Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)

1971-11-02 / nr. 5825

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.825 (7.604) MARȚI 2 NOIEMBRIE 1971 4 pagini 30 bani < - ■­­ ........................... ■ [UNK] GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ȘI EXTINDEREA SCHIMBULUI III La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1968, tovarășul Nicolae CEAUȘESCU, secreta­rul general al partidu­lui, sublinia, că una din sarcinile importan­te ce revin oamenilor muncii din industria țării este pregătirea condițiilor în scopul de a asigura, pentru mași­nile unelte, o încărcare de cel puțin 2,2-2,4 schimburi. Se punea astfel, de la nivelul cel mai înalt, problema creșterii preocupării organizațiilor de par­tid din întreprinderile industriale, a conduce­rilor tehnico-adminis­­trative, a tuturor sala­riaților din acest sector de bază al economiei naționale, în direcția u­­tilizării raționale, cu maximum de eficiență, a capacităților de pro­ducție și­­ a utilajelor. Preluând această sar­cină, conducerile colec­tive ale unităților in­dustriale din­­ județul[­ nostru au analizat posi­bilitățile concrete și condițiile ce trebuie a­­sigurate pentru înde­plinirea ei. Comisiile economice au elaborat studii, scoțînd în evi­dență cauzele utilizării incomplete a mașinilor unelte. Este meritorie inițiativa pe care au avut-o organizațiile de partid care au acțio­nat, în cele mai mul­te cazuri, cu operativi­tate, făcînd propuneri concrete și jalonînd cu precizie activitatea în acest domeniu a con­ducerilor administrati­ve. Pentru a vedea la ce rezultate efective au dus aceste preocupări, în cursul trimestrului II din acest an, colec­tive ale Comisiei eco­nomice a Comitetului județean de partid au analizat, împreună cu comitetele de partid și conducerile administra­tive ale întreprinderi­lor constructoare mașini și ale unități­le lor care au în dotare un număr mai mare de­ mașini unelte pentru prelucrarea metalelor, gradul actual de încăr­care a utilajelor,, pre­cum și măsurile ce tre­buie elaborate în con­tinuare în vederea ge­neralizării schimbului II și extinderii schim­bului III. Această analiză a per­mis o primă constatare și anume că, în ulti­ma perioadă, gradul de încărcare a mașinilor unelte a sporit simțitor în majoritatea unități­lor. Astfel, din răspun­surile date de I.I.S. „23 August" ,Bacău la ches­tionarul tematic întoc­mit de Comisia econo­mică a Comitetului ju­dețean de partid a re­ieșit că indicele de uti­lizare a fondului de timp nominal disponi­bil a crescut, la strun­gurile din secția Șer­­bănești, de la 67,9 la sută la 72,3 la sută (ci­fra din urmă fiind rea­lizată în trimestrul I a.c.). Un progres evi­dent s-a înregistrat, în aceeași perioadă, și la Uzina metalurgică Ba­cău — mai mult de 10 la sută într-un trimes­tru. Aceste creșteri au, pe lingă importanța lor strict economică și altă semnificație și a­ o nume aceea că atunci cînd comitetele de par­tid analizează în pro­funzime aspectele ne­corespunzătoare din u­­nitățile în care își des­fășoară activitatea cînd nu­ se limitează la a aș­terne pe hîrtie niște măsuri, ci urmăresc pas cu pas Înfăptuirea lor, rezultatele poziti­ve nu întirzie să se a­­rate. Trebuie spus că ana­liza ale cărei concluzii le cităm în cuprinsul a­­cestui articol a scos, totodată, la iveală fap­tul că organele de con­ducere colectivă ale întreprinderilor, cu cî­­teva excepții, nu au in­clus pe agenda lor de lucru analizarea aces­tei probleme. Efectul a­­cestei lacune s-a vădit, mai cu seamă în lipsa unui caracter organizat al acțiunilor menite să ducă la creșterea coefi­cienților de utilizare extensivă a mașinilor unelte. Pe planul economiei județului, acest fapt s-a concretizat în rea­lizarea unui coeficient mediu de încărcare cu schimburi a mașinilor, unelte e­e prelucrare a metalelor de 1,89 (în­­ Continuare în pagina a II-a) Sarcină de partid a cărei îndeplinire trebuie urgentată întreaga producție la adăpost­­ în județ mai este de recoltat po­rumbul de pe 3.054 ha, sfecla de pe 340 ha. Se află în cîmp recoltată și netransportată, 24.141 tone sfeclă — ceea ce impune o amplă mobili­zare de forțe și mijloace spre a o pune la adăpost. La însilozări, s-a realizat abia 71,1 la sută din plan și aceasta în condițiile cînd multe unități nu au asigurat întregul necesar de furaje. Acestor lucrări la zi li se adaugă, la modul imperativ, dată fiind apropierea iernii, exe­cutarea cu maximă intensitate a arăturilor de toamnă. Dacă la recoltatul porumbului 55 din cele 98 cooperative agricole au terminat lucrarea, apoi în unele din cele 43 care au mai rămas, realizările sînt foarte mici : FARA­­OANI 45 procente, SARATA 52, ONIȘCANI 53, TAMAȘI 56, ITEȘTI 65, LUIZI CALUGARA și PRĂ­JEȘTI cu cîte 67 procente ! ? Pe cînd și-au propus consiliile de conducere ale respectivelor unități să încheie rezoltatul ? In replică directă, deocamdată, meteorologii prezic timp favorabil înghețului ! încheierea unor lucrări nu înseamnă și terminarea campaniei agricole . ÎN CIMP SE MAI AFLĂ MARI CANTITĂȚI DE SFECLĂ, PORUMB, COCENI, STRUGURI Piuă minne seară SĂ SE ÎNCHEIE RECOLTAȚII STRUGURILOR . Pînă ieri se recoltaseră strugurii de pe 6.752 ha din cele 6.942 ha pe rod, reprezentînd 97,2 la sută. Iată unitățile care au rămas ultimele la recoltat și predat struguri : FRUN­­TEȘTI, SLOBOZIA, BLAGA, GAI­­CEANA, ORBENI, RACACIUNI, TA­­TĂRĂȘTI, HURUIEȘTI, iar cu canti­tăți mai mici FARAOANI, VALEA SEACĂ, CLEJA, NICOLAE BÄL­­CESCU. De menționat că C.A.P. Păncești, care ,a realizat cea mai mare producție la hectar din județ și în același timp cea mai mare cantitate pe coopera­tivă — în raport cu celelalte — nu este și ultima la această lucrare. CULESUL STRUGURILOR NU MAI SUFERĂ NICI O AMÂNARE. CONSILIILE DE CONDUCERE TREBUIE SA MOBILIZEZE TOATE FORȚELE IN­CIT, MI­NE SEARĂ, SA POATĂ RAPORTA TER­MINAREA RECOLTATULUI ! Viticultorii din Păncești în competiție cu ei înșiși E sfirșit de toamnă. Și totuși în cîmp se lucrează intens, coopera­torii adunând ultimele cantități de produse. In vii, culesul strugurilor polarizează încă însemnate forțe, in unele unități recolta atingînd nivele nemaiîntâlnite. In biroul secretarului comitetului comunal de partid Sascut, deși era o oră matinală, inginerul șef al coo­perativei agricole din Păncești, Gh. Fasolă, explica mersul lucrărilor agri­cole­ ,ISTe­ a reținut atenția nivelul producției ce se realizează în acest an la cultura viței de vie. Suprafața plantată cu viță în coo­perativa agricolă din Păncești — arăta specialistul — este de 468 hectare, din care circa 400 hectare sunt pe rod. In acest an, urmînd tra­diția, cooperatorii de aici estimează obținerea unei recolte de 8.400 kg struguri la hectar, mai mult cu 1.750 kg față de sarcina stabilită in­­ plan, între brigăzile fruntașe în obținerea unor recolte sporite și de calitate, se numără cele condu­se de Ion Chiriac, Ana Vasile, Hie­ron, Gheorghe Iordache și Eugen Ferău. "Acționind cu toate forțele, în a­­ceste zile cooperatorii de aici a­­dună strugurii de pe ultimele su­prafețe și sunt satisfăcuți de rezul­tatele muncii lor. De altfel, viticul­torii din Păncești, acordă aceeași a­­tenție și celorlalte culturi. La grîu, bunăoară, ei au obținut cu 230 kg la hectar mai mult fată de plan, iar la cultura porumbului și a sfeclei pe zahăr, de asemenea, nivelul re­coltelor depășește sarcinile prevă­zute inițial. Sunt rezultate ce expri­mă priceperea și hărnicia coope­ratorilor, hotărirea lor de a ridica producția agricolă la nivelul actua­lelor cerințe, dar și posibilități cre­ate prin grija partidului și statului nostru. Deschiderea Școlii inter­județene de partid Ieri, la Bacău, au început cursu­rile Școlii interjudețene de partid. Au fost prezenți cursanți, cadre di­dactice, activiști de partid. La des­chidere au participat tovarășii Gheorghe Roșu, prim-secretar al Co­mitetului județean Bacău al P.C.R. și Victor Enășoae, secretar al Co­mitetului județean de partid. Cursurile școlii­­— organizate pe duratele de 6 luni și 3 luni — vor fi frecventate de 150 de cursanți, recrutați din 11 județe ale țării. Ei sunt secretari ai unor comitete de partid din C.A.P., I.M.A. și I.A.S.,­­precum și secretari de organizații de bază din S.M.A. După cuvîntul de deschidere ros­tit de inginerul Alexandru Simio­­nescu, directorul școlii, cursanții au audiat prima expunere. Expunerea, prezentată de tovarășul Gheorghe Roșu, a fost intitulată: „Partidul Comunist Român, partid marxist­­leninist, avangarda revoluționară a clasei muncitoare, a întregului po­por. Principiile organizatorice, po­litice și ideologice ale P.C.R. Creș­terea rolului conducător al P.C.R. in procesul făuririi societății socialis­te multilaterale d­ezvoltate. Cerințe­le conducerii științifice de către partid a societății noastre socia­liste“. APLAUZE PENTRU BUHUȘENI A fost întîi Festivalul „Ciprian Porumbescu" de la Suceava, apoi „Cîntare patriei", apoi cel de-al X-lea Concurs republican al formațiilor de amatori — ca să amintim numai cîteva din performanțele care, au impus, în ultimul timp, formația corală a Fabricii de postav din Bu­huși. Duminică, după-amiază, în timpul desfășu­rării emisiunii din cadrul concursului interju­­dețean „Cîntare patriei", am încercat din nou mîndria de a o vedea în stare să se confrunte cu cele mai bune formații similare din întreaga țară. Și, mai mult ca pînă acum, a demonstrat coeziune, capacitate de asimilare, competență artistică... .Dorim să ne numărăm printre cei pro­movați în etapa următoare", ne declara diri­jorul Mihai Dhrimbe,­ înainte de concurs. Ne-am convins încă o dată că avea pe ce să-și înte­meieze spusele. Exigența sa profesională și in­vestiția de pasiune a fiecărui corist ridicaseră pe o treaptă nouă formația. Pe micul ecran nu a mai apărut un cor oarecare, corect, omogen și atît. Ci unul care a dobîndit personalitate, care știe precis cum trebuie să spună­­ ceea ce are de spus publicului, datorită sensibilității sale artistice crescute. Urmăream chipurile, coriști­lor și mă gîndeam la efortul lor permanent de a se pregăti. Trebuie să dispui, într-adevăr, de o forță de dăruire superioară, pentru a reuși să atingi un nivel tot mai înalt. Iar buhușenii ne-au demonstrat aceasta. Cele 124 de puncte, mai mult decit un punct pentru fiecare interpret, înseamnă un start bine luat în competiția ca­lității. De aceea, aplauzele noastre, ale băcăua­nilor, au fost aplauzele încrederii în capaci­tatea unor artiști care ne pot reprezenta ori­­cînd, cu cinste. M. M. I­ llllllllllllllllliiiiim PAGINA llllllllllllllllll I llllllO Declarația guvernului Republicii Unite Tanzania cu privire la restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. Pe agenda sesiunilor și ședințelor de comitet executiv T­EME OPORTUNE ȘI MĂSURI EFICIENTE Consiliilor populare —­ organe lo­cale ale puterii de stat — le-au fost conferite prin lege largi atribuții, în scopul întăririi orînduirii socialis­te, gospodăririi resurselor materia­le și de muncă, pentru dezvoltarea forțelor de producție și diversifi­carea economiei locale, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și nitnții, afirmarea multilaterală personalității u­­­­mane. Este știut — con­­siliile populare se întrunesc m­odic în sesiuni ordinare — o dată la trei luni cele județene și municipale și o dată la două luni cele­ orășenești și comu­nale după cum ele pot fi convocate, ori de câte ori este nevoie, în se­siuni extraordinare. Marea majoritatea a atribuțiilor consiliilor populare­ se­ îndeplinesc, între sesiuni, de către comitetele lor executive — organe locale ale administrației de stat — care sînt organe de execuție cu activitate permanentă. Comitetele executive ale consilii­lor populare se întrunesc în ședin­țe de lucru ori de cîte ori este ne­voie și cel puțin o dată pe lună. Se­siunile și ședințele acestea consti­tuie evident, forma de lucru a con­siliilor populare și, respectiv, a comitetelor lor executive. Constantin VELISAR, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Una dintre principalele metode folosite de consiliile­ populare și co­mitetele lor executive pentru în­deplinirea atribuțiilor ce le revin este analiza problemelor economice și social-culturale de interes local și cele de interes republican din­ cuprinsul unităților administrativ­­teritoriale in care au fost alese și, după caz, stabilesc măsuri de rezol­vare, sau fac, propuneri organelor competente pentru soluționarea lor. Dată fiind multitudinea proble­melor în care consiliile populare și comitetele executive au competen­ța de a hotărî, prima grijă a aces­tor organe trebuie să fie aceea ca la stabilirea­ problemelor care ur­mează să fie analizate,, să fie aibă în vedere oportunitatea dezbaterii lor, precum și necesitatea luării u­­nor măsuri de natură să conducă la îmbunătățirea muncii în sectorul, activitatea sau problema analizată. Marea majoritate a consiliilor populare din județul Bacău și co­mitetele lor executive au respectat, în munca lor, aceste principii, fapt ce se materializează in rezultatele obținute în toate sectoarele de ac­tivitate. Astfel, analizînd cu mult simț de răspundere și de inițiativă în cursul anului 1970, gospodărirea și înfrumusețarea localităților prin acțiuni de muncă patriotică, și a măsurilor concre­te de mobilizare a­­ cetățenilor la această activita­te, orașele Moi­nești­­ și Slănic Moldova au db­­vinmmmammmmmam ținut în între­cerea din anul trecut locurile I, și respectiv II pa țară, iar­ comunele Dărmănești, Ca­­­șin, Singureni și Letea Veche locu­irile I-IV pe județ. Preocupate de apărarea avutului obștesc și cel al cetățenilor împo­triva incendiilor, comitetele execu­tive ale consiliilor populare ale o­­rașelor Comănești și Buhuși și cel al comunei Dărmănești au dezbătut cu multă temeinicie activitatea de pază contra incendiilor, ceea ce a făcut ca, în anul în curs pe teritoriul acestor localități să nu izbucneas­că nici un incendiu. Totodată, finin­­du-se seama de rezultatele obținu­te în activitatea lor, formațiile de (Continuare în pagina a II-a) Din activitatea consiliilor populare 1 W W W W W W W W W W W W W W W WW WnAA/WWw Răspunzind „prezent !“ in fața propriei conștiințe Nimic mai omenesc, nimic mai răscolitor decit întoarce­rea, pentru o clipă, în univer­sul­­ plin de farmec al anilor de școală ! E confruntarea cu tine însuți, raportarea matură a eu­­lui prezent la marile visuri ale adolescentului de odinioară. Cîți ani au trecut de la absol­vire contează mai puțin, dacă ești în stare să răspunzi prompt, cu fruntea sus, de pe locul tău de cetățean. Și, deunăzi am avut prilejul să asist la un aseme­nea examen desfășurat ca o a­­vanpremieră a sărbătoririi unei jumătăți de veac de existentă a școlii, la Liceul „Vasile A­­lecsandri“ din Bacău. Promo­ția 1961 raporta : 14 ingineri, 7 profesori, 6 medici. Lista pro­fesiunilor îmbrățișate era com­pletată de arhitecți, muzeo­grafi, economiști, tehnicieni constructori și chimiști. De la Timișoara, Iași, Ploiești, Bu­zău și, bineînțeles, din Bacău, aproximativ 40 de foști elevi ai liceului răspundeau „Pre­zent!“ la confruntarea cu școala care îi pregătise pentru viață. Iar dacă emoția le-a u­­mezit uneori ochii­ lor și pro­fesorilor, a fost pentru că acel catalog ce se deschidea după zece ani dezvăluia o întreagă lume și marca poate cel mai bine momentul responsabilită­ții fiecăruia față de sine însuși, față de societate. Oamenii ma­turi de acum încercau să-i în­țeleagă pe absolvenții de atunci. Lecția nu era ușoară, dar ni­meni nu lua note. O avea scri­să în mintea și sufletul său. Numai reporterul,,­mai exact și profesional, a­­ încercat obține­rea câtorva declarații: Elena Burceanu, asistent farmacist: „Mi-am dorit să port halat alb. Primii ani de activitate au con­stituit o verificare a cunoștin­țelor profesionale, dar și un efort de voință.Acum­ știu ce înseamnă să depindă de tine însănătoșirea unui om". Lucian Neagu, inginer: „Am lucrat numai în sectorul de execuție al lucrărilor. Am satisfacția că aportul meu se regăsește și în Bacău la instalațiile hotelului „Decebal", la blocurile de pe strada 9 Mai", Maria Petru, a­sistentă la Universitatea „Al. I. Cuza" Iași : „încerc un senti­ment de mîndrie că ne întoar­cem, după 10 ani cu un bi­lanț atît de bogat. Liceul nos­tru a fost bine dotat, iar labo­ratorul­­ de chimie poate riva­liza cu cele mai bune labora­ ln aceeași bancă, după zece ani toate de acest fel din țară“. Constantin Ganea: „Abia mai tîrziu, ca inginer , oameni maturi, ne-am dat seama de va­loarea sfaturilor profesorilor noștri. De aceea, întîlnirea de acum înseamnă pentru mine o mare bucurie". Mai era nevoie de o între­bare suplimentară ? . Același sentiment umplea inimile tutu­ror. Poate ceva mai mult ale foștilor elevi Lucreția Comă­­nescu și Laurențiu­­ Aldea care reușiseră să anunțe și să adune laolaltă promoția anului 1961. Cu catalogul deschis, profesoa­rele Valeria Prodan, Eliza Vasi­­liu, Elena Grigoriu și Maria Cepreagă ascultau o lecție pre­dată acum zece ani. Lecția de conduită și etică cetățenească ce fusese bine însușită și ro­dise într-adevăr. Măndica MARDARE PRĂJEȘTIUL ȘI-A DURAT NOU LĂCAȘ DE CULTURĂ Se cuvenea ca unui interesant muzeu să­tesc ca cel ctitorit aici, la Prăjești, de anima­torul spiritual al aces­tor locuri — profeso­­rul Paul Țarălungă, să i se alăture un lăcaș de cultură la nivelul ce­rințelor manifestate de cei peste 3.500 de lo­cuitori, ai cunoscutului sat de pe Valea Siretu­lui. Dar cineva trebuia să declanșeze inițiati­va. Și s-a găsit tot prin­tre intelectuali un om la fel de inimos, legat sufletește de viața sa­tului, le cunoaștem și fapta și identitatea. Este vorba despre în­vățătoarea Tomița Cim­­poeșu,­ directoarea că­minului cultural. Iniția­tiva pornită în primă­vara anului 1968 a că­pătat dimensiuni. Cînd proiectul a fost gata, cu sprijinul efectiv al Consiliul popular co­munal Traian (primar Mihai Burlacu), s-a tre­cut la o largă acțiune de muncă patriotică. Sute de locuitori au răspuns cu entuziasm chemării comitetului de Inițiativă creat, al cărui președinte a fost ales țăranul cooperator Mar­tin Gherghină. S-au turnat temeliile din be­ton, apoi s-au mai strîns alte fonduri, au fost procurate materiale, s-a fabricat cărămidă. Con­strucția a crescut con­tinuu, ca în ultima zi a lui octombrie din acest an să-și deschidă larg porțile pentru mult aș­teptații oaspeți. La inaugurarea a­­cestui frumos lăcaș de cultură, vorbind des­pre importanta realiza­re a locuitorilor satu­lui, învățătoarea Tomi­ța Cimpoeșu amintea că noul edificiu spiri­tual este mai ales re­zultatul a zeci de mii de ore de muncă pa­triotică. Numai 90.000 lei constituie valoarea contribuției voluntare bănești, față de 280.000 lei ce­ reprezintă valoa­rea acestui obiectiv ru­ral. Duminică, acolo la Prăjești, nu departe de scena unde artiștii a­­matori din comună și formația orchestrală „Plaiurile Bistriței" din Bacău ofereau primilor oaspeți spectacolul i­­naugural, mi-am rea­mintit cîteva nume de oameni despre care vrednicul primar al co­munei Traian spunea vorbe de laudă : Mar­tin Gherghină, Antica Io­je, Gheorghe Varga, Petru Balint, Cecilia Gherghină, Mihai Robu — țărani cooperatori, ori apreciații învățători Tomița, Dumitru, Ma­ria și Gheorghe Cim­poeșu. Noul lăcaș de cul­tură, dispunînd de o sală­­ de spectacole de aproape 400 locuri, ca­bină de proiecții cine­matografice, sală de lectură, bibliotecă, va înnobila mai mult via­ța spirituală­­ a Prăjeș­­tiului. Iar felicitările pe care oficialitățile de la nivelul județului le-au transmis cu prilejul a­­mintite­i inaugurări s-au adresat deopotrivă ce­lor care au pornit ini­țiativa și fiecărui cetă­țean care a prestat ore de muncă patriotică pentru a dura un nou și frumos edificiu cul­tural în acest plăcut sat moldovenesc. T. JAMNEALA

Next