Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 26, nr. 5641-5666)

1971-04-01 / nr. 5641

ANUL XXVI — Nr. 5.641 (7.120) JOI 1 APRILIE 1971 4 pagini — 30 bani CU TOATE FORȚELE 111 EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE­ Instantaneu pe ogoarele C.A.P. Firjoi, se însămințează inul. Foto : Tom­a DLDAU In ciuda capriciilor vremii, nici o clipă de răgaz Zilele trecute a plouat, fapt care a determinat diminuarea ritmului desfășurării muncilor agricole de sezon, dar pentru foarte puțin timp, întrucît cooperatorii și-au găsit de lucru în alte sectoare de activitate, unde treaba putea fi executată cu rezultate tot atît de bune și în condiții de umiditate ridicată a so­lului. Alaltăieri dimineață — prima zi după ploaie — cel puțin în coope­rativele agricole vizitate, în cîmp, la arat și semănat nu se lucra, u­­miditatea ridicată din sol nepermi­­țînd efectuarea unor lucrări de bu­nă calitate. Mai tîrziu însă, după­­amiază, pe alocuri, îndeosebi pe te­renurile în pantă, mai zvîntate, treaba a început, ce-i drept pe su­­prafețe mai mici. In majoritatea u­­nităților i-am găsit pe cooperatori la datorie. In acest an, cooperativa agricolă din DAMIENEȘTI plantează cu bu­tași de sfeclă de zahăr pentru pro­ducerea de semințe suprafața de 40 hectare, cultură de la care va realiza importante venituri bănești. Rezultatele în producție însă, așa după cum se știe, sunt condiționate de tehnologia aplicată, alegerea momentului plantării și calitatea materialului constituind factori de primă importanță. Iată de ce, in ziua raidului, cînd practic în cîmp nu se putea lucra, mai bine de 60 de cooperatori dădeau zor la sorta­tul butașilor. ..Dacă nu­mai plouă, spunea președintele C. Matei, inli­ne (adică ibri — n. n.) reîncepem lucrul, iar în cîteva zile vom în­cheia și plantatul celor 30 hectare care au mai rămas“. Alți coopera­tori, aproximativ 25, împrăștiau gu­noiul transportat din iarnă pe tar­laua „Rămășiță“, în suprafață de cîteva zeci de hectare. La cooperativa agricolă din RO­ȘIORI, în dimineața zilei respec­tive, cele 46 de atelaje au lucrat la transportatul gunoiului în cîmp, în tarlalele pentru cultura sfeclei și pentru cea a cartofului. După­­amiază, imediat ce terenul s-a zvm­­­tat, toate forțele, tractoarele și a­­telajele, au fost mobilizate la exe­cutarea arăturilor pe terenurile ră­mase nelucrate din toamna prece­dentă, arîndu-se peste 20 hectare, în același timp, circa 50 de coope­ratori erau prezenți în plantațiile vitipomicole, la tăiatul viței de vie și executarea lucrărilor de artă, antierozionale. Zilele trecute, înaintea ploii, la ferma de stat CALUGĂRENI a în­ceput și plantatul cartofului, din cele 150 hectare realizîndu-se 12 hectare. Pe șeful fermei, Nicolae Ciobanu, l-am întîlnit pierind în cîmp. După mai multe încercări, in tarlaua „Saivane“ s-a putut lucra, mecanizatorii Gheorghe Gherghel și Vasile Matei plantînd cu cartofi suprafața de aproape 3 hectare. „Pînă la 7 aprilie, spunea interlo­cutorul, trebuie să încheiem lucra­rea. Angajamentul nostru este să dăm peste plan cel puțin 1.000 kg la hectar“. De altfel, la ferma din Călugăreni însămînțatul culturilor din prima epocă este pe terminate, executîndu-se lucrarea pe întreaga suprafață de răpită și măzăriche pentru sămînță ,iar întreținerea o­­goarelor de toamnă s-a efectuat pe 835 hectare, aproape 100 hectare fiind deja pregătite spre a fi în­­sămînțate cu culturi din epoca a doua. Și la cooperativa agricolă din NEGRI am întîlnit cooperatori în cîmp. In tarlaua „Coasta Mîglei“, bunăoară, se lucra intens la cură­țatul pășunii. Este una din acțiu­nile care de fapt acum, pînă la ieși­rea animalelor la pășunat, trebuie încheiată, urmînd a fi continuată în timpul verii, atunci cînd situația din teren o va impune. Aspectele prezentate sunt în mă­sură să ne indice preocupările coo­peratorilor în efectuarea lucrărilor agricole de sezon. Organizarea e­­xemplară a muncii, concentrarea tuturor forțelor și mijloacelor exis­tente și folosirea la maximum a timpului bun de lucru, constituie sarcini de prim ordin în vederea bunei desfășurări a campaniei a­­gricole de primăvară. Intensificînd ritmul, o atenție deosebită trebuie acordată calității lucrărilor, factor hotărîtor în obținerea unor recolte bogate. ing. Gh. LUPU in pagina a IV-a O Lucrările celui de-al XXIV-lea Congres al P.C.U.S. O Influenta cifrelor I In pagina a III*a | I Pe agenda zilnică de lucru f­i a O.C.L. Alimentara Bacău | 1 SE AFLA ÎNSCRIS | I DEZIDERATUL MAJORI­T A | 1 îmbunătățirea deserviriit­r‹ ■* ‹< p­opulației| ir SS <› TG. OCNA : SONDORII SE ÎNTREC PE EI INȘIȘI Marea sărbătoare de la 8 Mai, sub semnul căreia s-a declanșat la a­­cest început de nou cincinal; entu­ziasta întrecere socialistă, inten­sifică tot mai mult eforturile co­lectivelor pentru îndeplinirea an­gajamentelor luate în cinstea glo­rioasei aniversări. Zilnic, noi fap­te vibrante de muncă, concretiza­te în realizarea unor succese deo­sebite, vin să confirme hotărîrea muncitorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor din unitățile economice ale județului de a contura, în acest prim an al noii etape de dezvolta­re a patriei, o bază solidă pentru îndeplinirea obiectivelor trasate de partid în actualul cincinal. In a­­cest context se situează și rezulta­tele economice pe care petroliștii de la întreprinderea de foraj Tg. Ocna le-au înregistrat de la înce­putul anului si pînă în prezent. Petroliștii de aici, analizînd cu minuțiozitate resursele interne ale întreprinderii și conturînd măsuri pentru valorificarea integrală potențialului de producție, și-au a­ a­sumat numeroase angajamente privind depășirea planului de fo­raj, reducerea prețului de cost pe metru săpat, a timpului neproduc­tiv și a normelor de consum. Ac­­ționînd zilnic asupra pîrghiilor de bază ale procesului de producție, colectivul petroliștilor a reușit să-și depășească propriile angaja­mente, astfel că întreprinderea putut raporta, cu zece zile mai de­a vreme, îndeplinirea sarcinilor de plan aferente primului trimestru, realizînd depășiri substanțiale la majoritatea indicatorilor. Preocuparea tuturor secțiilor brigăzilor de foraj pentru îmbu­și­nătățirea tehnologiei de lucru a constituit una dintre principale ale succeselor: premisele Astfel, din totalul metrajului realizat, procedeele moderne de săpare, și în primul rînd forajul cu jet și optimizat, au fost utilizate într-o proporție de peste 13 la sută față de 6 la sută prevăzut. In compara­ție cu­­ aceeași perioadă din anul trecut, viteza mecanică a crescut cu 0,12 metri pe oră, fapt care e­­vidențiază o bună folosire a timpu­lui de lucru și o judicioasă organi­zare a muncii. Un alt indicator de seamă al activității de foraj, care influențează într-o bună măsură rezultatele tehnico-economice ale întreprinderii, și anume metri pe instalație an activă, a crescut cu 36 de metri față de realizările din anul precedent. De remarcat este și preocuparea sondorilor din Tg. Ocna pentru continua reducere a timpului ne­productiv. Asupra diminuării a­­cestuia ei au acționat, în primul rînd, în direcția unei cît mai bune organizări a muncii echipelor de la montaj. Acest lucru s-a concre­tizat, între altele, în folosirea pe scară largă a metodei de montaj în ciclu, procedeu care favorizea­ză o scădere substanțială a chel­tuielilor materiale și de timp. De altfel, utilizarea acestui procedeu, ca și folosirea la execuția fundați­ilor a prefabricatelor, au permis brigăzilor de sondori tîrgocneni ca în perioada acestui prim tri­mestru al anului să înceapă fora­jul, mai devreme față de prevede­rile din grafic, la un număr de cinci sonde. Faptul că sondorii, maiștrii și in­ginerii întreprinderii au trecut la aplicarea în practică a măsurilor menite să ridice eficiența și calita­tea muncii, măsuri care își găsesc suportul în propunerile colectivu­lui, este ilustrat, sintetic, de spor­­­tul consistent obținut la capitolul productivitatea muncii, înaintea ultimei decade din primul trimes­­­­tru a.c., de exemplu, acest indi­cator înregistra o creștere de 11,8 la sută. Nu mai puțin importante sunt și rezultatele obținute în di­recția reducerii cheltuielilor mate­riale de producție. Cele 918.000 lei economii, realizate prin reducerea prețului de cost pe metrul forat cu 47 iei față de deviz, exprimă im­portante diminuări de consum la burlane, ciment, energie electrică, cablu etc. Așadar, angajamentele petroliști­lor devin fapte. In­succesele lor este încorporată contribuția între­gului colectiv, dornic să cinsteas­că Semicentenarul partidului cu cel mai bogat bilanț de realizări. V C. MAFIEI ieri, la Bacău Plenara Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In cursul după-amiezii de ieri, a avut loc la Bacău plenara Con­siliului județean al Frontului Uni­tății Socialiste, la care au parti­cipat și președinții consiliilor co­munale ale­­ Frontului Unității So­cialiste, conducătorii organizațiilor de masă și obștești, membrii co­misiilor culturală și organizatorică din cadrul Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, mem­brii comisiei județene de urmărire și îndrumare a întrecerii patrio­tice, secretarii consiliilor munici­pale și orășenești ale Frontului Unității Socialiste. Lucrările plenarei au fost con­duse de tovarășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al Partidului Comunist Român, membru al Biroului exe­cutiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Tovarășul ing. Ștefan Croitoru, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-vicepre­­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a pre­zentat un referat cu privire la con­tribuția consiliilor populare și a organizațiilor obștești la realizarea planului pentru muncă patriotică in 1970 și sarcinile ce revin, în acest sens, în anul 1971. Un referat cu privire la contribuția adusă de instituțiile specializate la munca­­ de educație Socialistă a tineretului fost prezentat de tovarășul Ernest Gavrilovich vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. Tovarășul Aurel Ilie Calimandric, membru al Birou­lui Comitetului județean de partid, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­țean, a informat plenara în pri­vința desfășurării alegerilor parți­ale ce au avut loc, la 14 martie a.c., în 67 circumscripții electorale co­munale și orășenești. Pe marginea informărilor pre­zentate au luat cuvîntul numeroși participanți. Plenara a aprobat în unanimitate conținutul infor­mărilor și măsurile preconizate pentru activitatea viitoare. S-a dat, apoi, citire unei scrisori de mulțumire, din partea Comite­tului municipal de partid și a Con­siliului popular municipal Satu Mare, pentru sprijinul acordat in urma calamităților naturale din luna mai a anului trecut. „ Atît în zilele inundației —­ se spune în scrisoare — cît și în pe­rioada ce a urmat acesteia, popu­lația orașului nostru a simțit din plin sprijinul acordat și solidari­tatea manifestată de către locuito­rii județului Bacău. Dînd glas sen­timentelor de gratitudine ale între­gii populații sătmărene, transmi­tem Comitetului județean de partid și Consiliului popular jude­țean Bacău, tuturor cetățenilor ju­dețului Bacău, pentru ajutorul sincere mulțumiri prețios acordat, pentru solidaritatea manifestată față de populația sătmăreană lo­vită de calamitate“. In semn de recunoștință pentru a­­jutorul acordat, au fost înmînate 14 insigne cu mențiunea : „Satu Mare. Merite în lupta împotriva inundațiilor și în reconstrucție“. In încheierea lucrărilor plenarei, concluzionînd, tovarășul Victor Enășoae a apreciat pozitiv activita­tea desfășurată în domeniile abor­date, subliniind, printre altele, ne­cesitatea îmbunătățirii muncii or­ganizatorice privind acțiunile de muncă patriotică pentru buna gos­podărire și înfrumusețare a locali­tăților. Este necesară lărgirea schimburilor de experiență pentru popularizarea metodelor și mijloa­celor eficiente în realizarea obiec­tivelor propuse. Cît privește edu­cația tineretului — a reliefat, apoi, vorbitorul — se cere o mai preci­să profilare a acțiunilor ce se în­treprind, pe probleme cu adevărat specifice tinerii generații, în forme variate și atrăgătoare. Tinerii sînt schimbul nostru de mîine, și tre­buie să fim atenți cu ei, să le fim cît mai apropiați, căci nu ne poa­te fi indiferentă evoluția lor. Ti­nerii noștri sînt buni, inteligenți, energici. Să le orientăm pașii cu grijă, cu competență. De asemenea, vorbitorul a făcut recomandări privind organizarea activității și perfecționării stilului de muncă al organelor locale ale Frontului Unității Socialiste. ■ Ancheta economică Steagul roșu I REALIZAREA NORMELOR -problemă tehnică, dar și de conștiință! A fost o vreme cînd normele e­­rau stabilite empiric, in cel mai bun caz după metoda statistică a mediilor , cînd între norme și plan nu era o concordanță. Acea peri­oada a fost urmată d­­ o­­ largă­ ac­țiune de reașezare a normelor, de o fundamentare științifică a lor, încît, între realizarea normelor și a planului de producție să existe o corelație directă, înfăptuirea a­­cestui lucru a dus la apariția u­­nui fenomen nou, dar nu neaștep­tat, ci, dimpotrivă, prevăzut: în­registrarea unui însemnat număr de salariați care în decursul unei luni sau trimestru, fie și numai pentru un schimb, apar cu reali­zări sub norma de muncă stabilită. Abordînd acest aspect la consfă­tuirea cu activul de partid și ca­drele de bază din industrie, tran­sporturi, construcții și unitățile prestatoare de servicii din județul nostru, care a avut loc la începu­tul lunii martie 1971, tovarășul Va­­siliu Țir, directorul general al Com­binatului textil Buhuși, arăta prin­tre altele, că peste 30 la sută din muncitorii care lucrează în acord nu-și realizează normele. Multora li se va fi părut, poate, o proporție foarte ridicată ; sunt cazuri cînd procentajul este chiar mai mare și cu toate acestea pla­nul de producție se realizează, se depășește. Un paradox ? Nu. Nu-i nici un paradox pentru că numă­rul celor ce lucrează în acord nu coincide cu totalul salariaților (cei mai mulți lucrează în regie), foar­te mulți din cei ce apar sub nor­mă își realizează planul lunar, tri­mestrial, ba unii dintre ei și-l de­pășesc. Cu prilejul anchetei întreprinse la Fabrica de postav din Buhuși, am constatat că media celor care au rămas sub normă în anul trecut a fost, cifric, de 1004, statistic repre­­zentînd 33,9 la sută din numărul celor ce lucrează în acord. Subliniem că, chiar în aceste con­diții, principalii indicatori de pian și pe sortimente au fost totuși rea­lizați, depășiți. Cît s-ar fi realizat în plus dacă toți muncitorii de la fabrica buhușeană și-ar fi îndepli­nit normele ? le invităm să facă un astfel de calcul, în primul rînd, pe cei în cauză, factorii interesați, pentru că, trebuie s-o spunem, deși am fost asigurați că pe marginea nerealizării normelor se ia atitu­dine hotărîtă, se fac dezbateri în adunări de partid, sindicat și U.T.C., totuși rămîn în continuare încă mulți muncitori cu normele neîndeplinite. In ianuarie a.c. s-au aflat în această situație 29 la sută dintre muncitori, iar în februarie 27,7 la sută. Procentajele de care ne-am servit reprezintă media pe an și fabrică, respectiv pe două luni din­­ 1971. Intrînd în amănunte "ne-a " reținut atenția faptul că în unele luni pro­porția celor ce nu-și realizează normele este foarte ridicată. Notăm opinia inginerului șef al fabricii Emil Gorcea : „Există o serie de neajunsuri pe care le în­­timpinăm în aprovizionarea cu co­loranți, materii prime, piese de schimb și altele ; schimbările frec­vente ale sortimentelor ; pretenți­ile tot mai ridicate ale beneficiari­lor ; desele întreruperi în furniza­rea energiei — toate acestea repre­­zentînd factori obiectivi, impedi­mente în calea realizării normelor de muncă. Dacă în decembrie 1971­ proporția neîndeplinirii normelor ajunsese la 43,8 la sută cauza prin­cipală constă în diversificarea pro­ducției, pregătirea planului pentru ianuarie“. Nu-l contrazicem pe inginerul Gorcea, dar sîntem tentați să fa­cem o comparație . Dacă în de­cembrie s-a înregistrat cea mai înaltă cotă a nerealizării normelor situație pusă în principal pe sea­ma pregătirii producției începutu­­lu lui de an, apoi firesc ar fi ca la o unitate de același profil să găsim o situație asemănătoare. Or, la „Proletarul“, „vîrful“ n-a fost în decembrie, ci în noiembrie 1970 ! Ne punem, deci, întrebarea : pre­gătirea planului pentru perioada următoare e cu adevărat o cauză obiectivă ?... Să dăm cuvîntul și tovarășei Ma­ria Hanganu, șeful serviciului nor­me de la Fabrica de postav din Buhuși: „Cele mai multe nereali­­zări de norme le avem la țesăto­­rie, meserie pe care o consider ca fiind cea mai pretențioasă, mai greu de învățat și unde avem cea mai mare fluctuație de cadre, ma­joritatea fiind femei. Pornind de la aceste realități, conducerea fabri­cii, a combinatului, au luat măsuri, încît, încă din școala profesiona­lă să se insiste îndeosebi pe însu­șirea meseriei de țesător. Concomi­tent au fost pregătiți o serie de muncitori, prin ucenicie la locul de muncă, încît să avem în perma­nență un anumit surplus de țesă­tori“. Am solicitat și părerea cîtorva muncitori. Teodora Craiu și Silvie­­ta Moise au fost colege la școala profesională și lucrează împreună la țesătorie din 1968. Prima se nu­mără printre muncitorii de nădej­de ai secției, a doua se află, de regulă, printre cei ce nu-și reali­zează­ norma. Din discuția avută am reținut că realizarea sarcinilor nu ține numai de volumul și cali­tatea cunoștințelor, ci și de o anu­me ambiție personală, de persona­litatea omului. Ordinea la locul de muncă, un permanent control al mașinii și materialului, un exigent autocon­trol, munca făcută cu atenție, cu dăruire, evitarea oricăror timpi morți joacă un important rol in realizarea normelor. Firește, ar fi ideal ca nici un muncitor să nu rămînă sub normă ! Ceea ce se poate și trebuie să se traducă în fapt, este însă scăderea substanțială a numărului de mun­citori care nu-și realizează obliga­țiile cantitative și calitative de muncă. Pe lingă cultivarea acelei mîndrii a muncii împlinite se c­er și măsuri tehnico-organizatorice hotărîte, pentru ca nivelul cunoș­tințelor să țină pasul cu dinamica tehnologiei, să fie din ce în ce mai puține staționări de utilaje din ca­­uza defecțiunilor sau proastei a­­provizionări etc. Toate acestea de­pind , în cel mai înalt grad de omul de la mașină, de cel ce progra­mează producția și conduce unita­tea, de cîtimea de suflet pe care o pune în tot ceea ce face azi, mîine, zi de zi, fiecare la locul său de Toma DUDAU Creații tehnice în cadrul acțiunii de autoutilare Numeroase probleme legate de autoutilaje preocupă din ce în ce mai mult și colectivul întreprinde­rii de ateliere și transporturi Moi­­nești, unitate a Grupului industrial pentru foraj și extracția țițeiului. Valorificîndu-se posibilitățile ma­teriale și de concepție existente în cadrul întreprinderii, aici au fost realizate, printre altele, un dispo­zitiv de frezat locașuri la prăjinile de sonde, mecanizarea operațiuni­lor de manipulare a motoarelor de foraj în hala de reparații, prin in­stalarea unui grafic electric, con­ceput în cadrul unității etc. De menționat este faptul că pe agenda de concepție a tehnicienilor de aici se află în prezent și realizarea u­­nui cuptor de tratam­ente termice, pentru căliri și cimentări, obiectiv deosebit de util efectuării unor ast­fel de operații. 0­7/ CBISIIIIIU Uzina metalurgică Bacău. Sîmbătă, 27 martie, în jurul orei 19, acele manometrelor de la pupitrele de presiune ale instalației de probă (sectorul de montaj) au coborît, toate, în a­­ceeași secundă, la linia zero. Oamenii din schimb priviră cu toții spre cazanul de pre­siune, din colțul halei. Defecțiunea — faptul avea să se verifice în scurt timp — era a­­colo, la cazan. Dar ci­ne să-l repare­­ la ora aceea, într-o zi de­­ sfîrșit de săptămînă ? Se știe, la Uzina meta­lurgică, duminica e zi de „foc stins“, nu se lucrează. Șeful secției mecanic șef al uzinei, Ștefan Birtalam, care evaluă cel dinții conse­cințele acestui acci­dent tehnic se gîndi, în primele clipe, că timp de cîteva zile, la începutul săptămînii viitoare, cazanul va fi de neutilizat. Adică tocmai în ultimele zile ale lunii, care erau, întîmplător, și ultimele ale trimestrului. Cifra înscrisă pe graficul de urmărire a realizării planului lunar, de maistrul principal Ioan Godea, de la sectorul montaj, în ziua acci­dentului — 7 tone — era ca o confirmare a temerilor lui Birta­lam... Cu această stare su­fletească trecu, încă din seara zilei de sîm­­bătă, 27 martie, pe la cîțiva instalatori și su­dori cu care se gîndea că va trebui să reme­dieze defecțiunea : C. Daviduță, Gh. Budău, C. Chiper —­ instala­tori, A. Martin și C. Niță — sudori. Duminică dimineața, în ziua lor de repaos, se întîlniră cu toții, în jurul cazanului defect. Pe la orele 13—14, dinspre stadionul „23 August“, răzbăteau, în răstimpuri, uralele suporterilor mai înflă­cărați. Aici, în hală, nu se auzea decît pîcîitul aparatelor de sudură sau zgomotul pe care-1 făceau instalatorii, cu uneltele lor. A doua zi, luni, 29 martie, cei 5 erau tot acolo. Schimbul de di­mineață își începea lu­crul — acum se efec­tuau manual probele robineților, era necesar un efort fizic sporit, dar băieții din schim­bul de dimineață au lucrat parcă în com­petiție cu timpul, su­plinind lipsa cazanu­lui. Tonaj înregistrat la sfîrșitul zilei , 35 de tone, adică aproape cît într-o zi cu condiții normale de lucru. La ora 19, luni 29 martie, adică după a­­proape 36 de ore de la producerea defecțiunii, cazanul de presiune a fost repus în funcțiu­ne. Cei 5 muncitori ca­re efectuaseră un schimb neobișnuit, de 36 de ore, se puteau duce acasă liniștiți , instalația de probă lu­cra cu maximum de randament. Marți, 30 martie, cînd stăm de vorbă cu maistrul Ion Godea, nimic nu pare să amin­tească de cele petre­cute în zilele anterioa­re. Acul manometrelor indică presiunea dori­tă, iar piesele intrate în probă sunt urmărite cu ochi atenți de lu­crătorii din schimbul de dimineață.­­ Oricare altul, din colectivul secției, dacă ar fi fost chemat în locul unuia din cei cinci, ar fi răspuns ne­greșit la apel, spune maistrul Godea, și a­­vem tot temeiul credem deoarece să-l își cunoaște bine oame­nii : lucrează în uzi­nă de 32 de ani. Lapidar, inginerul șef al uzinei ne comunică îndeplinirea cu o zi înainte de termen, a sarcinilor planului tri­mestrial. Poate că ziua aceea — sau măcar cî­teva ore — fuseseră cîștigate în cursul a­­celui­­ neobișnuit schimb, de 36 de ore. In duminica aceea, obișnuită, cu urale ve­nind dinspre stadio­nul municipal. C. NANCU

Next