Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)

1971-06-01 / nr. 5693

V 'V,­ ANUL XXVI — Nr. 5.693 (7.172) MARȚI 1 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani C­HEMAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Oameni ai muncii de la orașe și sate. Cetățene și cetățeni ai Republicii Socialiste România: CHEMARE Muncitori, tehnicieni, ingineri, economiști, Consiliul Național al Frontului U­­nității Socialiste, întrunit în ședință plenară, cu participarea reprezentan­ților tuturor organizațiilor de masă, obștești, cooperatiste și profesionale din țara noastră, reprezentanți ai muncitorilor, țăranilor, intelectuali­lor, femeilor și tineretului, ai oame­nilor muncii de toate­ naționalitățile, a dezbătut și a aprobat în unanimi­tate proiectul planului cincinal de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1971—1975, care va fi su­pus spre legiferare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste Ro­mânia. Consiliul Național a dat o înaltă a­­preciere acestui program de înflorire a patriei noastre, rezultat al activită­ții laborioase a conducerii de partid și de stat, al unei largi consultări publice, desfășurate pe întreg cuprin­sul țării, în întreprinderile industria­le, în unitățile agricole, în instituții, prin presă, cu participarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii. Proiectul noului plan cincinal cores­punde pe deplin obiectivelor stabi­lite de Congresul al X-lea al Parti­dului Comunist Român, valorifică noile rezerve identificate în această perioadă de elaborare a planului, prevede indicatori superiori celor din directivele Congresului, deschizînd perspective largi unei dezvoltări mai accentuate, economice și sociale a pa­triei noastre. Planul cincinal orientează econo­mia națională spre un înalt ritm de creștere, punînd accent pe laturile calitative ale activității, pe dezvolta­rea rapidă a ramurilor industriale moderne, se înscrie în exigențele im­puse de revoluția tehnico-științifică contemporană. Totodată, una din pro­blemele de bază ale noului cincinal o constituie accelerarea dezvoltării producției agricole, făurirea unei a­­griculturi intensive, de înalt randa­ment. In această etapă, dezvoltarea cer­cetării științifice capătă un rol pri­mordial, știința fiind chemată să con­tribuie nemijlocit la realizarea obiec­tivelor cincinalului. Continua perfec­ționare a învățămîntului public, a ca­lificării profesionale, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă ale economiei și culturii, reprezintă, de asemenea, factori esențiali ai progresului economic și social. Se vor continua eforturile de perfecționare a activității de conducere în toate sectoarele, asigurîndu-se participarea tot mai largă a oamenilor muncii la adoptarea deciziilor și înfăptuirea programelor de dezvoltare economică și socială. întreaga activitate pe care o vom desfășura în acest cincinal urmărește creșterea în continuare a nivelului de trai material și spiritual al popu­lației — țelul suprem al întregii po­litici a partidului și statului nostru. Va fi creat un număr mare de noi locuri de muncă în economia națio­nală, se va înfăptui un ansamblu de măsuri privind majorarea generală a salariilor, creșterea veniturilor țără­nimii, mărirea pensiilor, îmbunătăți­rea alocației pentru copii, continua­rea în ritm susținut a construcțiilor de locuințe, sporirea fondurilor des­tinate acțiunilor social-culturale, înfăptuirea planului cincinal 1971— 1975 va ridica țara noastră pe o treaptă superioară de dezvoltare, va marca un pas important pe calea a­­propierii sale de nivelul țărilor dez­voltate din punct de vedere econo­mic, pe calea transpunerii în viață a obiectivului fundamental stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Co­munist Român — edificarea societă­ții socialiste multilateral dezvoltate. Consiliul Național dă o înaltă a­­preciere muncii susținute, pline de e­­lan patriotic, desfășurate de oamenii muncii de la orașe și sate, pentru în­deplinirea planului pe acest an, suc­ceselor obținute în întâmpinarea gloriosului Semicentenar al Partidu­lui Comunist Român. Aceste reali­zări ilustrează grăitor realismul o­­biectivelor stabilite, ecoul puternic stîrnit în conștiința oamenilor mun­cii de prevederile cincinalului, elanul și hărnicia cu care au trecut la trans­punerea lor în viață, sub conducerea partidului. Rezultatele de pînă acum evidențiază, în același timp, existen­ța unor importante rezerve în toate sectoarele de activitate, necesitatea și posibilitatea punerii lor în valoare prin eforturile unite ale tuturor celor ce muncesc. Pentru a da viață, în mod exem­ consacrați-vă întreaga energie con­tinuării operei de industrializare a ță­rii, dezvoltării rapide a ramurilor in­dustriale moderne, cu conștiința că vă îndepliniți în acest fel o înaltă înda­torire patriotică! Adresăm eroicei noastre clase muncitoare, cadrelor de specialiști chemarea de a-și dedica cunoștințele, experiența și spiritul inovator promovării tehnicii noi, ex­tinderii automatizării, creșterii pro­ductivității muncii, realizării de pro­duse cu parametri calitativi supe­riori, asigurînd — prin deplina va­lorificare a tuturor capacităților de producție, a surselor de materii pri­me și materiale, a forței de muncă, precum și prin continua reducere a cheltuielilor materiale — ridicarea e­­ficienței economice a tuturor între­prinderilor, plar, noului plan cincinal, pentru a mobiliza integral rezervele materiale și spirituale ale țării, Consiliul Na­­țional al Frontului Unității Socialiste adresează muncitorilor, țăranilor, in­telectualilor, tuturor cetățenilor de la orașe și sate, români, maghiari, ger­mani și de alte naționalități, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, întregu­lui popor, următoarea Țărani cooperatori, Lucrători , din întreprinderile agricole de stat și stațiunile de mecanizare a agriculturii, Oameni ai muncii de la sate, Uniți-vă eforturile și priceperea pentru înfăptuirea prevederilor pro­gramului de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii noastre socialiste elaborat de partid , extin­­deți activitățile cu caracter indus­trial, participați efectiv la acțiunea de sistematizare și dezvoltare social­­economică a localităților rurale ! Fo­losind rațional pământul, condițiile Consiliul Național al Frontului U­­nității Socialiste vă cheamă să adu­ceți o contribuție sporită la satisfa­cerea în condiții tot mai bune a ce­rințelor de consum ale oamenilor muncii, la înfăptuirea obiectivelor noului cincinal privind ridicarea ni­velului de trai al poporului. Acțio­tot mai bine de înzestrare tehnică de care dispune agricultura noastră, promovind pe scară largă tehnica a­­vansată­­­ri. vrad­ creșterea continuă a producției vegetale și animale, pen­tru o bună aprovizionare a populației, întărirea economică a cooperativelor agricole, perfecționarea activității u­­nităților agricole de stat, în interesul propriu și al întregii țări, nați cu perseverență și spirit de ini­țiativă pentru valorificarea tuturor resurselor locale în vederea sporirii și diversificării producției bunurilor de larg consum, pentru aproviziona­rea tot mai bună a orașelor și sate­(Continuare în pagina a II-a) Lucrători de la consiliile populare, din comerț și cooperație, din industria locală și unitățile de servicii pentru populație, Nu știu alții cum sunt... ESTE FRUMOS și Andersen, este frumos și Grimm, și Jules Verne, și Saint-Exupéry... Dar, parcă, din­­tr-o mie și una de povești care ne-au legănat copilăria, dintr-o mie și una de istorioare cu împă­rați și pitici, cu mirese și Cosin­ Zene, cu lupi și vînători (fără a mai pune la număr și pe Scufița roșie !), parcă nici una n-a rămas mai aici, lingă inimă, ca fic-a lui Ștefan a Petrei și al Smarandei, fiica vornicului David Creangă din Pipirig. Nu știu alții cum sînt, pe ce a­­becedare scrise ori nescrise ar fi învățînd taina rîsului și surîsului, dar îmi pare că pentru noi românii nu-i altul mai vrednic de ispravă decit Creangă. Și vesel, și sfătos, și ghiduș, și grav, și bun, și — mai ales — neîntrecut la povestit. Nu știu ce secretă dragoste, ori nostalgie a copilăriei, asociază sta­tornic în memorie copilul de altă­dată cu imaginea voalată a dască­lului humuleștean. Nimic nu se re­petă ! Totul se transformă, om învățat la școală ! Implor aici ier­tare omului de la catedră care mi-a spus prima oară aceste ade­văruri fundamentale, dar — parcă — rămîne undeva, ascunsă adinc, o lume care scapă acestor legi, o lume care scapă timpului și nouă înșine, o lume — oglindă, în care ne regăsim multiplicați și, totuși, aceeași — COPILĂRIA. Nu despre aceasta vroiam să vorbesc, pentru că toți o cunoaș­tem. Ca aerul și ca apa, copilăria este pretutindeni, ea este fluviul cel mai vast, cu cei mai mulți a­­fluenți, cum spunea un scriitor pentru copii, — minunea nicicînd secătuită. Copilăria, pe care noi toți o sărbătorim în prima zi de iunie, întreține în lume basmul, gingășia, zîmbetul este puntea cu care tentăm posteritatea și cu care, totodată, prezentul ne ispitește în modul cel mai acut, îi privim și uităm roata policromă a vîrstei, degradeurile albe și pure ale pri­milor ani, grădinița și jocul cu cercul și coarda sărită, primele semne după abecedar, și celelalte... Privim în irișii puri și mirarea lor față de descoperirile lumii devine mirarea noastră, descoperindu-ne în vîrsta lor. Stringem­ plante și facem ierbare, ne tremură eprube­­tele în mîini, dar acolo se naște pasiunea pentru descoperirea mi­cro și macrocosmosului. Suntem­ alături de copiii noștri redescope­­ritorii lumii și tainelor ei, călăto­r Costin NASTAC (Continuare în pagina a II-a) D­E 1 IUNIE CONFESIUNE Ca o mamă iubitoare, țara s-a sculat azi cu un ceas mai devreme și a cuprins în palme viitorul. A­­poi, duioasă, s-a alăturat minunate­lor flori de vis și speranță, culese din grădina inimii ei și a venit ca o tresărire ascunsă de emoție să-l dăruiască tuturor copiilor. E 1 Iunie, ziua acelora care inli­ne, crescînd mari, se vor face cu­noscuți, prin munca lor plină de abnegație și dăruire, pe toate tărî­­murile muncii noastre socialiste. Mîine! Ce frumos va fi acest mîine ! Numai eu parcă încerc urmă de regret pentru timpul care, o trecînd, mi-a răpit, ducînd cu el, o mulțime de prieteni. într-adevăr, mulți prieteni de-o șchioapă am avut. Am împărtășit cu ei emoția atîtor spectacole, bucuria atîtor drumuri la Televi­ziune... Acum, unii se află în pra­gul examenului de admitere la fa­cultate... Ei au crescut. Eu am rămas a­­ceeași confidentă a lui Moș Po­veste, care prin mine dezvăluie mereu altor și altor generații de copii basme cu pitici și zîne, picu­­rind astfel un strop luminos de a­­duceri aminte în cartea scumpă a copilăriei. Și poate tocmai de a­­ceea azi, de 1 Iunie, sînt atît de emoționată, gata să îmbrățișez dintr-odată toți copiii. Melania GHICA DELEGAȚIA DE PRTID ȘI GUVERNAMENTALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PLECAT SPRE PEKIN Luni dimineață a părăsit Capita­la, îndreptîndu-se spre Pekin, de­legația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu,­secretar general al Par­tidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat, întovără­șit de soția sa, Elena Ceaușescu, care, la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez și a guvernului Republicii Populare Chineze, va face­ o vizită oficială de prietenie în această țară. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea M­­ănescu, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului muni­cipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegația a plecat la Pekin și ambasadorul R. P. Chineze în România, Cian Hai-fan. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a­­ fost salutată de to­varășii Emil Bodnaraș, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea,­­­ Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile­ Pa­­tilineț, Ion Stănescu, Mihai Mari­­nescu, Ion Pățan, împreună cu so­țiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, con­ducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, zia­riști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față Kang Iăng Sap, ambasadorul R.P.D. Coreene, Ngu­yen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghinn Batan, ambasadorul R.P. Mongole în Re­publica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegației au fost salutați călduros de numeroși cetățeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“. To­varășii . Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cor­dial manifestărilor de dragoste și stimă­ urărilor de drum bun adre­sate de oamenii muncii veniți la aeroport. Pionieri și tineri români, chinezi, cor­eeni, vietnamezi și mon­­­goli au­ oferit flori secretarului ge­neral al partidului, celorlalți con­ducători de partid și de stat. în aceeași zi, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu dra­pele de stat ale Uniunii Sovietice și Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F. S. Goriacev, prim-secretar al Comitetului regio­nal de­ partid Novosibirsk, împreu­nă cu soția, A. I. Zeriev, președin­tele Comitetului executiv al Sovie­tului regional, împreună cu soția, secretari, ai Comitetului regional de partid, alți reprezentanți ai orga­nelor de partid și de stat locale. Au fost prezenți, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegația română va continua călă­toria spre Pekin. (Agerpres) La Combinatul textil Buhuși Avansul acumulat valorează milioane Fabricile Combinatului textil Buhuși se prezintă, acum, la înce­putul ultimei luni din trimestrul II, cu un bilanț bogat. Desfășurînd larg întrecerea socialistă, aplicînd în viață măsurile tehnico-organiza­­torice stabilite la începutul anului, care au dus la valorificarea supe­rioară­­ a­ resurselor interne, fructi­­ficînd din, prin elanul și capacita­tea profesională a muncitorilor, in­ginerilor și tehnicienilor, planul producției marfă pe Combinat a fost îndeplinit, pe primele cinci luni ale anului curent, cu 4 zile mai devreme. La acest succes o contribuție de seamă și-au adus-o fabricile de postav Buhuși, „Proletarul“ Bacău,, Fabrica de confecții Bacău și cele­lalte întreprinderi. După­­ calcule preliminare, reiese că, pe primele cinci luni ale aces­tui an, pe întregul combinat, se va realiza o producție suplimentară în­ valoare de peste 20 milioane lei. In acest fel angajamentele majo­rate vor fi nu numai realizate dar și depășite. Primele cantități de furaje insilozate Asigurarea furajelor necesare sectorului zootehnic reține atenția tuturor crescătorilor de­­ animale. Pentru a obține nutrețuri­ de­ cali­tate, cu un­ conținut sporit de sub­stanțe nutritive,­­ care să asigure o eficiență sporită acestui sector, lucrătorii fermelor de stat din ju­deț, sub îndrumarea specialiștilor, au realizat deja circa 1.300 tone si­loz, la conservare fiind introdusă recolta de­ secară, ce nu a­ putut­ fi consumată de către animale sub formă de masă verde , și parte din producția de lucernă. Cele mai bune rezultate s-au­ în­­registrat în fermele : Gh. Doja, Radomirești, Dămienești și Șer­­bești. începută încă de pe acum, acțiu­nea de însilozare­ va continua, în tot cursul anului,î­n acest scop fo­­losindu-se toate rezervele și posi­bilitățile existente în unitățile agricole. ZILE DE VÂRF PENTRU GRĂDINARI: Terminarea plantărilor, grăbirea prașilelor și tratamentelor, livrarea trufandalelor! Nivelul producției legumicole și, în ultimă instanță, satisfacerea ce­rințelor populației sunt condiționate de modul cum lucrează grădinarii. La C.A.P. Bistrița, în grădina de legume, se lucra, vineri, la întreți­nerea culturilor, între rafalele de ploaie. Faptul e demn de consem­nat, cu atît mai mult cu cit plan­tatul în cîmp al legumelor a­ fost încheiat. Brigadierul legumicol Ioan Răzeșu, ne spunea : — Două hectare de roșii au fost prășite, iar alte două hectare de ceapă și două hectare de varză au fost prășite de două ori. Paralel cu acestea, trei hectare roșii au fost a­­răcite. Acordăm toată atenția și combaterii bolilor și dăunătorilor. într-adevăr privind grădina con­stați că cei 40 cooperatori care par­ticipă aproape zilnic la lucru sînt dornici să realizeze producții spo­rite. La fel de bine se prezintă lucru­rile și în ferma legumicolă de la C.A.P. Orbeni. Și aici, plantatul principalelor culturi se apropie de sfîrșit, iar lucrările de întreținere sînt în pas cu vremea. Pe drept cuvînt se poate aprecia că șeful fer­mei, Iancu Rotaru, se preocupă cu răspundere de buna organizare a treburilor, iar rezultatele sînt evi­dente. Operativitate, grijă pentru soarta producției de legume se manifestă și la C.A.P. Letea Veche (fermier ing. Cornel Munteanu) unde plan­tatul și întreținerea sunt avansate. Dar, nu peste tot lucrările în gră­dini sunt în pas cu timpul. In timp ce la ferma de legume a C.A.P. Mărgineni plantatul se face în con­diții mulțumitoare, îngrijirea unor culturi suferă. Am văzut culturi de roșii, salată, sfeclă roșie, năpădite de buruieni, iar arăcirea roșiilor se face intr-un ritm anevoios. Ajuto­rul șefului de fermă, Gh. Guțu, motiva că lucrările s-au aglome­rat pentru că nu-s suficienți coope­ratori la treabă. Din cei 140 mem­bri ai formației de lucru, vin zil­nic la treabă doar cite 30—40. A­­ceastă din urmă cifră, credem, a­­rătă elocvent „subțirimea“ ajuto­rului conducerii cooperativei. Cert este că șeful fermei, ing. Ovidiu Tomulescu, trebuie să pună ordine în ce privește organizarea muncii, pentru că altfel nu se poate anti­cipa o perspectivă prea bună rezul­tatelor grădinii de legume. In alți ani, legumicultorii din cadrul C.A.P. Faraoani, ne obișnui­seră cu niște rezultate mai bune. Acum în fermă sunt restanțe la plantat, iar calitatea răsadului este îndoielnică. Intr-o stare asemănă­toare se găsește grădina de la : C.A.P. Sascut Tîrg (șef fermă ing.­­ Mircea Baxan). Caracterizind situația actuală din legumicultura județului, tovarășul ing. E. Munteanu, director adjunct al I.P.V.I.S.F. sublinia : „ Există încă restanțe la plan­tatul ardeilor, în special al gogoșa­­rilor. De asemenea, în urmă se află și scosul în cîmp al roșiilor, ca și lucrările de susținere a plantelor. Aproape peste tot, favorizate de ploaie, buruienile predomină cultu­rile, iar bolile și dăunătorii atacă. Iată deci, că la ordinea zilei se găsesc destule lucrări cărora legu­micultorii trebuie să se facă față cu succes. Sperăm, semnalul va fi recepțio­nat de către toți grădinarii, mai cu seamă de cei care, vremelnic, să zicem, au pierdut competiția cu timpul. Tudor STANCIU.

Next