Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)

1972-04-01 / nr. 5953

f ► i. * (:v ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5.953 (7.732)~^1­1 ] ( SÂMBATA 1 APRILIE 1972 ) 4 pagini — 30 bani " I,IB - I MII I , -- "" Urmare a măsurilor luate pentru buna organizare a muncii P­RIMELE SUCCESE în campania agricolă de primăvară Lucrările din campania agricolă din pri­măvara acestui an, în condițiile specifice de climă, trebuie să fie caracterizate, de CALITATE SUPERIOARĂ, RITM ÎNALT ȘI MAXIMĂ OPERATIVITATE, în scopul menținerii stării de umiditate a solului, fapt recomandat cu multă insistență și se­riozitate de specialiștii și cercetătorii in­stitutelor și stațiunillor agricole de cerce­tare și experimentare, cu argumente ști­ințifice, convingătoare. Măsurile întreprinse de organele agri­cole județene sub conducerea Comitetului județean de partid au urmărit îndeosebi a­­sigurarea cu sămînța necesară tuturor cul­turilor, executarea în bune condiții a re­parațiilor la tractoare și la mașinile agri­cole, o cit mai judicioasă fertilizare a so­lului și mai ales temeinica organizare a muncii în toate angrenajele producției a­­gricole. Considerîndu-se organizarea muncii „cheia de boltă" a întregii campanii agri­cole, s-a acționat energic, multilateral, în forme diverse, și pe linia instruirii și pre­gătirii tuturor celor ce vor lucra la însă­mînțat: președinți ai C.A.P., ingineri, me­canizatori, cooperatori. Declanșată mai tîrziu decît în alte zone ale țării, campania agricolă în județul nos­tru a început cu intensitate și în ritm sus­ținut. Rezultat al măsurilor întreprinse, al fap­tului că organele și organizațiile de partid, toți comuniștii, cooperatorii și mecaniza­torii au privit cu spirit de răspundere exe­cutarea în cele mai bune condiții a lucră­rilor la însămînțatul culturilor din prima epocă, consemnăm astăzi primele succese, primele realizări meritorii. AU TERMINAT SEMĂNATUL r­­.. i Cooperatorii din Oncești... CULTURILOR DIN EPOCA I Izvoru Berheciului printre fruntași ■u­ Temeinica organizare a muncii, a­­sigurarea din timp ci­ sămință, a­­sociate cu hărnicia mecanizatorilor și-au spus cuvîntul in acest înce­put de campanie agricolă în comu­na Oncești. In seara­­ zilei de ieri, după cum ne-a informat tovarășul Gheorghe Curteanu,­­primarul co­munei, în cele două cooperative a­­gricole de producție — Oncești și Dealu Perjului — s-a încheiat se­mănatul culturilor din epoca I. La însămîntatul celor 100 hectare cu in pentru ulei și fl.Q hectare cu ovăz, la­ C.A.P. Orgaești o contri­buție de seamă și-au­ adus-o brigada de mecanizatori , tufe.­.».*. ale Can­s­tantin Greblă, și îndeosebi, tracto­riștii lordache Obreji și Vasile Su­lanu, în timp ce dintre cooperatori s-au evidentiat conducătorii de a­­telaj Neculai Țîmpău, Vasile C. O­ ...cei din Cooperatorii din cele trei unități agricole aflate pe teritoriul comu­nei Motoșeni au avut de însămîn­­țat în această primăvară un volum însemnat de culturi din epoca­­. Comitetul comunal de partid a pri­vit cu multă răspundere și seriozi­tate pregătirea și desfășurarea lu­crărilor, luînd măsuri politice și economice corespunzătoare, menite să asigure un ritm ridicat de lucru de îndată ce campania agricolă s-a declanșat. Sămînța necesară a fost procurată din timp, mecanizatorii bine instruiți, iar consiliile de con­ducere au fost îndrumate și ajutate să organizeze temeinic munca. Roadele­ măsurilor întreprinse nu au întîrziat să se arate iu chiar această primă parte a campaniei. Ieri, ni s-a comunicat de către tovarășul Ion Arghir, secretarul co­mitetului comunal de partid, că toate lucrările de semăftat din epoca I, la cele trei cooperative,­­au fost terminate. Și nu s-ar f­ putea spune că suprafețele au fost mici. ^ * " • ...și din Urmare a unei musei active, coo­peratorii din ■. Blaga au încheiat în­sămîntatul culturilor di­n prima e­­pocă. Așa cum aprecia tovarășul Gh. Ceunaș, secretarul comitetului co­munal de partid, demn de subliniat nea, Ion Aluxander și Vasile Maf­iei. La C.A.P. Dealu Perjului s-au în­­sămințat în prima epocă 60 hecta­re in pentru ulei, 10 hectare ovăz și două hectare cu sfeclă furajeră, lucrare executată în timp record și în condiții calitative corespunză­toare, o contribuție esențială avin­­d-o în acest sens brigada de me­canizatori condusă de Ion Pește, trac­toriștii Vasile Ciulei și Gheorghe Burcă, precum și conducătorii de a­­telaje Gheorghe Bertea, Iordache Savin și Gheorghe Coman. Paralel se desfășoară în aceste două cooperative și p­­ postb­il via­tului germinativ pentru cultura po­rumbului. Se ară, se discutește, existind, in general, o preocupare majoră pentru menținerea umidită­ții solului. Motoșeni La C.A.P. Motoșeni s-au insămin­­țat cite 100 hectare cu in­ ulei și mazăre, iar pe 34 hectare au fost semănate borceag, lucerna și sfeclă furajeră. Cooperatorii din Cociu au avut în plan să însămânțeze, în­ prima epocă, aproape 200 hectare cu ma­zăre, in-ulei, ovăz, borceag, lucerna și sfeclă furajeră, lucrare executată în bune condiții și în timpul optim. Importante suprafețe au fost se­mănate și la C.A.P. Fîntînele, unde numai cultura mazărei, și inului pentru piei ocupă 220 hectare, in timp ce la celelalte culturi din prima epocă s-au însămîntat peste 100 hectare. Succesul înregistrat trebuie pus pe seama temeinicei organizări muncii și pe modul cum au acțio­a­nat comitetele de partid și consilii­le d­e conducere ale cooperativelor, dar și pe seama destoiniciei meca­nizatorilor de la SMA Motoșeni, a­­flați sub conducerea șefilor de bri­găzi Neculai Pichescu, Gheorghe Teacă și Vasile Știubei. Blaga e faptul că, conducerea C. A. P. Blaga, inginerul A. Stoicescu ca și mecanizatorii au acționat fără pre­get pentru încheierea semănatului la culturile din prima epocă. Acum se fac pregătiri pentru semănatul porumbului. Aseară tîrziu, la încheierea edi­ției, tovarășul Nicolae Savin, secre­tarul comitetului comunal de partid, ne-a comunicat telefonic că și coo­peratorii de la Izvoru Berheciului au încheiat semănatul culturilor din epoca I, ca urmare a muncii bine organizate a mecanizatorilor și cooperatorilor. S-au semănat 150 hectare cu in pentru ulei, mazăre pe 100 hectare, ovăz pe 22 hecta­re și 9 hectare cu borceag. Printre cei mai destoinici meca­nizatori ,s-au aflat Ion Carp, Gheor­ghe Pruteanu și Gheorghe Șendrea, iar din rînd­ul cooperatorilor s-au distins prin hărnicie Nicolae Grosu, Gheorghe Diaconu și Ion Pietraru. O atenție deosebită a fost acor­dată in acest an la C.A.P. Izvoru Berheciului fertilizării terenurilor, fiind încorporate în sol 20 tone în­grășăminte chimice pe o suprafață de 200 hectare, iar pe alte 70 hec­tare s-au împrăștiat mai bine de 750 tone gunoi de grajd în scopul ridi­cării productivității­­ T>­lroîntului. In raia Trustului județean I.A.S Ritm susținut in toate lucrările Conștienți de faptul că acum se pun bazele recoltelor din 1972, lu­crătorii de pe ogoarele agriculturii de­­ stat a județului, sub conducerea organizațiilor de partid, intensifică ritmul de lucru la pregătirea patu­lui germinativ și semănatul cultu­rilor din prima epocă. Pe cîmpuri, cu­ tine ziua-lumină, se lucrează in­tens, avîndu-se grijă ca peste tot să se respecte tehnologia fiecărei culturi. La fermele din Sascut, Vul­­tureni, Itești, Scurta, Letea și din alte localități, sub supravegherea fermierilor, mecanizatorii prelucrea­ză solul și introduc sub brazdă să­­mînța selecționată, de înaltă va­loare productivă.. Activ se lucrează și în livezi și vii, cu hotărîrea ca in acest an să se realizeze producții de fructe și struguri cit mai mari. Centralizată ieri dimineață la ser­viciul operativ al Trustului județean de I.A.S., situația lucrărilor agricole de primăvară se prezintă astfel : semănatul culturilor din prima epo­că s-a realizat în proporție de 66 la sută, însămînțîndu-se 1.828 ha. De subliniat că însămînțatul inului, ovăzului, lucernei, borceagului și mazărei furajere s-a încheiat în li­mitele epocii optime, realizîndu-se lucrări de bună calitate. Cu intensi­tate se desfășoară plantatul carto­filor, lucrarea fiind realizată pe a­­proape 150 ha. După cum ne comu­nică tovarășul Alex. Păduraru de la serviciul operativ al Trustului, gră­­parul ogoarelor a fost Încheiat, ca și administrarea îngrășămintelor chimice pe semănăturile de toamna. Cu inginerul șef al I.A.S. Bacău, Gh. Antohhi, ne-am întîlnit în ulti­mele zile pe ogoarele fermelor Scurta și Sascut. Manifestînd o ma­ximă exigență față de ritmul de lucru și mai cu seamă pentru cali­tatea lucrărilor, specialistul a in­dicat ca atît pregătirea solului lit și semănatul să se facă de cit mai bună calitate, respectîndu-se disci­plina tehnologică. — Cerem fiecărui fermier — ne spunea ing. Antohhi — ca să se a­­sigure încă de la semănat condiții optime realizării unor producții su­perioare. In aceste zile, paralel cu efortu­rile depuse pentru încheierea in cel mai scurt timp a semănatului culturilor din prima epocă, se iau măsuri pentru reținerea apei in sol, dat fiind deficitul de umiditate. De asemenea, se fac intense pregătiri pentru însămînțatul porumbului. Așadar, pe ogoarele unităților din cele două I.A.S. băcăuane, lucrările agricole se bucură de toată atenția. Există certitudinea că preocuparea existentă se va materializa în spo­ruri , de recolte, in obținerea unor rezultate economico-financiare su­perioare. * J \ VIZITA PREȘEDINTELUI CONSIN­UIUI DE STAT, AN­COLAE CEAUȘESCU­,­­ REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAI Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut­ loc con­vorbiri oficiale între președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Sudan, generalul maior Democratice Gaafar Mo­hammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română , Ion Pățan, vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Bujor Almășan, ministrul mine­lor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mi­­tea, consilieri ai președintelui, Gheor­­ghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Va­sile Răuță, adjunct al ministrului co­merțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președin­ția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, Ahmed Abdel , Rahman Al-Akib­, ministrul industriei și minelor, Su­leiman Babikei, ambasador, Moham­mad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. ★ Vineri la amiază, președintele Con­siliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Nu­­meiry au plecat spre localitatea Da­­mazin, de unde și-au continuat călă­toria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Întîlnire de lucru între tovarășul Ion Făran și ministrul economiei Sudanului ) Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului ex­terior al Republicii Socialiste Româ­nia, a avut o întîlnire de lucru cu I­­brahim Moneim Mansour, ministrul e­­conomiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, pre­cum și schimburile de mărfuri pe a­­nul in curs. j \ Întrevedere de lucru între tovarășul Bujor Almășan și ministrul sudanez al industriei și minelor Ministrul minelor, petrolului și danez al industriei și minelor, Ahmed din domeniul minelor și al petrolului geologiei, Bujor Almășan, a­­ avut o Abdul Rahman El-Agib. In cadrul în­ care interesează ambele părți, întrevedere de lucru cu ministrul in­­trevederii au fost discutate probleme Agerpre« UNI­T­­E ÎNTRECERE Sondorii de la Unitatea de foraj din Tg. Ocna a Grupului industrial pentru foraj și extracția țițeiului Moinești, s-au angajat ca în cursul acestui an, printr-o mai burnă or­ganizare a muncii, să depășească în fiecare lună, în fiecare trimestru sarcinile de plan ce le revin în a­­cest al doilea an al cincinalului. Lună de lună, sondorii din Tg. Oc­na. au urmărit cu multă atenție e­­ficiența muncii lor, au întreprins acțiuni menite să transforme în rea­litate angajamentele asumate în În­trecerea socialistă. Un prim succes deosebit l-am aflat ieri de dimi­neață, cînd am fost informați că planul trimestrului I a fost îndepli­nit cu o zi mai devreme, în apa­rență ,această jri­­_i‘ifizeză a­r putea ca pentru unii să nu reprezinte prea mult. Ziua aceasta creeaza însă posibilitatea ca sondorii de la Tg. Ocna să foreze peste plan a­­proximativ 600 metri. Raportat la angajamentul trimestrial de 250 metri, iată că putem spune că rea­lizarea reprezintă mai bine decît dublul. Succesele pe care le obține acest colectiv în Întrecerea socialistă au fost facilitate de faptul că viteza de lucru a sporit în fiecare lună cu a­­proximativ 10 la sută, ceea ce a făcut ca trei sonde să fie pornite peste plan, ele puțind intra în ex­ploatare înainte de termenul pre­văzut. . I Angajamentul asumat de sondorii de la Te ^f­ena în ceea ce privește reducerea continuă a consumului speciile de materiale devine și el, acum, la finele primului trimestru, un fapt împlinit: la Tg. Ocna s-au­ economisit 300 sape cu role și 30 tone de ciment de sondă, ceea ce depășește angajamentul aferent a­­cestei perioade. Din dorința de a continua șirul succeselor, sondorii de la Tg. Ocna au pregătit, încă din lunile primu­lui trimestru, locațiile pentru luna aprilie, fapt care va conduce la rea­lizarea in mod ritmic a sarcinilor de plan ale celui de-al doilea tri­mestru. Unitatea de foraj Tg. Ocna Angajamentele sondorilor devin fapte i —KS | 1 \ J Cercetarea ^ J științifică în j \ .....­........ ^ j | sprijinul producției ^ j Aplicarea i erbicidelor j I la cultura­­­­ viței de vie J In legătură cu articolul „Cind este dată în vileag, lipsa de răs­pundere invocă in apărare fatalita­tea“ apărut în ziarul „Steagul ro­șu“ nr. 5821 — ne-au sosit la re­dacție mai multe răspunsuri. Re­amintim că articolul cu titlul de mai sus analiza răspunderea te revine industriei locale, în calitate de beneficiar, ca și a constructorului (Șantierul 1 al T.C.I. Gh. Gheorghiu- Dej) și a celorlalți factori a căror superficialitate contribuie la pro­ducerea unor însemnate pierderi materiale, în cadrul balastierei cu stație de sortare din zona Ure­­chești. Documentația tehnico-econom­ică — se arată în scrisoarea trimisă de Direcția de industrie locală — a fost comandată la I.J.P. Bacău. Benefi­ciarul și titularul de investiție au fost de acord ca I.J.P. Bacău să stu­dieze posibilitățile adoptării solu­ției cu benzi transportoare, întrucit transportul cu mijloace auto ridică o serie de probleme dificile. Introducerea transportului balas­tului cu ajutorul benzilor transpor­toare a rezultat și ca urmare a fap­tului că din studiul hidrologic de inundabilitate întocmit și prezen­și­zat de I.J.P. (...) nu a reieșit că zo­na în care s-au amplasat obiectele aferente investiției respectiva pre­zintă pericol de inundare. Inironse­­cin­ță. C.T.S. al Consiliului Popular județean a avizat studiul te­hnico-e­­conomic, cu condiția intr aducerii transportului cu benzi tra­nsportoa­re, soluție ce urma a fi re­vizată in documentația de execuție (P. E.). Proiectantul a respectat avizul C.T.S. însă nu a studiat condițiile ce le oferă amplasamentul respec­tiv pentru a cunoaște toate proble­mele ce se­ ridică prin adoptarea so­luției de transport a balastului cu benzi transportoare, deși avea a­­ceastă obligație (subl. noastră). Ca urmare a acestui lucru I.J.P. a prezentat documentația de execu­ție în care a cuprins transportul balastului cu benzi transportoare de cîmp fără a prezenta eventuale po­sibilități de inundare a zonei in ca­re amplasează benzile, lucrările ne­cesare de protecție (valoric și teh­nic), menținîndu-se studiul de inun­­dabilitate întocmit la S.T.E. „Pericolul inundării amplasamen­tului, se arată în scrisoarea trimisă redacției, amplasament hotărît de I.J.P. Bacău, pentru această inves­tiție, a fost sesizat de noi încă din anul 1970, cînd s-au produs pri­mele inundații, fapt pentru care s-a comandat realizarea unui dig de protecție cu adresa noastră nr. 11223 din octombrie 1970, documen­tație pe care nici pînă la ora ac­­tu­aă nu am primit-o și care, de altfel, trebuia prezentată la S.T.E. sau, in mod obligatoriu, la P. E. (conform legislației în vigoare) prin a cărei realizare s-ar fi evitat inun­dațiile din anul 1971. în consecință, consideram că dacă proiectantul ar fi studiat te­meinic amplasarea acestui obiectiv, atît la S.T.E. cit și P.E., ar fi întoc­mit în mod corespunzător studiul de inundabilitate și ar fi întocmit documentația conform legislației în vigoare, în sensul prezentării, la P.E., .și a lucrărilor de protecție, în­treaga situație apărută în anul 1971 ar fi fost evitată sau, în ultima in­stanță, C.T.S. ar fi revenit la avizul dat la S.T.E. — în cazul cind lucră­rile de protecție ar fi ridicat pro­bleme deosebite din punct de vede­re financiar și tehnic, — alegînd alt amplasament pentru acest obiectiv“. Privitor la măsurile luate pentru reducerea pagubelor produse de vi­iturile rîului Trotuș, în mai 1971, ne scrie și fosta MX. Tg. Ocna (de­venită ulterior I.Î.L. „Perchiu". „Măsurile care s-au luat sunt ur­mătoarele : Articolul apărut în ziar a fost prelucrat de membrii comitetului oamenilor muncii și s-a dispus : ■ recuperarea tuturor benzilor, respectiv și eșafodajul metalic ; ■­trecerea în balastieră, la trans­portul cu mijloace auto, pentru a­­limentarea stației de sortare; ■ efectuarea de intervenții pen­tru a se reda în circuitul economic materialele recuperate, valorile ur­­m­înd a fi vărsate băncii de inves­tiții. Măsuri cu caracter preventiv au fost luate, prelucrîndu-se situația de la Balastiera Urechești, la dife­rite nivele din cadrul întreprinderii noastre“. La Balastiera Urechesti Nici proiectantul nu e absolvit de răspundere i U.E.I.L Municipiul Gheorghe Gheorghiu­-Dej Pe seama creșterii productivității muncii Pentru perioada parcursă din a­­cest an, forestierii de la U.E.I.L. — Municipiul Gheorghe Dej înregistrează Gheorghiu­­un bilanț bogat în realizări. Astfel, ca ur­mare a muncii entuziaste a mun­citorilor, inginerilor și tehnicienilor pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, pentru utilizarea cu maximum de randament a mecanis­melor din dotarea sectoarelor de ex­ploatare, în perioada amintită s-a înregistrat un spor la producția glo­bală de peste 1 milion lei. In ace­lași timp s-au obținut, peste plan, 450 mc bușteni rușinoase, 2.398 m­c bușteni fag, 253 m­c bușteni diverse esențe, 1.272 mc lemn celuloză și 40 m­c cherestea de fag. Așa după cum a fost prevăzut, sporul produc­ției s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii planificate cu peste 4 la sută. Cu cele mai bune rezultate se înscriu pe agenda întrecerii sectoarele de exploata­re .Cașin, Căiuți, U.S.S. Gheorghe Gh­eorghiu-Dej. Rampă nouă de expediție Multe din măsurile tehnico-orga­­nizatorice pe care colectivul de fo­restieri din întreprindere și le-a pre­văzut în scopul îndeplinirii exem­plare a sarcinilor și angajamentelor ■asumate pentru acest an au fost tra­duse în practică. Una dintre ele, deosebit de importantă, privește construirea unei noi rampe de ex­pediție, ale cărei lucrări de amena­jare se apropie de termen. Finaliza­rea măsurii amintite va permite du­blarea capacității de încărcare a cherestelei și altor produse din lemn în vagoanele C.F.R. Acțiuni de propagandă tehnică îmbogățirea continuă a nivelului de cunoștințe tehnico-științifice al muncitorilor, întărirea răspunderii pentru valorificarea superioară a materialului lemnos supus procesu­lui de prelucrare, îmbunătățirea ca­lității produselor sunt probleme care stau în centrul preocupărilor fores­tierilor de la U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In acest scop au fost inițiate o serie de ac­țiuni, cea mai recentă fiind „De­monstrația practică privind valorifi­carea deșeurilor de fabricație la pro­ducția de lăzi“. Participînd în număr mare, munci­torii au avut prilejul să ia cunoș­tință de procedeele folosite pentru valorificarea deșeurilor. Răsplata muncii Peste 150 de muncitori, ingineri, tehnicieni și maiștri au fost lună de lună evidențiați în întrecerea socia­listă pe anul 1971. Zilele acestea ei primesc titlul și steluța rubinie de fruntaș. De asemenea, au mai fost stabilite și 6 brigăzi fruntașe. Prin­tre cei care se bucură de această răsplată a muncii se numără Mircea Bernacec, lăcătuș mecanic, Vasile­ Harapu și Ion Balint, mecanici de fierăstrău, Gheorghe Benea, șef de brigada, Gheorghe Geană, încărcă­tor, Nicolae Bîrlă, șef de brigadă, Vasile Lupică, mecanic funicular și mulți alții.

Next