer. Aceleași apre­cieri pozitive se pot aduce și acti­vității desfășurate în această pe­rioadă de către secțiile auxiliare — atelierul mecanic, ambalaje meta­lice, anticoroziv. UZINA DE PETROL. Petroliștii își conju­gă, ca de obicei, eforturile cu cele ale întregii platforme: în cele două decade ale lunii februa­rie, secția I prelucrare a obținut, peste plan, 2.300 t benzină, 2.200 t motorină, economisindu-se în a­­celași timp cantitatea de 28 t pro­duse. La complexul de reformare catalitică sporurile înregistrate sînt la fel de substanțiale : 150 t ben­zen, 20 t toluen, 38 t ortoxilen, 42 t paraxilen și 62 t etilbenzen. Menținînd ritmul de lucru im­primat în această perioadă petro­­chimiștii de la G.I.P. Borzești și-au propus să utilizeze­ la maximum posibilitățile de care dispun, pen­tru a întîmpina Semicentenarul partidului cu succese deosebite. Artiști amatori în concurs Suita manifestărilor cultural-ar­­tistice și educative dedicate Semi­centenarului P.C.R. include, în­­ a­­ceste zile de entuziaste întreceri artistice, și tradiționalul concurs pe țară al amatorilor, aflat la cea de-a X-a ediție a sa. Sîmbătă și duminică, spectacolele care au a­­vut loc pînă seara tîrziu pe sce­na clubului „1 Mai“ din Comănești și Casei de cultură a sindicatelor din Municipiul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej au reunit aproximativ 700 de interpreți — coriști, dansa­tori, soliști vocali și instrumentiști, membri ai orchestrelor de muzică populară și ușoară etc. Orașul minerilor și al forestieri­lor și-a întîmpinat oaspeții cu acea caldă urare de bun ve­nit și succes în întrecere. Se în­­tîlneau formații binecunoscute pe valea Trotușului și Tazlăului, a­ducînd cu ele experiența unor con­cursuri de amatori, dar și altele mai tinere, ce cutezau să-și etaleze calitățile intr-o competiție de am­ploarea celei amintite. „Semnalul“ declanșării fazei județene l-a dat fanfara minerilor, veche și presti­gioasă formație, pentru ca aplau­zele publicului să răsplătească, în continuare, apariția pe scenă a co­rului sindicatului învățămînt din Comănești, ansamblului folcloric din Asău (fragment din spectacolul „La poale de codru des“), dansa­torilor din Dărmănești, Asău și lo­calitatea gazdă, grupurilor vocale și instrumentale (de la căminele culturale din Dărmănești și Poduri, cluburile „1 Mai“ Comănești și Ra­finăriei din Dărmănești). Progra­mele oferite de orchestrele de mi­(Continuare în pagina a Il-a) ACORDUL GLOBAL-cale sigură de sporire a producției și veniturilor in C.A.P. în cadrul măsurilor cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie anul trecut, cu privire la îmbună­tățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, se prevede introducerea unei noi forme de re­tribuire a muncii în cooperativele agricole — acordul global. Spre deosebire de retribuirea muncii pe bază de norme, care e­­galizează cîștigul cooperatorilor pe ansamblul unității și nu ține sea­ma de contribuția fiecăruia la rea­lizarea producției și a veniturilor, acordul global reprezintă forma de retribuire în care plata se face pentru întregul volum de lucrări, concretizat în cantitatea de produ­se sau valoarea producției obținute, în acest fel, plata muncii în acord sporește răspunderea și interesul cooperatorilor pentru executarea lucrărilor în timpul optim și de bună calitate, în vederea realizării scopului final — creșterea produc­ției — și, implicit, obținerea unui cîștig sporit pentru munca pres­tată, în cooperativele agricole din ju­dețul nostru adunările generale au hotărît să introducă în acest an re­tribuirea muncii în acord global în diferite sectoare de activitate, și în primul rînd la culturile prăși­­toare, în legumicultură, viticultură, zootehnie și activități anexe. Plata lucrărilor executate în a­­cord global de către o formațiune de muncă sau individ se calculea­ză la începutul anului pe baza nor­melor de muncă, stabilindu-se­­ va­­loarea manoperei la fiecare pro­dus pe tonă, hectolitru, bucată sau la valoarea producției, exprimată în mii lei. Pentru aceasta se întoc­mesc devizele de lucrări cu numă­rul de norme fizice și convențio­nale, calculate pe culturi și tarlale, diferențiat în funcție de nivelul producțiilor planificate, gradul de mecanizare, tehnologia aplicată etc. Valoarea manoperei pentru fie­care cultură se calculează înmul­țind numărul de norme la catego­ria I prevăzute pentru lucrările din deviz ce se execută în acord global participă (fără lucrările la care nu toți cooperatorii ca­­ transporturi, semănat mecanic etc.) cu valoarea planificată a unei nor­me. Tariful de plată pe unitate de produs se stabilește împărțind va­loarea manoperei la producția pla­nificată exprimată în unități de produs. De exemplu pe o suprafață de 100 ha porumb se vor executa 3000 norme ,de categoria I (din care 2500 pentru lucrările ce se execută în acord global, iar 500 pentru transporturi care se vor re­­tribui cu tarif pe norma de mun­că) și s-a planificat o producție de 200 tone. Valoarea planificată a unei nor­me de categoria I este de 20 lei (din care 3 kg grîu, 4 kg porumb 1 kg cartofi și I­ lei), în acest caz tariful de plată penă (Continuare în pagina a II-a) /

Next