Steagul Roşu, martie 1972 (Anul 27, nr. 5926-5952)

1972-03-01 / nr. 5926

1 mm I < Necesitatea |: > strigentă a .j !* jî unor progrese* autentice !> j| pe calea j; Momente din istoria U.T.C. Tovarășul Costel Negrescu, acti­vist al Comitetului județean U.T.C., ne informează, prin telefon, că re­cent a avut loc la Palanca, în fața a două sute de tineri, prezentarea unor momente din istoria U.T.C., precum și a unor aspecte din lupta revoluționară și democratică a tine­retului din județul Bacău. O ma­nifestare asemănătoare a avut loc și la Brusturoasa. Expunerea susți­nută de tovarășul Victor Mitocanu, șeful sectorului cultural de la Sec­ția de propagandă a Comitetului ju­dețean U.T.C., a fost ascultată cu viu interes de cei 120 de tineri pre­zenți la această manifestare. „Hora" La Bacioi — Corbasca, din iniția­tiva organizației U.T.C. a cadrelor didactice a luat ființă, sub conduce­rea profesorului Petru Vlase, An­samblul de cîntece și dansuri „HORA". Noua formație artistică este ,alcătuită din: taraf, grup vo­cal, echipe de dansuri, soliști vo­cali și instrumentiști. Primul spectacol, intitulat „Joc și cântec românesc" a și fost prezen­tat în satele Bacioi și Corbasca, ur­­mînd ca în turneul ce se preconi­zează a se organiza, acesta să cu­prindă cu­ mai multe localități din cadrul județului. Demn de evidențiat este faptul că încasările de la spectacole vor fi destinate Fondului de Solidaritate Internațională. Expoziție Același entuziasm tineresc este, prezent și , în comuna Asău. După cum ne informează eleva Tuluc Ma­ria, la școala generală din localita­te recent a fost inaugurată o expo­ziție cu lucrări realizate de elevi. A­ fost organizat, de asemenea, concursul „Eroi comuniști", iar ele­vii din clasele mai mari — a 8-a și a 9-a, participă la numeroase ac­țiuni de muncă patriotică pentru colectarea de fier vechi, maculatură ș.a. Montaj literar-muzical 1 Săptămîna care a trecut s-a ca­racterizat, la Liceul nr. 3 Bacău, printr-o multitudine de activități, cea mai mare parte dintre acestea fiind dedicate semicentenarului U.T.C. — ne scrie eleva Maria Dră­­goi. Astfel, elevii au participat la o consfătuire avînd ca temă optimi­zarea procesului de însușire a cu­noștințelor. De asemenea, în pre­zența a peste 400 elevi, s-a des­fășurat un concurs care a evocat unele momente din activitatea re­voluționară a tineretului; în înche­ierea concursului a fost prezentat un emoționant montaj literar-muzi­cal intitulat „înflăcărați sunt anii noștri tineri". Pe agenda semicentenarului figu­rează alte manifestări la fel de prestigioase. Entuziasm, pasiune, inițiativă Cadre didactice, țărani _ coopera­tori — membri ai organizației U.T.C., își etalează din plin pasiunea, ini­țiativa, entuziasmul conectate la at­mosfera de sărbătoare ce precede aniversarea semicentenarului orga­nizației revoluționare a tineretului. Numeroase formații artistice au pre­zentat programe al căror reperto­­­riu es­te­ axat pe eveniment, în sa­tele eom­­unei Huruești, la Fundoa­­ia, Pradaiș, Ocheni. Brigăzi artisti­ce, cîntece patriotice, recitatori, dansuri populare, piese de teatru, monologuri alcătuiesc structura spectacolelor prezentate. In cadrul șirului de manifestări consacrate evenimentului mai pot fi incluse ciclurile de conferințe săptămînale, recenziile pe marginea unor cărți social-politice, expozițiile conținînd lucrări executate de elevi, acțiunile de muncă patriotică pen­tru colectarea de fier vechi și ma­culatură. Noile prețuri pentru sezonul de primăvară la ouă proaspete Ministrul Comerțului Inte­rior informează că incepînd de­­ 1 martie intră in vigoare prețurile pentru sezonul de primăvară la ouă proaspete și anume : ouă mari — 1.10 lei, iar pentru ouă mici — 100 ieti. (Agerpiesl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VT- c noe nn nr­ r­ 4 pagini — cu Dani „Sporirea belșugului ogoarelor stă in puterea și voința “ Deplini adeziune la Rezoluția Congresului al ll-lea al U.N.C.A.P. Ziarele de ieri au publicat în coloanele lor ..Rezoluția Congresului al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție”, document de o deosebită importanță în viața țărănimii noastre cooperatiste. Rezo­luția cheamă, pe toți lucrătorii de pe ogoare, să depună eforturi tot mai susținute pentru sporirea producțiilor vegetale și animale, stabilește sarcini și obligații con­crete, mobilizatoare, de transformare a fiecărei coope­rative agricole de producție intr-o unitate puternică, ca­­ pabilă să contribuie tot mai substanțial la ridicarea eco­nomică și socială a satelor. Menită să soluționeze, să clarifice diferite probleme, ridicate la Congres și izvorite din munca și preocupări­le de zi cu zi ale lucrătorilor din agricultură. Rezoluția vine, totodată să creeze cadrul favorabil dezvoltării ra­pide a agriculturii noastre cooperatiste. Sunt motive pentru care ea este întîmpinată cu viu interes, cu reală satisfacție de țărănimea cooperatistă, înaltul forum al țără­nimii cooperatiste — re­centul Congres al U.N.C.A.P. — a pus în dezbatere probleme deo­sebit de importante pri­vind dezvoltarea viitoa­re a vieții economice și sociale a satelor noastre, prin sporirea continuă a producției agricole, creș­terea avutului obștesc și ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor. Exprimîndu-și deplina încredere în evoluția as­cendentă a agriculturii cooperatiste, în încheie­rea cuvîntării prezentate la deschiderea lucră­rilor Congresului amin­tit, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia : „Dispunem de toate con­dițiile materiale, de mi­nunate cadre, de o mi­nunată țărănime coope­ratistă pentru a avea garanția că vom realiza în cel mai scurt timp un avînt in întreaga agricul­tură, în ridicarea nivelu­lui de trai al satelor noastre“. Dezbaterile și Rezolu­ția Congresului au tre­zit profundă emulație în rîndul tuturor cooperato­rilor, angajați în aceste zile în bătălia pentru transpunerea în fapte a celor stabilite de marele sfat amintit. Pe această temă, am dialogat de curînd cu inginerul Dumitru Asaf­­tei, președintele C.A.P. Nicolae Bălcescu. — Cum apreciați dez­baterile din cadrul ma­relui sfat al țărănimii co­operatiste, întrunit în prima jumătate a săptă­­mânii trecute în Capita­lă ? — Socot că a fost un valoros și util schimb de idei între reprezentanții marii majorități a celor care lucrează pe ogoa­rele patriei. După un de­ceniu de la încheierea cooperativizării agricul­turii s-a putut face și un amplu bilanț al realiză­rilor, s-au stabilit linii directoare pentru urmă­torii ani. Cei care au luat cuvîntul, mai ales în comisii, au împărtășit experiența bogată, au semnalat deficiențe, au propus măsuri de ridica­re pe o treaptă superioa­ră a întregii activități de producție din C.A.P. — Ce probleme anume le socotiți de insemnăta­­te covîrșitoare în aceas­tă perioadă, avînd ca ghid și Rezoluția grosului U.N.C.A.P. Con­pu­blicată în presă ? ■— Grija deosebită pen­tru organizarea corectă, științifică a producției, folosirea rațională a fon­dului funciar, sporirea producției pe unitatea de suprafață și cap de ani­mal furajat ca la sfârși­tul anului 1974 să reali­zăm deja toate sarcinile propuse pentru acest cincinal. — Pe ce plan șituați problema intensificării e­­forturilor pentru dezvol­tarea continuă a avutu­lui obștesc ? — Aș putea spune că sunt aproape obsedat de importanta idee că la ba­za creșterii rapide a pro­ducției agricole și a bu­năstării țăranilor coope­ratori stă dezvoltarea cu precădere a avutului ob­ștesc. De altfel, statutul C.A.P. stabilește obliga­ția fiecărei cooperative agricole de a aloca pen­tru fondul de acumulare 18—25 la sută din pro­ducția netă realizată. Re­lev cu acest prilej că membrii unități noastre agricole sunt convinși de această prevedere statu­tară apreciind-o ca hotă­­rîtoare pentru creșterea potențialului economic al cooperativei, care deter­mină în ultimă instanță creșterea propriilor lor venituri. — Despre aplicarea principiului echității so­ciale în unitatea pe ca­re o conduceți, ce ne pu­teți spune ? — Lucrăm încă din a­­nul 1970 în condițiile a­­plicarii în toate sectoa­rele a acordului global. Această nouă formă de retribuție pe care parti­dul ne-o recomandă ca mijloc esențial în asigu­rarea cointeresării coo­peratorilor se dovedește foarte eficientă. Mențio­nez că in anul 1971 va­loarea unei norme con­venționale a atins suma de 31,70 lei din care 18,90 lei numerar. Pe a­­cest impuls nou se ba­zează prevederea noas­tră de a realiza în anul curent o valoare a nor­mei convenționale de peste 40 lei, ce va fi ridi­cată apoi, la sfîrșitul lui 1974, la C0 lei. — Spuneați la începu­tul acestui interviu că folosirea rațională a fon­dului funciar devine tot mai mult o chestiune pri­mordială în activitatea u­­nităților agricole. Ce și-a propus in acest sens con­siliul de conducere al C.A.P. Nicolae Bălcescu ? — Avem un ment pe care nu-l angaja­vom respecta cu strictețe. A­­mintesc doar că vom e­­xecuta cu fonduri pro­prii, în afara prevederi­lor de plan, amenajări pentru irigarea unei noi suprafețe de 100 hectare (la sfîrșitul anului 1972 suprafața irigată va ajun­ge deci la 319 hectare), punînd totodată în cir­cuitul agricol încă 20 ha teren rezultat din lucră­rile de desecări progra­mate. Dispunem de con­diții bune, de o dotare tehnico-materială cores­ „Înfăptuim neabătut măsurile stabilite de inaltul sfat al țărănimii cooperatiste punzătoare, avem expe­riență îndelungată, oa­meni de acțiune, folosirea rezervelor Deci, in­terne capătă noi valen­țe. Vom­ beneficia și de noile venituri pe care le vom obține prin intrarea pe rod a încă 226 hecta­re viță de vie, din care 56 hectare în cursul a­­cestui an. Dar folosirea raționa­lă a fondului funciar im­plică și acțiuni de ferti­lizare ce­ se execută și la această dată. S-au tran­sportat deja la cîmp can­titatea de 2500 tone în­grășăminte naturale, tone îngrășăminte com­­­plexe, pentru culturi de sfeclă de zahăr, și 20 to­ne azotat de amoniu, pentru suprafețele cu lucerna. — Am observat o acti­vitate febrilă și în sec­torul legumicol. — Semne că primăva­ra bate la ușă, iar legu­micultorii noștri nu vor să fie găsiți nepregătiți. Răsadnițele au fost pre­gătite pe o suprafață de 400 m­p, însămînțîndu-se în întregime răsadul de varză timpurie pentru 5 ha. Acțiunea respectivă continuă concomitent cu însămînțatul Tomatelor. Dar nici cei din secto­rul zootehnic nu cunosc repaus. Pentru primele două luni ale acestui an, bilanțul muncii îngrijito­rilor de animale se pre­zintă la nivelul așteptări­lor. La tineretul taurin pentru îngrășat și pentru producție s-a realizat un spor zilnic de creștere în greutate care­­ depășește chiar un kg, au fost li­vrate statului, peste plan, 20 mii ouă, mai bine de o tonă carne de pasăre și 300 hl lapte de vacă. ★ Constatăm cu satisfac­ție că și anul acesta membrii C.A.P. Nicolae Bălcescu sunt puși pe fapte mari. Sub condu­cerea organizației de partid, consiliul de con­ducere, folosind expe­riența acumulată, va pu­ne în valoare noi rezer­ve materiale și umane care vor ridica mai mult prestigiul acestei cunos­cute unități agricole co­operatiste. Măsurile sta­bilite de partid în dome­niul dezvoltării agricul­turii, Rezoluția recentu­lui Congres al țărănimii cooperatiste, vor sta la temelia activității vred­nicului colectiv al C.A.P. Nicolae Bălcescu. Interviu consemnat de Toma JAMNEAI.^ Adunări generale ale oamenilor muncii Manifestare vie a democrației socialiste în acțiune­ ­ Săptămîna trecută au avut loc ultimele adunări ale oame­­­­­­­nilor muncii, acțiune prin care a fost analizată activitatea des­­­­­­­fășurată de unitățile economice în anul trecut, reținîndu-se a-­­­i­cele laturi care semnifică un adaus de experiență și, deci, un­u­i plus de forță pentru desfășurarea pe un plan superior a activi­­i­­­tății pe anul în curs, al doilea al cincinalului.­­ Dînd posibilitatea unui mare număr de salariați să parti­­­­­­cipe nemijlocit la soluționarea unor probleme esențiale legate­­­­ de conducerea și bunul mers al treburilor in fiecare secție sau­­­­ întreprindere, adunările au constituit, în viața întregii țări, un­u­i moment politico-economic de primă importanță, o MANIFES­­­­TARE VIE A DEMOCRAȚIEI SOCIALISTE ÎN ACȚIUNE,­­ î Citiți în pagina a IlI-a sub titlu de mai sus, cîteva relatări i 1 de la adunările generale ale oamenilor muncii care au avut­­­­ loc în diverse întreprinderi industriale din județ.­­ I Astăzi, în pagina a Ili-a j MĂSURI CE SE IDENTIFICĂ CU ASPIRAȚIILE NOASTRE — Am citit cu luare aminte, încă de ieri, de cînd au sosit ziarele, Re­zoluția Congresului — ne declara cooperatorul Neculai Pichiu, îngri­­jitor-mulgător la ferma zootehnică a C.A.P. Săucești. De altfel, am ur­mărit cu atenție și dezbaterile de la Congres, dar, mai ales, cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, ca­re, pe mine, ca țăran simplu, m­-a bucurat, prin modul cum conduce­rea noastră de partid vede dezvol­tarea, mai departe, a cooperative­lor agricole de producție. Lucrînd în sectorul zootehnic, m-a interesat în mod deosebit acea parte a Rezoluției care se referă la măsurile privind creșterea animale­lor. Pentru mine, ca îngrijitor, lu­crul cel mai important e hrana a­­nimalelor. Dacă sunt furaje îndea­­­juns, toate merg bine, fiindcă cele­lalte probleme, legate de întreține­rea și îngrijirea vacilor depind în primul rînd de îngrijitori. De ace­ea, aprob cu toată inima acele pre­vederi ale Rezoluției care cer să se ia măsuri hotărîte de asigurare a furajelor de mare volum și sucu­lente, precum și de irigare și fer­tilizare a suprafețelor pentru trifoi, lucernă și alte plante folosite în hrana animalelor. Un fapt care, pe noi, cei din sec­torul zootehnic, ne face să muncim cu mai multă tragere de inimă, măsura de a se introduce pe scară­­ largă, în următorii 2—3 ani, meca­nizarea și electrificarea lucrărilor din fermele de creștere a anima­lelor. Asta înseamnă că noastră va fi mai ușoară și munca mai plăcută și, bineînțeles, rezultatele vor fi altele. Aș vrea să mai remarc o preve­dere mai mult decât binevenită și anume, aceea de a ni se acorda sprijin, de către conducerea coo­perativei, în cultivarea, în bune condițiuni, a loturilor de folosință personală, ca și aceea de a ni se pune la dispoziție anumite suprafe­țe, după strîngerea păioaselor, pen­tru insămînțarea de nutrețuri. Spun aceasta, ca unu’ ce am și eu în gos­podăria proprie, printre altele, o vacă. De aceea, îmi exprim acordul to­tal față de Rezoluția Congresului și mulțumirea pentru politica înțe­leaptă a partidului nostru, care știe să vină, întotdeauna, în întîmpina­­rea nevoilor și năzuințelor noastre, ale cooperatorilor. Cit de informare și documentate sunt... punctele de informare și documentare ? Pintilie Rusu dr. în economie, șeful Secției propagandă a Comitetului județean de partid Pentru informarea operativă și sistematică a lectorilor, propagan­diștilor, agitatorilor și a celorlalți lucrători pe frontul ideologic, con­ducerea superioară de partid a h­o­­tărit să se înființeze pe lingă cămi­nele culturale, cluburi, școli, insti­tuții etc. puncte de inform­are și răspîndirea cunoștințelor științifice. Aceste puncte de informare au sarcina de a sprijini învățămîntul de partid, U.T.C., propaganda prin con­ferințe etc., cu tematici, bibliografii și alte materiale documentare pen­tru însușirea cu mai multă ușurință a unor probleme ale politicii parti­dului nostru. S-a indicat, de aseme­nea, ca în cadrul lor să se acorde consultații, să se răspundă la între­bările membrilor de partid și ale altor oameni ai muncii, să se orga­nizeze acțiuni folosindu-se mijloace­le moderne existente. S-a subliniat că în această acțiune un rol impor­tant îl au bibliotecarii comunali, a­­tît în asigurarea fondului documen­tar de literatură politică, cit și în elaborarea materialului bibliogra­fic necesar, sistematizarea acestuia pe probleme, pe forme de invăță­­mînt etc. Pentru a urmări cum se îndepli­nește această hotărîre a partidului nostru, am făcut un sondaj în cîteva comune și școli. în urma acestui control a reieșit că deși a trecut a­­proape jumătate de an de la apa­riția hotărîrii, suntem­ totuși încă în faza de studii, de căutări, adică a­­bia la începutul acțiunii de înfiin­țare a acestor puncte de documen­tare. Totodată, s-a desprins conclu­zia că în foarte multe locuri și-a făcut loc formalismul și superficia­litatea din partea celor care răs­pund de această problemă. Astfel, comune cum sunt: Răcăciuni, Ardeo­­ani, Găiceana, Berzunți și punctele de documentare au altele, fost reduse la gruparea lucrărilor de li­teratură politică, într-un singur colț al bibliotecii, expunerea lor într-un raft sau așezarea pe o masă. Acest mod de „organizare" a punctelor de documentare, n­u numai că nu răs­punde cerințelor învățământului de partid, informării comuniștilor cu diverse probleme actuale, ușurarea muncii lectorilor și propagandiștilor, dar nu se deosebește cu nimic de o sumară expoziție de carte politică. De aceea, atragem atenția organiza­țiilor de partid comunale, din între­prinderi și școli, care răspund de activitatea punctelor de documen­­­tare, să intervină de urgență și cit mai energic pentru reglementarea situației. Subliniem acest lucru de­oarece din discuțiile avute cu unii locțiitori de secretari și bibliotecari comunali, a rezultat că nu s-a în­țeles pe deplin rolul acestor puncte de documentare. Astfel, nici intr-un­ loc din cele controlate nu existau­ la punctele de documentare temati­ci, bibliografii și alte imateriale do­cumentare ca diafilme, benzi impri­­­mate cu texte etc, necesare pentru propaganda de partid. Aceasta, cu atât mai mult cu cît unii bibliote­cari comunali, care sunt în fond ac­tiviști culturali, în unele locuri sînt folosiți în cu totul alte scopuri. Ast­fel de situații am întilnit la Berzun­­ți, unde bibliotecara a fost pusă la cusut arhiva Consiliului popular pa motivul invocat de primarul comu­nei că nu existau lemne de foc, iar la bibliotecă era frig. In multe comune există situații cînd aceste puncte de documentare, din lipsă de spații, nu pot fi înfiin­țate la bibliotecă sau la căminul cul­tural. în aceste situații se recoman­dă ca ele să se înființeze la școli și să fie folosite atît pentru învățămîn­­tul de partid și U.T.C., cît și pentru predarea științelor sociale la elevi. Dar nici în școli lucrurile nu stau prea bine. Cu unele excepții, ca Liceul nr. 2 din Bacău și puține al­tele, unde cabinetele de științe so­ciale răspund oarecum cerințelor pentru care au fost înființate, aces­te cabinete au în majoritatea cazu­rilor un aspect expozițional și nu un caracter practic, funcțional. Ca­binetele din școli încă nu îndepli­nesc rolul de un adevărat labora­tor, așa cum este cel de fizică și chimie, etc. în care se execută par­tea practică a secției. Se manifestă, în general, tendința de a abunda in grafice, lozinci, tablouri, etc.. (Continuare în pagina a II-a) Plenara Comisiei județene de Cruce roșie Ieri, la sediul Comitetului jude­țean de partid, a avut loc plenara Comisiei județene de Cruce roșie, la care au participat reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de întreprinderi și in­stituții, activiști de partid și de stat, cadre medico-sanitare. Au fost prezenți la lucrări tova­rășii : Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., Ștefan Croitoru, prim-vice­­președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. A participat, de asemenea, tovarășa Stana Drăgoi, secretar general al Consiliului Național al Societății de Cruce Roșie. Pe ordinea de zi a plenarei au stat probleme importante privind reor­ganizarea activității de Cruce roșie, creșterea rolului acesteia în spriji­nirea acțiunilor de îmbunătățire a stării de sănătate a populației. Cu acest prilej, au fost prelucrate Ho­­tărîrea Secretariatului Comitetului Central al P.C.R. privind îmbunătă­țirea activității de Cruce roșie, Te­matica orientativă pentru organiza­rea activității de Cruce roșie, și s-a dat citire proiectului de Statut al So­cietății de Cruce Roșie din Repu­blica Socialistă România. Următorul punct de pe ordinea de zi a prilejuit o succintă trecere în revistă a activității de Cruce roșie desfășurată în județul nostru în cursul anului trecut și în primele două luni ale acestui an. Informa­rea prezentată de medicul Vasile Lezeriuc, directorul Direcției sani­tare județene, a antrenat la discuții pe participanți, aceștia aducind completări, făcînd propuneri intere­sante. Tot în cadrul­ acestei plenare a fost reorganizată Comisia județeană de Cruce roșie, care întrunește 45 de membri. Au fost aleși, în func­ția de președinte — profesoara Va­leria Prodan, directoarea Liceului „Vasile Alecsandri" din Bacău, ca vicepreședinte — medicul Vasile Lezeriuc, directorul Direcției sa­nitare județene, iar ca secretar —­­tovarășa Olga Dumitrache, activist al Comitetului județean de partid. In concluziile plenarei, tovărășii Victor Enășoae (care a condus lu­crările) și Stana Drăgoi, au subli­niat necesitatea intensificării efor­turilor în domeniul muncii de Cruce roșie, creșterea rolului organelor și organizațiilor de partid în această direcție, sporirea contribuției orga­nizațiilor de masă și obștești la în­deplinirea acțiunilor ce vor fi între­­prinse. Plenara a adoptat apoi un bogat și concret plan de măsuri pentru e­­tapa următoare. ALIZEUL, musonul, ciclonul, tai­­funul — într-un cuvînt „furtuna“ cu numele „Jane Fonda", bîntuie și stăpînește de cîțiva ani nu doar co­lecțiile „Cine-verité-ului” și „Cine­­monde-ului“, sălile cinematografe­lor și festivalurile de film, cu fra­gila, suava și delicata ei făptură, cu frumoasa și incredibila ei voca­ție militant-socială și artistică. Con­testată ori necontestată, în orice caz contestatară, vocația militantă a tinerei și apreciatei vedete a­­mericane de film Jeane Fonda este un fapt arhicunoscut. „Fenomenul Fonda“ șfichiuește și subjugă aten­ția și admirația milioanelor de citi­tori,­­prestigioasele reviste „Ex­press”, „Nouvel Observateur“, „News­week“, „New York Times”, „International Herald Tribune" ii urmăresc activitatea propagandistă (Continuare în pagina a IV-a)

Next