Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)
1972-04-01 / nr. 5953
f ► i. * (:v ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5.953 (7.732)~^11 ] ( SÂMBATA 1 APRILIE 1972 ) 4 pagini — 30 bani " I,IB - I MII I , -- "" Urmare a măsurilor luate pentru buna organizare a muncii PRIMELE SUCCESE în campania agricolă de primăvară Lucrările din campania agricolă din primăvara acestui an, în condițiile specifice de climă, trebuie să fie caracterizate, de CALITATE SUPERIOARĂ, RITM ÎNALT ȘI MAXIMĂ OPERATIVITATE, în scopul menținerii stării de umiditate a solului, fapt recomandat cu multă insistență și seriozitate de specialiștii și cercetătorii institutelor și stațiunillor agricole de cercetare și experimentare, cu argumente științifice, convingătoare. Măsurile întreprinse de organele agricole județene sub conducerea Comitetului județean de partid au urmărit îndeosebi asigurarea cu sămînța necesară tuturor culturilor, executarea în bune condiții a reparațiilor la tractoare și la mașinile agricole, o cit mai judicioasă fertilizare a solului și mai ales temeinica organizare a muncii în toate angrenajele producției agricole. Considerîndu-se organizarea muncii „cheia de boltă" a întregii campanii agricole, s-a acționat energic, multilateral, în forme diverse, și pe linia instruirii și pregătirii tuturor celor ce vor lucra la însămînțat: președinți ai C.A.P., ingineri, mecanizatori, cooperatori. Declanșată mai tîrziu decît în alte zone ale țării, campania agricolă în județul nostru a început cu intensitate și în ritm susținut. Rezultat al măsurilor întreprinse, al faptului că organele și organizațiile de partid, toți comuniștii, cooperatorii și mecanizatorii au privit cu spirit de răspundere executarea în cele mai bune condiții a lucrărilor la însămînțatul culturilor din prima epocă, consemnăm astăzi primele succese, primele realizări meritorii. AU TERMINAT SEMĂNATUL r.. i Cooperatorii din Oncești... CULTURILOR DIN EPOCA I Izvoru Berheciului printre fruntași ■u Temeinica organizare a muncii, asigurarea din timp ci sămință, asociate cu hărnicia mecanizatorilor și-au spus cuvîntul in acest început de campanie agricolă în comuna Oncești. In seara zilei de ieri, după cum ne-a informat tovarășul Gheorghe Curteanu,primarul comunei, în cele două cooperative agricole de producție — Oncești și Dealu Perjului — s-a încheiat semănatul culturilor din epoca I. La însămîntatul celor 100 hectare cu in pentru ulei și fl.Q hectare cu ovăz, la C.A.P. Orgaești o contribuție de seamă și-au adus-o brigada de mecanizatori , tufe..».*. ale Canstantin Greblă, și îndeosebi, tractoriștii lordache Obreji și Vasile Sulanu, în timp ce dintre cooperatori s-au evidentiat conducătorii de atelaj Neculai Țîmpău, Vasile C. O ...cei din Cooperatorii din cele trei unități agricole aflate pe teritoriul comunei Motoșeni au avut de însămînțat în această primăvară un volum însemnat de culturi din epoca. Comitetul comunal de partid a privit cu multă răspundere și seriozitate pregătirea și desfășurarea lucrărilor, luînd măsuri politice și economice corespunzătoare, menite să asigure un ritm ridicat de lucru de îndată ce campania agricolă s-a declanșat. Sămînța necesară a fost procurată din timp, mecanizatorii bine instruiți, iar consiliile de conducere au fost îndrumate și ajutate să organizeze temeinic munca. Roadele măsurilor întreprinse nu au întîrziat să se arate iu chiar această primă parte a campaniei. Ieri, ni s-a comunicat de către tovarășul Ion Arghir, secretarul comitetului comunal de partid, că toate lucrările de semăftat din epoca I, la cele trei cooperative,au fost terminate. Și nu s-ar f putea spune că suprafețele au fost mici. ^ * " • ...și din Urmare a unei musei active, cooperatorii din ■. Blaga au încheiat însămîntatul culturilor din prima epocă. Așa cum aprecia tovarășul Gh. Ceunaș, secretarul comitetului comunal de partid, demn de subliniat nea, Ion Aluxander și Vasile Mafiei. La C.A.P. Dealu Perjului s-au însămințat în prima epocă 60 hectare in pentru ulei, 10 hectare ovăz și două hectare cu sfeclă furajeră, lucrare executată în timp record și în condiții calitative corespunzătoare, o contribuție esențială avind-o în acest sens brigada de mecanizatori condusă de Ion Pește, tractoriștii Vasile Ciulei și Gheorghe Burcă, precum și conducătorii de atelaje Gheorghe Bertea, Iordache Savin și Gheorghe Coman. Paralel se desfășoară în aceste două cooperative și p postbil viatului germinativ pentru cultura porumbului. Se ară, se discutește, existind, in general, o preocupare majoră pentru menținerea umidității solului. Motoșeni La C.A.P. Motoșeni s-au insămințat cite 100 hectare cu in ulei și mazăre, iar pe 34 hectare au fost semănate borceag, lucerna și sfeclă furajeră. Cooperatorii din Cociu au avut în plan să însămânțeze, în prima epocă, aproape 200 hectare cu mazăre, in-ulei, ovăz, borceag, lucerna și sfeclă furajeră, lucrare executată în bune condiții și în timpul optim. Importante suprafețe au fost semănate și la C.A.P. Fîntînele, unde numai cultura mazărei, și inului pentru piei ocupă 220 hectare, in timp ce la celelalte culturi din prima epocă s-au însămîntat peste 100 hectare. Succesul înregistrat trebuie pus pe seama temeinicei organizări muncii și pe modul cum au acțioanat comitetele de partid și consiliile de conducere ale cooperativelor, dar și pe seama destoiniciei mecanizatorilor de la SMA Motoșeni, aflați sub conducerea șefilor de brigăzi Neculai Pichescu, Gheorghe Teacă și Vasile Știubei. Blaga e faptul că, conducerea C. A. P. Blaga, inginerul A. Stoicescu ca și mecanizatorii au acționat fără preget pentru încheierea semănatului la culturile din prima epocă. Acum se fac pregătiri pentru semănatul porumbului. Aseară tîrziu, la încheierea ediției, tovarășul Nicolae Savin, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a comunicat telefonic că și cooperatorii de la Izvoru Berheciului au încheiat semănatul culturilor din epoca I, ca urmare a muncii bine organizate a mecanizatorilor și cooperatorilor. S-au semănat 150 hectare cu in pentru ulei, mazăre pe 100 hectare, ovăz pe 22 hectare și 9 hectare cu borceag. Printre cei mai destoinici mecanizatori ,s-au aflat Ion Carp, Gheorghe Pruteanu și Gheorghe Șendrea, iar din rîndul cooperatorilor s-au distins prin hărnicie Nicolae Grosu, Gheorghe Diaconu și Ion Pietraru. O atenție deosebită a fost acordată in acest an la C.A.P. Izvoru Berheciului fertilizării terenurilor, fiind încorporate în sol 20 tone îngrășăminte chimice pe o suprafață de 200 hectare, iar pe alte 70 hectare s-au împrăștiat mai bine de 750 tone gunoi de grajd în scopul ridicării productivității T>lroîntului. In raia Trustului județean I.A.S Ritm susținut in toate lucrările Conștienți de faptul că acum se pun bazele recoltelor din 1972, lucrătorii de pe ogoarele agriculturii de stat a județului, sub conducerea organizațiilor de partid, intensifică ritmul de lucru la pregătirea patului germinativ și semănatul culturilor din prima epocă. Pe cîmpuri, cu tine ziua-lumină, se lucrează intens, avîndu-se grijă ca peste tot să se respecte tehnologia fiecărei culturi. La fermele din Sascut, Vultureni, Itești, Scurta, Letea și din alte localități, sub supravegherea fermierilor, mecanizatorii prelucrează solul și introduc sub brazdă sămînța selecționată, de înaltă valoare productivă.. Activ se lucrează și în livezi și vii, cu hotărîrea ca in acest an să se realizeze producții de fructe și struguri cit mai mari. Centralizată ieri dimineață la serviciul operativ al Trustului județean de I.A.S., situația lucrărilor agricole de primăvară se prezintă astfel : semănatul culturilor din prima epocă s-a realizat în proporție de 66 la sută, însămînțîndu-se 1.828 ha. De subliniat că însămînțatul inului, ovăzului, lucernei, borceagului și mazărei furajere s-a încheiat în limitele epocii optime, realizîndu-se lucrări de bună calitate. Cu intensitate se desfășoară plantatul cartofilor, lucrarea fiind realizată pe aproape 150 ha. După cum ne comunică tovarășul Alex. Păduraru de la serviciul operativ al Trustului, grăparul ogoarelor a fost Încheiat, ca și administrarea îngrășămintelor chimice pe semănăturile de toamna. Cu inginerul șef al I.A.S. Bacău, Gh. Antohhi, ne-am întîlnit în ultimele zile pe ogoarele fermelor Scurta și Sascut. Manifestînd o maximă exigență față de ritmul de lucru și mai cu seamă pentru calitatea lucrărilor, specialistul a indicat ca atît pregătirea solului lit și semănatul să se facă de cit mai bună calitate, respectîndu-se disciplina tehnologică. — Cerem fiecărui fermier — ne spunea ing. Antohhi — ca să se asigure încă de la semănat condiții optime realizării unor producții superioare. In aceste zile, paralel cu eforturile depuse pentru încheierea in cel mai scurt timp a semănatului culturilor din prima epocă, se iau măsuri pentru reținerea apei in sol, dat fiind deficitul de umiditate. De asemenea, se fac intense pregătiri pentru însămînțatul porumbului. Așadar, pe ogoarele unităților din cele două I.A.S. băcăuane, lucrările agricole se bucură de toată atenția. Există certitudinea că preocuparea existentă se va materializa în sporuri , de recolte, in obținerea unor rezultate economico-financiare superioare. * J \ VIZITA PREȘEDINTELUI CONSINUIUI DE STAT, ANCOLAE CEAUȘESCU, REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAI Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Sudan, generalul maior Democratice Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română , Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almășan, ministrul minelor, petrolului și geologiei, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelui, Gheorghe Șerbănescu, însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Sudan, Vasile Răuță, adjunct al ministrului comerțului exterior. Din partea sudaneză , dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel , Rahman Al-Akib, ministrul industriei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerțului. ★ Vineri la amiază, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și sudaneze. Întîlnire de lucru între tovarășul Ion Făran și ministrul economiei Sudanului ) Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior al Republicii Socialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei Sudanului. Au fost discutate probleme legate de perfectarea unor înțelegeri privind cooperarea economică și tehnică, precum și schimburile de mărfuri pe anul in curs. j \ Întrevedere de lucru între tovarășul Bujor Almășan și ministrul sudanez al industriei și minelor Ministrul minelor, petrolului și danez al industriei și minelor, Ahmed din domeniul minelor și al petrolului geologiei, Bujor Almășan, a avut o Abdul Rahman El-Agib. In cadrul în care interesează ambele părți, întrevedere de lucru cu ministrul intrevederii au fost discutate probleme Agerpre« UNITE ÎNTRECERE Sondorii de la Unitatea de foraj din Tg. Ocna a Grupului industrial pentru foraj și extracția țițeiului Moinești, s-au angajat ca în cursul acestui an, printr-o mai burnă organizare a muncii, să depășească în fiecare lună, în fiecare trimestru sarcinile de plan ce le revin în acest al doilea an al cincinalului. Lună de lună, sondorii din Tg. Ocna. au urmărit cu multă atenție eficiența muncii lor, au întreprins acțiuni menite să transforme în realitate angajamentele asumate în Întrecerea socialistă. Un prim succes deosebit l-am aflat ieri de dimineață, cînd am fost informați că planul trimestrului I a fost îndeplinit cu o zi mai devreme, în aparență ,această jri_i‘ifizeză ar putea ca pentru unii să nu reprezinte prea mult. Ziua aceasta creeaza însă posibilitatea ca sondorii de la Tg. Ocna să foreze peste plan aproximativ 600 metri. Raportat la angajamentul trimestrial de 250 metri, iată că putem spune că realizarea reprezintă mai bine decît dublul. Succesele pe care le obține acest colectiv în Întrecerea socialistă au fost facilitate de faptul că viteza de lucru a sporit în fiecare lună cu aproximativ 10 la sută, ceea ce a făcut ca trei sonde să fie pornite peste plan, ele puțind intra în exploatare înainte de termenul prevăzut. . I Angajamentul asumat de sondorii de la Te ^fena în ceea ce privește reducerea continuă a consumului speciile de materiale devine și el, acum, la finele primului trimestru, un fapt împlinit: la Tg. Ocna s-au economisit 300 sape cu role și 30 tone de ciment de sondă, ceea ce depășește angajamentul aferent acestei perioade. Din dorința de a continua șirul succeselor, sondorii de la Tg. Ocna au pregătit, încă din lunile primului trimestru, locațiile pentru luna aprilie, fapt care va conduce la realizarea in mod ritmic a sarcinilor de plan ale celui de-al doilea trimestru. Unitatea de foraj Tg. Ocna Angajamentele sondorilor devin fapte i —KS | 1 \ J Cercetarea ^ J științifică în j \ ............. ^ j | sprijinul producției ^ j Aplicarea i erbicidelor j I la cultura viței de vie J In legătură cu articolul „Cind este dată în vileag, lipsa de răspundere invocă in apărare fatalitatea“ apărut în ziarul „Steagul roșu“ nr. 5821 — ne-au sosit la redacție mai multe răspunsuri. Reamintim că articolul cu titlul de mai sus analiza răspunderea te revine industriei locale, în calitate de beneficiar, ca și a constructorului (Șantierul 1 al T.C.I. Gh. Gheorghiu- Dej) și a celorlalți factori a căror superficialitate contribuie la producerea unor însemnate pierderi materiale, în cadrul balastierei cu stație de sortare din zona Urechești. Documentația tehnico-economică — se arată în scrisoarea trimisă de Direcția de industrie locală — a fost comandată la I.J.P. Bacău. Beneficiarul și titularul de investiție au fost de acord ca I.J.P. Bacău să studieze posibilitățile adoptării soluției cu benzi transportoare, întrucit transportul cu mijloace auto ridică o serie de probleme dificile. Introducerea transportului balastului cu ajutorul benzilor transportoare a rezultat și ca urmare a faptului că din studiul hidrologic de inundabilitate întocmit și prezenșizat de I.J.P. (...) nu a reieșit că zona în care s-au amplasat obiectele aferente investiției respectiva prezintă pericol de inundare. Inironsecință. C.T.S. al Consiliului Popular județean a avizat studiul tehnico-economic, cu condiția intr aducerii transportului cu benzi transportoare, soluție ce urma a fi revizată in documentația de execuție (P. E.). Proiectantul a respectat avizul C.T.S. însă nu a studiat condițiile ce le oferă amplasamentul respectiv pentru a cunoaște toate problemele ce se ridică prin adoptarea soluției de transport a balastului cu benzi transportoare, deși avea această obligație (subl. noastră). Ca urmare a acestui lucru I.J.P. a prezentat documentația de execuție în care a cuprins transportul balastului cu benzi transportoare de cîmp fără a prezenta eventuale posibilități de inundare a zonei in care amplasează benzile, lucrările necesare de protecție (valoric și tehnic), menținîndu-se studiul de inundabilitate întocmit la S.T.E. „Pericolul inundării amplasamentului, se arată în scrisoarea trimisă redacției, amplasament hotărît de I.J.P. Bacău, pentru această investiție, a fost sesizat de noi încă din anul 1970, cînd s-au produs primele inundații, fapt pentru care s-a comandat realizarea unui dig de protecție cu adresa noastră nr. 11223 din octombrie 1970, documentație pe care nici pînă la ora actuaă nu am primit-o și care, de altfel, trebuia prezentată la S.T.E. sau, in mod obligatoriu, la P. E. (conform legislației în vigoare) prin a cărei realizare s-ar fi evitat inundațiile din anul 1971. în consecință, consideram că dacă proiectantul ar fi studiat temeinic amplasarea acestui obiectiv, atît la S.T.E. cit și P.E., ar fi întocmit în mod corespunzător studiul de inundabilitate și ar fi întocmit documentația conform legislației în vigoare, în sensul prezentării, la P.E., .și a lucrărilor de protecție, întreaga situație apărută în anul 1971 ar fi fost evitată sau, în ultima instanță, C.T.S. ar fi revenit la avizul dat la S.T.E. — în cazul cind lucrările de protecție ar fi ridicat probleme deosebite din punct de vedere financiar și tehnic, — alegînd alt amplasament pentru acest obiectiv“. Privitor la măsurile luate pentru reducerea pagubelor produse de viiturile rîului Trotuș, în mai 1971, ne scrie și fosta MX. Tg. Ocna (devenită ulterior I.Î.L. „Perchiu". „Măsurile care s-au luat sunt următoarele : Articolul apărut în ziar a fost prelucrat de membrii comitetului oamenilor muncii și s-a dispus : ■ recuperarea tuturor benzilor, respectiv și eșafodajul metalic ; ■trecerea în balastieră, la transportul cu mijloace auto, pentru alimentarea stației de sortare; ■ efectuarea de intervenții pentru a se reda în circuitul economic materialele recuperate, valorile urmînd a fi vărsate băncii de investiții. Măsuri cu caracter preventiv au fost luate, prelucrîndu-se situația de la Balastiera Urechești, la diferite nivele din cadrul întreprinderii noastre“. La Balastiera Urechesti Nici proiectantul nu e absolvit de răspundere i U.E.I.L Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej Pe seama creșterii productivității muncii Pentru perioada parcursă din acest an, forestierii de la U.E.I.L. — Municipiul Gheorghe Dej înregistrează Gheorghiuun bilanț bogat în realizări. Astfel, ca urmare a muncii entuziaste a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, pentru utilizarea cu maximum de randament a mecanismelor din dotarea sectoarelor de exploatare, în perioada amintită s-a înregistrat un spor la producția globală de peste 1 milion lei. In același timp s-au obținut, peste plan, 450 mc bușteni rușinoase, 2.398 mc bușteni fag, 253 mc bușteni diverse esențe, 1.272 mc lemn celuloză și 40 mc cherestea de fag. Așa după cum a fost prevăzut, sporul producției s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii planificate cu peste 4 la sută. Cu cele mai bune rezultate se înscriu pe agenda întrecerii sectoarele de exploatare .Cașin, Căiuți, U.S.S. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Rampă nouă de expediție Multe din măsurile tehnico-organizatorice pe care colectivul de forestieri din întreprindere și le-a prevăzut în scopul îndeplinirii exemplare a sarcinilor și angajamentelor ■asumate pentru acest an au fost traduse în practică. Una dintre ele, deosebit de importantă, privește construirea unei noi rampe de expediție, ale cărei lucrări de amenajare se apropie de termen. Finalizarea măsurii amintite va permite dublarea capacității de încărcare a cherestelei și altor produse din lemn în vagoanele C.F.R. Acțiuni de propagandă tehnică îmbogățirea continuă a nivelului de cunoștințe tehnico-științifice al muncitorilor, întărirea răspunderii pentru valorificarea superioară a materialului lemnos supus procesului de prelucrare, îmbunătățirea calității produselor sunt probleme care stau în centrul preocupărilor forestierilor de la U.E.S.S. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In acest scop au fost inițiate o serie de acțiuni, cea mai recentă fiind „Demonstrația practică privind valorificarea deșeurilor de fabricație la producția de lăzi“. Participînd în număr mare, muncitorii au avut prilejul să ia cunoștință de procedeele folosite pentru valorificarea deșeurilor. Răsplata muncii Peste 150 de muncitori, ingineri, tehnicieni și maiștri au fost lună de lună evidențiați în întrecerea socialistă pe anul 1971. Zilele acestea ei primesc titlul și steluța rubinie de fruntaș. De asemenea, au mai fost stabilite și 6 brigăzi fruntașe. Printre cei care se bucură de această răsplată a muncii se numără Mircea Bernacec, lăcătuș mecanic, Vasile Harapu și Ion Balint, mecanici de fierăstrău, Gheorghe Benea, șef de brigada, Gheorghe Geană, încărcător, Nicolae Bîrlă, șef de brigadă, Vasile Lupică, mecanic funicular și mulți alții.