Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 26, nr. 5641-5666)
1971-04-01 / nr. 5641
ANUL XXVI — Nr. 5.641 (7.120) JOI 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani CU TOATE FORȚELE 111 EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Instantaneu pe ogoarele C.A.P. Firjoi, se însămințează inul. Foto : Toma DLDAU In ciuda capriciilor vremii, nici o clipă de răgaz Zilele trecute a plouat, fapt care a determinat diminuarea ritmului desfășurării muncilor agricole de sezon, dar pentru foarte puțin timp, întrucît cooperatorii și-au găsit de lucru în alte sectoare de activitate, unde treaba putea fi executată cu rezultate tot atît de bune și în condiții de umiditate ridicată a solului. Alaltăieri dimineață — prima zi după ploaie — cel puțin în cooperativele agricole vizitate, în cîmp, la arat și semănat nu se lucra, umiditatea ridicată din sol nepermițînd efectuarea unor lucrări de bună calitate. Mai tîrziu însă, dupăamiază, pe alocuri, îndeosebi pe terenurile în pantă, mai zvîntate, treaba a început, ce-i drept pe suprafețe mai mici. In majoritatea unităților i-am găsit pe cooperatori la datorie. In acest an, cooperativa agricolă din DAMIENEȘTI plantează cu butași de sfeclă de zahăr pentru producerea de semințe suprafața de 40 hectare, cultură de la care va realiza importante venituri bănești. Rezultatele în producție însă, așa după cum se știe, sunt condiționate de tehnologia aplicată, alegerea momentului plantării și calitatea materialului constituind factori de primă importanță. Iată de ce, in ziua raidului, cînd practic în cîmp nu se putea lucra, mai bine de 60 de cooperatori dădeau zor la sortatul butașilor. ..Dacă numai plouă, spunea președintele C. Matei, inline (adică ibri — n. n.) reîncepem lucrul, iar în cîteva zile vom încheia și plantatul celor 30 hectare care au mai rămas“. Alți cooperatori, aproximativ 25, împrăștiau gunoiul transportat din iarnă pe tarlaua „Rămășiță“, în suprafață de cîteva zeci de hectare. La cooperativa agricolă din ROȘIORI, în dimineața zilei respective, cele 46 de atelaje au lucrat la transportatul gunoiului în cîmp, în tarlalele pentru cultura sfeclei și pentru cea a cartofului. Dupăamiază, imediat ce terenul s-a zvmtat, toate forțele, tractoarele și atelajele, au fost mobilizate la executarea arăturilor pe terenurile rămase nelucrate din toamna precedentă, arîndu-se peste 20 hectare, în același timp, circa 50 de cooperatori erau prezenți în plantațiile vitipomicole, la tăiatul viței de vie și executarea lucrărilor de artă, antierozionale. Zilele trecute, înaintea ploii, la ferma de stat CALUGĂRENI a început și plantatul cartofului, din cele 150 hectare realizîndu-se 12 hectare. Pe șeful fermei, Nicolae Ciobanu, l-am întîlnit pierind în cîmp. După mai multe încercări, in tarlaua „Saivane“ s-a putut lucra, mecanizatorii Gheorghe Gherghel și Vasile Matei plantînd cu cartofi suprafața de aproape 3 hectare. „Pînă la 7 aprilie, spunea interlocutorul, trebuie să încheiem lucrarea. Angajamentul nostru este să dăm peste plan cel puțin 1.000 kg la hectar“. De altfel, la ferma din Călugăreni însămînțatul culturilor din prima epocă este pe terminate, executîndu-se lucrarea pe întreaga suprafață de răpită și măzăriche pentru sămînță ,iar întreținerea ogoarelor de toamnă s-a efectuat pe 835 hectare, aproape 100 hectare fiind deja pregătite spre a fi însămînțate cu culturi din epoca a doua. Și la cooperativa agricolă din NEGRI am întîlnit cooperatori în cîmp. In tarlaua „Coasta Mîglei“, bunăoară, se lucra intens la curățatul pășunii. Este una din acțiunile care de fapt acum, pînă la ieșirea animalelor la pășunat, trebuie încheiată, urmînd a fi continuată în timpul verii, atunci cînd situația din teren o va impune. Aspectele prezentate sunt în măsură să ne indice preocupările cooperatorilor în efectuarea lucrărilor agricole de sezon. Organizarea exemplară a muncii, concentrarea tuturor forțelor și mijloacelor existente și folosirea la maximum a timpului bun de lucru, constituie sarcini de prim ordin în vederea bunei desfășurări a campaniei agricole de primăvară. Intensificînd ritmul, o atenție deosebită trebuie acordată calității lucrărilor, factor hotărîtor în obținerea unor recolte bogate. ing. Gh. LUPU in pagina a IV-a O Lucrările celui de-al XXIV-lea Congres al P.C.U.S. O Influenta cifrelor I In pagina a III*a | I Pe agenda zilnică de lucru fi a O.C.L. Alimentara Bacău | 1 SE AFLA ÎNSCRIS | I DEZIDERATUL MAJORIT A | 1 îmbunătățirea deserviriitr‹ ■* ‹< populației| ir SS <› TG. OCNA : SONDORII SE ÎNTREC PE EI INȘIȘI Marea sărbătoare de la 8 Mai, sub semnul căreia s-a declanșat la acest început de nou cincinal; entuziasta întrecere socialistă, intensifică tot mai mult eforturile colectivelor pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea glorioasei aniversări. Zilnic, noi fapte vibrante de muncă, concretizate în realizarea unor succese deosebite, vin să confirme hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din unitățile economice ale județului de a contura, în acest prim an al noii etape de dezvoltare a patriei, o bază solidă pentru îndeplinirea obiectivelor trasate de partid în actualul cincinal. In acest context se situează și rezultatele economice pe care petroliștii de la întreprinderea de foraj Tg. Ocna le-au înregistrat de la începutul anului si pînă în prezent. Petroliștii de aici, analizînd cu minuțiozitate resursele interne ale întreprinderii și conturînd măsuri pentru valorificarea integrală potențialului de producție, și-au a asumat numeroase angajamente privind depășirea planului de foraj, reducerea prețului de cost pe metru săpat, a timpului neproductiv și a normelor de consum. Acționînd zilnic asupra pîrghiilor de bază ale procesului de producție, colectivul petroliștilor a reușit să-și depășească propriile angajamente, astfel că întreprinderea putut raporta, cu zece zile mai dea vreme, îndeplinirea sarcinilor de plan aferente primului trimestru, realizînd depășiri substanțiale la majoritatea indicatorilor. Preocuparea tuturor secțiilor brigăzilor de foraj pentru îmbușinătățirea tehnologiei de lucru a constituit una dintre principale ale succeselor: premisele Astfel, din totalul metrajului realizat, procedeele moderne de săpare, și în primul rînd forajul cu jet și optimizat, au fost utilizate într-o proporție de peste 13 la sută față de 6 la sută prevăzut. In comparație cu aceeași perioadă din anul trecut, viteza mecanică a crescut cu 0,12 metri pe oră, fapt care evidențiază o bună folosire a timpului de lucru și o judicioasă organizare a muncii. Un alt indicator de seamă al activității de foraj, care influențează într-o bună măsură rezultatele tehnico-economice ale întreprinderii, și anume metri pe instalație an activă, a crescut cu 36 de metri față de realizările din anul precedent. De remarcat este și preocuparea sondorilor din Tg. Ocna pentru continua reducere a timpului neproductiv. Asupra diminuării acestuia ei au acționat, în primul rînd, în direcția unei cît mai bune organizări a muncii echipelor de la montaj. Acest lucru s-a concretizat, între altele, în folosirea pe scară largă a metodei de montaj în ciclu, procedeu care favorizează o scădere substanțială a cheltuielilor materiale și de timp. De altfel, utilizarea acestui procedeu, ca și folosirea la execuția fundațiilor a prefabricatelor, au permis brigăzilor de sondori tîrgocneni ca în perioada acestui prim trimestru al anului să înceapă forajul, mai devreme față de prevederile din grafic, la un număr de cinci sonde. Faptul că sondorii, maiștrii și inginerii întreprinderii au trecut la aplicarea în practică a măsurilor menite să ridice eficiența și calitatea muncii, măsuri care își găsesc suportul în propunerile colectivului, este ilustrat, sintetic, de sportul consistent obținut la capitolul productivitatea muncii, înaintea ultimei decade din primul trimestru a.c., de exemplu, acest indicator înregistra o creștere de 11,8 la sută. Nu mai puțin importante sunt și rezultatele obținute în direcția reducerii cheltuielilor materiale de producție. Cele 918.000 lei economii, realizate prin reducerea prețului de cost pe metrul forat cu 47 iei față de deviz, exprimă importante diminuări de consum la burlane, ciment, energie electrică, cablu etc. Așadar, angajamentele petroliștilor devin fapte. Insuccesele lor este încorporată contribuția întregului colectiv, dornic să cinstească Semicentenarul partidului cu cel mai bogat bilanț de realizări. V C. MAFIEI ieri, la Bacău Plenara Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In cursul după-amiezii de ieri, a avut loc la Bacău plenara Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, la care au participat și președinții consiliilor comunale ale Frontului Unității Socialiste, conducătorii organizațiilor de masă și obștești, membrii comisiilor culturală și organizatorică din cadrul Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, membrii comisiei județene de urmărire și îndrumare a întrecerii patriotice, secretarii consiliilor municipale și orășenești ale Frontului Unității Socialiste. Lucrările plenarei au fost conduse de tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al Partidului Comunist Român, membru al Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Tovarășul ing. Ștefan Croitoru, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a prezentat un referat cu privire la contribuția consiliilor populare și a organizațiilor obștești la realizarea planului pentru muncă patriotică in 1970 și sarcinile ce revin, în acest sens, în anul 1971. Un referat cu privire la contribuția adusă de instituțiile specializate la munca de educație Socialistă a tineretului fost prezentat de tovarășul Ernest Gavrilovich vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. Tovarășul Aurel Ilie Calimandric, membru al Biroului Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a informat plenara în privința desfășurării alegerilor parțiale ce au avut loc, la 14 martie a.c., în 67 circumscripții electorale comunale și orășenești. Pe marginea informărilor prezentate au luat cuvîntul numeroși participanți. Plenara a aprobat în unanimitate conținutul informărilor și măsurile preconizate pentru activitatea viitoare. S-a dat, apoi, citire unei scrisori de mulțumire, din partea Comitetului municipal de partid și a Consiliului popular municipal Satu Mare, pentru sprijinul acordat in urma calamităților naturale din luna mai a anului trecut. „ Atît în zilele inundației — se spune în scrisoare — cît și în perioada ce a urmat acesteia, populația orașului nostru a simțit din plin sprijinul acordat și solidaritatea manifestată de către locuitorii județului Bacău. Dînd glas sentimentelor de gratitudine ale întregii populații sătmărene, transmitem Comitetului județean de partid și Consiliului popular județean Bacău, tuturor cetățenilor județului Bacău, pentru ajutorul sincere mulțumiri prețios acordat, pentru solidaritatea manifestată față de populația sătmăreană lovită de calamitate“. In semn de recunoștință pentru ajutorul acordat, au fost înmînate 14 insigne cu mențiunea : „Satu Mare. Merite în lupta împotriva inundațiilor și în reconstrucție“. In încheierea lucrărilor plenarei, concluzionînd, tovarășul Victor Enășoae a apreciat pozitiv activitatea desfășurată în domeniile abordate, subliniind, printre altele, necesitatea îmbunătățirii muncii organizatorice privind acțiunile de muncă patriotică pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților. Este necesară lărgirea schimburilor de experiență pentru popularizarea metodelor și mijloacelor eficiente în realizarea obiectivelor propuse. Cît privește educația tineretului — a reliefat, apoi, vorbitorul — se cere o mai precisă profilare a acțiunilor ce se întreprind, pe probleme cu adevărat specifice tinerii generații, în forme variate și atrăgătoare. Tinerii sînt schimbul nostru de mîine, și trebuie să fim atenți cu ei, să le fim cît mai apropiați, căci nu ne poate fi indiferentă evoluția lor. Tinerii noștri sînt buni, inteligenți, energici. Să le orientăm pașii cu grijă, cu competență. De asemenea, vorbitorul a făcut recomandări privind organizarea activității și perfecționării stilului de muncă al organelor locale ale Frontului Unității Socialiste. ■ Ancheta economică Steagul roșu I REALIZAREA NORMELOR -problemă tehnică, dar și de conștiință! A fost o vreme cînd normele erau stabilite empiric, in cel mai bun caz după metoda statistică a mediilor , cînd între norme și plan nu era o concordanță. Acea perioada a fost urmată d o largă acțiune de reașezare a normelor, de o fundamentare științifică a lor, încît, între realizarea normelor și a planului de producție să existe o corelație directă, înfăptuirea acestui lucru a dus la apariția unui fenomen nou, dar nu neașteptat, ci, dimpotrivă, prevăzut: înregistrarea unui însemnat număr de salariați care în decursul unei luni sau trimestru, fie și numai pentru un schimb, apar cu realizări sub norma de muncă stabilită. Abordînd acest aspect la consfătuirea cu activul de partid și cadrele de bază din industrie, transporturi, construcții și unitățile prestatoare de servicii din județul nostru, care a avut loc la începutul lunii martie 1971, tovarășul Vasiliu Țir, directorul general al Combinatului textil Buhuși, arăta printre altele, că peste 30 la sută din muncitorii care lucrează în acord nu-și realizează normele. Multora li se va fi părut, poate, o proporție foarte ridicată ; sunt cazuri cînd procentajul este chiar mai mare și cu toate acestea planul de producție se realizează, se depășește. Un paradox ? Nu. Nu-i nici un paradox pentru că numărul celor ce lucrează în acord nu coincide cu totalul salariaților (cei mai mulți lucrează în regie), foarte mulți din cei ce apar sub normă își realizează planul lunar, trimestrial, ba unii dintre ei și-l depășesc. Cu prilejul anchetei întreprinse la Fabrica de postav din Buhuși, am constatat că media celor care au rămas sub normă în anul trecut a fost, cifric, de 1004, statistic reprezentînd 33,9 la sută din numărul celor ce lucrează în acord. Subliniem că, chiar în aceste condiții, principalii indicatori de pian și pe sortimente au fost totuși realizați, depășiți. Cît s-ar fi realizat în plus dacă toți muncitorii de la fabrica buhușeană și-ar fi îndeplinit normele ? le invităm să facă un astfel de calcul, în primul rînd, pe cei în cauză, factorii interesați, pentru că, trebuie s-o spunem, deși am fost asigurați că pe marginea nerealizării normelor se ia atitudine hotărîtă, se fac dezbateri în adunări de partid, sindicat și U.T.C., totuși rămîn în continuare încă mulți muncitori cu normele neîndeplinite. In ianuarie a.c. s-au aflat în această situație 29 la sută dintre muncitori, iar în februarie 27,7 la sută. Procentajele de care ne-am servit reprezintă media pe an și fabrică, respectiv pe două luni din 1971. Intrînd în amănunte "ne-a " reținut atenția faptul că în unele luni proporția celor ce nu-și realizează normele este foarte ridicată. Notăm opinia inginerului șef al fabricii Emil Gorcea : „Există o serie de neajunsuri pe care le întimpinăm în aprovizionarea cu coloranți, materii prime, piese de schimb și altele ; schimbările frecvente ale sortimentelor ; pretențiile tot mai ridicate ale beneficiarilor ; desele întreruperi în furnizarea energiei — toate acestea reprezentînd factori obiectivi, impedimente în calea realizării normelor de muncă. Dacă în decembrie 1971 proporția neîndeplinirii normelor ajunsese la 43,8 la sută cauza principală constă în diversificarea producției, pregătirea planului pentru ianuarie“. Nu-l contrazicem pe inginerul Gorcea, dar sîntem tentați să facem o comparație . Dacă în decembrie s-a înregistrat cea mai înaltă cotă a nerealizării normelor situație pusă în principal pe seama pregătirii producției începutulu lui de an, apoi firesc ar fi ca la o unitate de același profil să găsim o situație asemănătoare. Or, la „Proletarul“, „vîrful“ n-a fost în decembrie, ci în noiembrie 1970 ! Ne punem, deci, întrebarea : pregătirea planului pentru perioada următoare e cu adevărat o cauză obiectivă ?... Să dăm cuvîntul și tovarășei Maria Hanganu, șeful serviciului norme de la Fabrica de postav din Buhuși: „Cele mai multe nerealizări de norme le avem la țesătorie, meserie pe care o consider ca fiind cea mai pretențioasă, mai greu de învățat și unde avem cea mai mare fluctuație de cadre, majoritatea fiind femei. Pornind de la aceste realități, conducerea fabricii, a combinatului, au luat măsuri, încît, încă din școala profesională să se insiste îndeosebi pe însușirea meseriei de țesător. Concomitent au fost pregătiți o serie de muncitori, prin ucenicie la locul de muncă, încît să avem în permanență un anumit surplus de țesători“. Am solicitat și părerea cîtorva muncitori. Teodora Craiu și Silvieta Moise au fost colege la școala profesională și lucrează împreună la țesătorie din 1968. Prima se numără printre muncitorii de nădejde ai secției, a doua se află, de regulă, printre cei ce nu-și realizează norma. Din discuția avută am reținut că realizarea sarcinilor nu ține numai de volumul și calitatea cunoștințelor, ci și de o anume ambiție personală, de personalitatea omului. Ordinea la locul de muncă, un permanent control al mașinii și materialului, un exigent autocontrol, munca făcută cu atenție, cu dăruire, evitarea oricăror timpi morți joacă un important rol in realizarea normelor. Firește, ar fi ideal ca nici un muncitor să nu rămînă sub normă ! Ceea ce se poate și trebuie să se traducă în fapt, este însă scăderea substanțială a numărului de muncitori care nu-și realizează obligațiile cantitative și calitative de muncă. Pe lingă cultivarea acelei mîndrii a muncii împlinite se cer și măsuri tehnico-organizatorice hotărîte, pentru ca nivelul cunoștințelor să țină pasul cu dinamica tehnologiei, să fie din ce în ce mai puține staționări de utilaje din cauza defecțiunilor sau proastei aprovizionări etc. Toate acestea depind , în cel mai înalt grad de omul de la mașină, de cel ce programează producția și conduce unitatea, de cîtimea de suflet pe care o pune în tot ceea ce face azi, mîine, zi de zi, fiecare la locul său de Toma DUDAU Creații tehnice în cadrul acțiunii de autoutilare Numeroase probleme legate de autoutilaje preocupă din ce în ce mai mult și colectivul întreprinderii de ateliere și transporturi Moinești, unitate a Grupului industrial pentru foraj și extracția țițeiului. Valorificîndu-se posibilitățile materiale și de concepție existente în cadrul întreprinderii, aici au fost realizate, printre altele, un dispozitiv de frezat locașuri la prăjinile de sonde, mecanizarea operațiunilor de manipulare a motoarelor de foraj în hala de reparații, prin instalarea unui grafic electric, conceput în cadrul unității etc. De menționat este faptul că pe agenda de concepție a tehnicienilor de aici se află în prezent și realizarea unui cuptor de tratamente termice, pentru căliri și cimentări, obiectiv deosebit de util efectuării unor astfel de operații. 07/ CBISIIIIIU Uzina metalurgică Bacău. Sîmbătă, 27 martie, în jurul orei 19, acele manometrelor de la pupitrele de presiune ale instalației de probă (sectorul de montaj) au coborît, toate, în aceeași secundă, la linia zero. Oamenii din schimb priviră cu toții spre cazanul de presiune, din colțul halei. Defecțiunea — faptul avea să se verifice în scurt timp — era acolo, la cazan. Dar cine să-l repare la ora aceea, într-o zi de sfîrșit de săptămînă ? Se știe, la Uzina metalurgică, duminica e zi de „foc stins“, nu se lucrează. Șeful secției mecanic șef al uzinei, Ștefan Birtalam, care evaluă cel dinții consecințele acestui accident tehnic se gîndi, în primele clipe, că timp de cîteva zile, la începutul săptămînii viitoare, cazanul va fi de neutilizat. Adică tocmai în ultimele zile ale lunii, care erau, întîmplător, și ultimele ale trimestrului. Cifra înscrisă pe graficul de urmărire a realizării planului lunar, de maistrul principal Ioan Godea, de la sectorul montaj, în ziua accidentului — 7 tone — era ca o confirmare a temerilor lui Birtalam... Cu această stare sufletească trecu, încă din seara zilei de sîmbătă, 27 martie, pe la cîțiva instalatori și sudori cu care se gîndea că va trebui să remedieze defecțiunea : C. Daviduță, Gh. Budău, C. Chiper — instalatori, A. Martin și C. Niță — sudori. Duminică dimineața, în ziua lor de repaos, se întîlniră cu toții, în jurul cazanului defect. Pe la orele 13—14, dinspre stadionul „23 August“, răzbăteau, în răstimpuri, uralele suporterilor mai înflăcărați. Aici, în hală, nu se auzea decît pîcîitul aparatelor de sudură sau zgomotul pe care-1 făceau instalatorii, cu uneltele lor. A doua zi, luni, 29 martie, cei 5 erau tot acolo. Schimbul de dimineață își începea lucrul — acum se efectuau manual probele robineților, era necesar un efort fizic sporit, dar băieții din schimbul de dimineață au lucrat parcă în competiție cu timpul, suplinind lipsa cazanului. Tonaj înregistrat la sfîrșitul zilei , 35 de tone, adică aproape cît într-o zi cu condiții normale de lucru. La ora 19, luni 29 martie, adică după aproape 36 de ore de la producerea defecțiunii, cazanul de presiune a fost repus în funcțiune. Cei 5 muncitori care efectuaseră un schimb neobișnuit, de 36 de ore, se puteau duce acasă liniștiți , instalația de probă lucra cu maximum de randament. Marți, 30 martie, cînd stăm de vorbă cu maistrul Ion Godea, nimic nu pare să amintească de cele petrecute în zilele anterioare. Acul manometrelor indică presiunea dorită, iar piesele intrate în probă sunt urmărite cu ochi atenți de lucrătorii din schimbul de dimineață. Oricare altul, din colectivul secției, dacă ar fi fost chemat în locul unuia din cei cinci, ar fi răspuns negreșit la apel, spune maistrul Godea, și avem tot temeiul credem deoarece să-l își cunoaște bine oamenii : lucrează în uzină de 32 de ani. Lapidar, inginerul șef al uzinei ne comunică îndeplinirea cu o zi înainte de termen, a sarcinilor planului trimestrial. Poate că ziua aceea — sau măcar cîteva ore — fuseseră cîștigate în cursul acelui neobișnuit schimb, de 36 de ore. In duminica aceea, obișnuită, cu urale venind dinspre stadionul municipal. C. NANCU