Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)
1971-11-02 / nr. 5825
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.825 (7.604) MARȚI 2 NOIEMBRIE 1971 4 pagini 30 bani < - ■ ........................... ■ [UNK] GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ȘI EXTINDEREA SCHIMBULUI III La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1968, tovarășul Nicolae CEAUȘESCU, secretarul general al partidului, sublinia, că una din sarcinile importante ce revin oamenilor muncii din industria țării este pregătirea condițiilor în scopul de a asigura, pentru mașinile unelte, o încărcare de cel puțin 2,2-2,4 schimburi. Se punea astfel, de la nivelul cel mai înalt, problema creșterii preocupării organizațiilor de partid din întreprinderile industriale, a conducerilor tehnico-administrative, a tuturor salariaților din acest sector de bază al economiei naționale, în direcția utilizării raționale, cu maximum de eficiență, a capacităților de producție și a utilajelor. Preluând această sarcină, conducerile colective ale unităților industriale din județul[ nostru au analizat posibilitățile concrete și condițiile ce trebuie asigurate pentru îndeplinirea ei. Comisiile economice au elaborat studii, scoțînd în evidență cauzele utilizării incomplete a mașinilor unelte. Este meritorie inițiativa pe care au avut-o organizațiile de partid care au acționat, în cele mai multe cazuri, cu operativitate, făcînd propuneri concrete și jalonînd cu precizie activitatea în acest domeniu a conducerilor administrative. Pentru a vedea la ce rezultate efective au dus aceste preocupări, în cursul trimestrului II din acest an, colective ale Comisiei economice a Comitetului județean de partid au analizat, împreună cu comitetele de partid și conducerile administrative ale întreprinderilor constructoare mașini și ale unitățile lor care au în dotare un număr mai mare de mașini unelte pentru prelucrarea metalelor, gradul actual de încărcare a utilajelor,, precum și măsurile ce trebuie elaborate în continuare în vederea generalizării schimbului II și extinderii schimbului III. Această analiză a permis o primă constatare și anume că, în ultima perioadă, gradul de încărcare a mașinilor unelte a sporit simțitor în majoritatea unităților. Astfel, din răspunsurile date de I.I.S. „23 August" ,Bacău la chestionarul tematic întocmit de Comisia economică a Comitetului județean de partid a reieșit că indicele de utilizare a fondului de timp nominal disponibil a crescut, la strungurile din secția Șerbănești, de la 67,9 la sută la 72,3 la sută (cifra din urmă fiind realizată în trimestrul I a.c.). Un progres evident s-a înregistrat, în aceeași perioadă, și la Uzina metalurgică Bacău — mai mult de 10 la sută într-un trimestru. Aceste creșteri au, pe lingă importanța lor strict economică și altă semnificație și a o nume aceea că atunci cînd comitetele de partid analizează în profunzime aspectele necorespunzătoare din unitățile în care își desfășoară activitatea cînd nu se limitează la a așterne pe hîrtie niște măsuri, ci urmăresc pas cu pas Înfăptuirea lor, rezultatele pozitive nu întirzie să se arate. Trebuie spus că analiza ale cărei concluzii le cităm în cuprinsul acestui articol a scos, totodată, la iveală faptul că organele de conducere colectivă ale întreprinderilor, cu cîteva excepții, nu au inclus pe agenda lor de lucru analizarea acestei probleme. Efectul acestei lacune s-a vădit, mai cu seamă în lipsa unui caracter organizat al acțiunilor menite să ducă la creșterea coeficienților de utilizare extensivă a mașinilor unelte. Pe planul economiei județului, acest fapt s-a concretizat în realizarea unui coeficient mediu de încărcare cu schimburi a mașinilor, unelte ee prelucrare a metalelor de 1,89 (în Continuare în pagina a II-a) Sarcină de partid a cărei îndeplinire trebuie urgentată întreaga producție la adăpost în județ mai este de recoltat porumbul de pe 3.054 ha, sfecla de pe 340 ha. Se află în cîmp recoltată și netransportată, 24.141 tone sfeclă — ceea ce impune o amplă mobilizare de forțe și mijloace spre a o pune la adăpost. La însilozări, s-a realizat abia 71,1 la sută din plan și aceasta în condițiile cînd multe unități nu au asigurat întregul necesar de furaje. Acestor lucrări la zi li se adaugă, la modul imperativ, dată fiind apropierea iernii, executarea cu maximă intensitate a arăturilor de toamnă. Dacă la recoltatul porumbului 55 din cele 98 cooperative agricole au terminat lucrarea, apoi în unele din cele 43 care au mai rămas, realizările sînt foarte mici : FARAOANI 45 procente, SARATA 52, ONIȘCANI 53, TAMAȘI 56, ITEȘTI 65, LUIZI CALUGARA și PRĂJEȘTI cu cîte 67 procente ! ? Pe cînd și-au propus consiliile de conducere ale respectivelor unități să încheie rezoltatul ? In replică directă, deocamdată, meteorologii prezic timp favorabil înghețului ! încheierea unor lucrări nu înseamnă și terminarea campaniei agricole . ÎN CIMP SE MAI AFLĂ MARI CANTITĂȚI DE SFECLĂ, PORUMB, COCENI, STRUGURI Piuă minne seară SĂ SE ÎNCHEIE RECOLTAȚII STRUGURILOR . Pînă ieri se recoltaseră strugurii de pe 6.752 ha din cele 6.942 ha pe rod, reprezentînd 97,2 la sută. Iată unitățile care au rămas ultimele la recoltat și predat struguri : FRUNTEȘTI, SLOBOZIA, BLAGA, GAICEANA, ORBENI, RACACIUNI, TATĂRĂȘTI, HURUIEȘTI, iar cu cantități mai mici FARAOANI, VALEA SEACĂ, CLEJA, NICOLAE BÄLCESCU. De menționat că C.A.P. Păncești, care ,a realizat cea mai mare producție la hectar din județ și în același timp cea mai mare cantitate pe cooperativă — în raport cu celelalte — nu este și ultima la această lucrare. CULESUL STRUGURILOR NU MAI SUFERĂ NICI O AMÂNARE. CONSILIILE DE CONDUCERE TREBUIE SA MOBILIZEZE TOATE FORȚELE INCIT, MINE SEARĂ, SA POATĂ RAPORTA TERMINAREA RECOLTATULUI ! Viticultorii din Păncești în competiție cu ei înșiși E sfirșit de toamnă. Și totuși în cîmp se lucrează intens, cooperatorii adunând ultimele cantități de produse. In vii, culesul strugurilor polarizează încă însemnate forțe, in unele unități recolta atingînd nivele nemaiîntâlnite. In biroul secretarului comitetului comunal de partid Sascut, deși era o oră matinală, inginerul șef al cooperativei agricole din Păncești, Gh. Fasolă, explica mersul lucrărilor agricole ,ISTe a reținut atenția nivelul producției ce se realizează în acest an la cultura viței de vie. Suprafața plantată cu viță în cooperativa agricolă din Păncești — arăta specialistul — este de 468 hectare, din care circa 400 hectare sunt pe rod. In acest an, urmînd tradiția, cooperatorii de aici estimează obținerea unei recolte de 8.400 kg struguri la hectar, mai mult cu 1.750 kg față de sarcina stabilită in plan, între brigăzile fruntașe în obținerea unor recolte sporite și de calitate, se numără cele conduse de Ion Chiriac, Ana Vasile, Hieron, Gheorghe Iordache și Eugen Ferău. "Acționind cu toate forțele, în aceste zile cooperatorii de aici adună strugurii de pe ultimele suprafețe și sunt satisfăcuți de rezultatele muncii lor. De altfel, viticultorii din Păncești, acordă aceeași atenție și celorlalte culturi. La grîu, bunăoară, ei au obținut cu 230 kg la hectar mai mult fată de plan, iar la cultura porumbului și a sfeclei pe zahăr, de asemenea, nivelul recoltelor depășește sarcinile prevăzute inițial. Sunt rezultate ce exprimă priceperea și hărnicia cooperatorilor, hotărirea lor de a ridica producția agricolă la nivelul actualelor cerințe, dar și posibilități create prin grija partidului și statului nostru. Deschiderea Școlii interjudețene de partid Ieri, la Bacău, au început cursurile Școlii interjudețene de partid. Au fost prezenți cursanți, cadre didactice, activiști de partid. La deschidere au participat tovarășii Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. și Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean de partid. Cursurile școlii— organizate pe duratele de 6 luni și 3 luni — vor fi frecventate de 150 de cursanți, recrutați din 11 județe ale țării. Ei sunt secretari ai unor comitete de partid din C.A.P., I.M.A. și I.A.S.,precum și secretari de organizații de bază din S.M.A. După cuvîntul de deschidere rostit de inginerul Alexandru Simionescu, directorul școlii, cursanții au audiat prima expunere. Expunerea, prezentată de tovarășul Gheorghe Roșu, a fost intitulată: „Partidul Comunist Român, partid marxistleninist, avangarda revoluționară a clasei muncitoare, a întregului popor. Principiile organizatorice, politice și ideologice ale P.C.R. Creșterea rolului conducător al P.C.R. in procesul făuririi societății socialiste multilaterale dezvoltate. Cerințele conducerii științifice de către partid a societății noastre socialiste“. APLAUZE PENTRU BUHUȘENI A fost întîi Festivalul „Ciprian Porumbescu" de la Suceava, apoi „Cîntare patriei", apoi cel de-al X-lea Concurs republican al formațiilor de amatori — ca să amintim numai cîteva din performanțele care, au impus, în ultimul timp, formația corală a Fabricii de postav din Buhuși. Duminică, după-amiază, în timpul desfășurării emisiunii din cadrul concursului interjudețean „Cîntare patriei", am încercat din nou mîndria de a o vedea în stare să se confrunte cu cele mai bune formații similare din întreaga țară. Și, mai mult ca pînă acum, a demonstrat coeziune, capacitate de asimilare, competență artistică... .Dorim să ne numărăm printre cei promovați în etapa următoare", ne declara dirijorul Mihai Dhrimbe, înainte de concurs. Ne-am convins încă o dată că avea pe ce să-și întemeieze spusele. Exigența sa profesională și investiția de pasiune a fiecărui corist ridicaseră pe o treaptă nouă formația. Pe micul ecran nu a mai apărut un cor oarecare, corect, omogen și atît. Ci unul care a dobîndit personalitate, care știe precis cum trebuie să spună ceea ce are de spus publicului, datorită sensibilității sale artistice crescute. Urmăream chipurile, coriștilor și mă gîndeam la efortul lor permanent de a se pregăti. Trebuie să dispui, într-adevăr, de o forță de dăruire superioară, pentru a reuși să atingi un nivel tot mai înalt. Iar buhușenii ne-au demonstrat aceasta. Cele 124 de puncte, mai mult decit un punct pentru fiecare interpret, înseamnă un start bine luat în competiția calității. De aceea, aplauzele noastre, ale băcăuanilor, au fost aplauzele încrederii în capacitatea unor artiști care ne pot reprezenta oricînd, cu cinste. M. M. I llllllllllllllllliiiiim PAGINA llllllllllllllllll I llllllO Declarația guvernului Republicii Unite Tanzania cu privire la restabilirea drepturilor legitime ale R.P. Chineze la O.N.U. Pe agenda sesiunilor și ședințelor de comitet executiv TEME OPORTUNE ȘI MĂSURI EFICIENTE Consiliilor populare — organe locale ale puterii de stat — le-au fost conferite prin lege largi atribuții, în scopul întăririi orînduirii socialiste, gospodăririi resurselor materiale și de muncă, pentru dezvoltarea forțelor de producție și diversificarea economiei locale, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și nitnții, afirmarea multilaterală personalității umane. Este știut — consiliile populare se întrunesc modic în sesiuni ordinare — o dată la trei luni cele județene și municipale și o dată la două luni cele orășenești și comunale după cum ele pot fi convocate, ori de câte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare. Marea majoritatea a atribuțiilor consiliilor populare se îndeplinesc, între sesiuni, de către comitetele lor executive — organe locale ale administrației de stat — care sînt organe de execuție cu activitate permanentă. Comitetele executive ale consiliilor populare se întrunesc în ședințe de lucru ori de cîte ori este nevoie și cel puțin o dată pe lună. Sesiunile și ședințele acestea constituie evident, forma de lucru a consiliilor populare și, respectiv, a comitetelor lor executive. Constantin VELISAR, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular județean Bacău Una dintre principalele metode folosite de consiliile populare și comitetele lor executive pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin este analiza problemelor economice și social-culturale de interes local și cele de interes republican din cuprinsul unităților administrativteritoriale in care au fost alese și, după caz, stabilesc măsuri de rezolvare, sau fac, propuneri organelor competente pentru soluționarea lor. Dată fiind multitudinea problemelor în care consiliile populare și comitetele executive au competența de a hotărî, prima grijă a acestor organe trebuie să fie aceea ca la stabilirea problemelor care urmează să fie analizate,, să fie aibă în vedere oportunitatea dezbaterii lor, precum și necesitatea luării unor măsuri de natură să conducă la îmbunătățirea muncii în sectorul, activitatea sau problema analizată. Marea majoritate a consiliilor populare din județul Bacău și comitetele lor executive au respectat, în munca lor, aceste principii, fapt ce se materializează in rezultatele obținute în toate sectoarele de activitate. Astfel, analizînd cu mult simț de răspundere și de inițiativă în cursul anului 1970, gospodărirea și înfrumusețarea localităților prin acțiuni de muncă patriotică, și a măsurilor concrete de mobilizare a cetățenilor la această activitate, orașele Moinești și Slănic Moldova au dbvinmmmammmmmam ținut în întrecerea din anul trecut locurile I, și respectiv II pa țară, iar comunele Dărmănești, Cașin, Singureni și Letea Veche locuirile I-IV pe județ. Preocupate de apărarea avutului obștesc și cel al cetățenilor împotriva incendiilor, comitetele executive ale consiliilor populare ale orașelor Comănești și Buhuși și cel al comunei Dărmănești au dezbătut cu multă temeinicie activitatea de pază contra incendiilor, ceea ce a făcut ca, în anul în curs pe teritoriul acestor localități să nu izbucnească nici un incendiu. Totodată, finindu-se seama de rezultatele obținute în activitatea lor, formațiile de (Continuare în pagina a II-a) Din activitatea consiliilor populare 1 W W W W W W W W W W W W W W W WW WnAA/WWw Răspunzind „prezent !“ in fața propriei conștiințe Nimic mai omenesc, nimic mai răscolitor decit întoarcerea, pentru o clipă, în universul plin de farmec al anilor de școală ! E confruntarea cu tine însuți, raportarea matură a eului prezent la marile visuri ale adolescentului de odinioară. Cîți ani au trecut de la absolvire contează mai puțin, dacă ești în stare să răspunzi prompt, cu fruntea sus, de pe locul tău de cetățean. Și, deunăzi am avut prilejul să asist la un asemenea examen desfășurat ca o avanpremieră a sărbătoririi unei jumătăți de veac de existentă a școlii, la Liceul „Vasile Alecsandri“ din Bacău. Promoția 1961 raporta : 14 ingineri, 7 profesori, 6 medici. Lista profesiunilor îmbrățișate era completată de arhitecți, muzeografi, economiști, tehnicieni constructori și chimiști. De la Timișoara, Iași, Ploiești, Buzău și, bineînțeles, din Bacău, aproximativ 40 de foști elevi ai liceului răspundeau „Prezent!“ la confruntarea cu școala care îi pregătise pentru viață. Iar dacă emoția le-a umezit uneori ochii lor și profesorilor, a fost pentru că acel catalog ce se deschidea după zece ani dezvăluia o întreagă lume și marca poate cel mai bine momentul responsabilității fiecăruia față de sine însuși, față de societate. Oamenii maturi de acum încercau să-i înțeleagă pe absolvenții de atunci. Lecția nu era ușoară, dar nimeni nu lua note. O avea scrisă în mintea și sufletul său. Numai reporterul,,mai exact și profesional, a încercat obținerea câtorva declarații: Elena Burceanu, asistent farmacist: „Mi-am dorit să port halat alb. Primii ani de activitate au constituit o verificare a cunoștințelor profesionale, dar și un efort de voință.Acum știu ce înseamnă să depindă de tine însănătoșirea unui om". Lucian Neagu, inginer: „Am lucrat numai în sectorul de execuție al lucrărilor. Am satisfacția că aportul meu se regăsește și în Bacău la instalațiile hotelului „Decebal", la blocurile de pe strada 9 Mai", Maria Petru, asistentă la Universitatea „Al. I. Cuza" Iași : „încerc un sentiment de mîndrie că ne întoarcem, după 10 ani cu un bilanț atît de bogat. Liceul nostru a fost bine dotat, iar laboratorul de chimie poate rivaliza cu cele mai bune labora ln aceeași bancă, după zece ani toate de acest fel din țară“. Constantin Ganea: „Abia mai tîrziu, ca inginer , oameni maturi, ne-am dat seama de valoarea sfaturilor profesorilor noștri. De aceea, întîlnirea de acum înseamnă pentru mine o mare bucurie". Mai era nevoie de o întrebare suplimentară ? . Același sentiment umplea inimile tuturor. Poate ceva mai mult ale foștilor elevi Lucreția Comănescu și Laurențiu Aldea care reușiseră să anunțe și să adune laolaltă promoția anului 1961. Cu catalogul deschis, profesoarele Valeria Prodan, Eliza Vasiliu, Elena Grigoriu și Maria Cepreagă ascultau o lecție predată acum zece ani. Lecția de conduită și etică cetățenească ce fusese bine însușită și rodise într-adevăr. Măndica MARDARE PRĂJEȘTIUL ȘI-A DURAT NOU LĂCAȘ DE CULTURĂ Se cuvenea ca unui interesant muzeu sătesc ca cel ctitorit aici, la Prăjești, de animatorul spiritual al acestor locuri — profesorul Paul Țarălungă, să i se alăture un lăcaș de cultură la nivelul cerințelor manifestate de cei peste 3.500 de locuitori, ai cunoscutului sat de pe Valea Siretului. Dar cineva trebuia să declanșeze inițiativa. Și s-a găsit tot printre intelectuali un om la fel de inimos, legat sufletește de viața satului, le cunoaștem și fapta și identitatea. Este vorba despre învățătoarea Tomița Cimpoeșu, directoarea căminului cultural. Inițiativa pornită în primăvara anului 1968 a căpătat dimensiuni. Cînd proiectul a fost gata, cu sprijinul efectiv al Consiliul popular comunal Traian (primar Mihai Burlacu), s-a trecut la o largă acțiune de muncă patriotică. Sute de locuitori au răspuns cu entuziasm chemării comitetului de Inițiativă creat, al cărui președinte a fost ales țăranul cooperator Martin Gherghină. S-au turnat temeliile din beton, apoi s-au mai strîns alte fonduri, au fost procurate materiale, s-a fabricat cărămidă. Construcția a crescut continuu, ca în ultima zi a lui octombrie din acest an să-și deschidă larg porțile pentru mult așteptații oaspeți. La inaugurarea acestui frumos lăcaș de cultură, vorbind despre importanta realizare a locuitorilor satului, învățătoarea Tomița Cimpoeșu amintea că noul edificiu spiritual este mai ales rezultatul a zeci de mii de ore de muncă patriotică. Numai 90.000 lei constituie valoarea contribuției voluntare bănești, față de 280.000 lei ce reprezintă valoarea acestui obiectiv rural. Duminică, acolo la Prăjești, nu departe de scena unde artiștii amatori din comună și formația orchestrală „Plaiurile Bistriței" din Bacău ofereau primilor oaspeți spectacolul inaugural, mi-am reamintit cîteva nume de oameni despre care vrednicul primar al comunei Traian spunea vorbe de laudă : Martin Gherghină, Antica Ioje, Gheorghe Varga, Petru Balint, Cecilia Gherghină, Mihai Robu — țărani cooperatori, ori apreciații învățători Tomița, Dumitru, Maria și Gheorghe Cimpoeșu. Noul lăcaș de cultură, dispunînd de o sală de spectacole de aproape 400 locuri, cabină de proiecții cinematografice, sală de lectură, bibliotecă, va înnobila mai mult viața spirituală a Prăjeștiului. Iar felicitările pe care oficialitățile de la nivelul județului le-au transmis cu prilejul amintitei inaugurări s-au adresat deopotrivă celor care au pornit inițiativa și fiecărui cetățean care a prestat ore de muncă patriotică pentru a dura un nou și frumos edificiu cultural în acest plăcut sat moldovenesc. T. JAMNEALA