Steagul Roşu, august 1972 (Anul 27, nr. 6056-6081)

1972-08-01 / nr. 6056

ANUL XXVII Nr. 6 056(7.835) MARTI I august 1972 4 pagini 30 bank­ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEANU PROGRAMUL PARTIDULUI PROGRAMUL NOSTRUl Să­ îndeplinim exemplar! Economia județului poate răspunde mai bine cerințelor cuprinse in ideile și îndemnurile Conferinței Rationale a partidului ■ Creșa cămin, cu 340 de locuri, nu de mult dată în folosință, in cartierul U.R.A. din municipiul Bacău. Prin acesta, un nou edificiu social vine să se adauge celor anterior construite. U.E.I.L. Comănești . Rezerve nevalorificate încă în vederea creșterii continue a productivității Făcînd o analiză retrospectivă asu­pra realizărilor obținute pe linia creș­terii productivității muncii, la U.E.I.L. Comănești, nu putem să nu cităm aici indicațiile prețioase ale tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la creș­terea mai accentuată a productivității atât de clar și succint expusă în Ra­portul prezentat Conferinței Naționa­le a P.C.R. „Realizarea unei producti­vități superioare necesită nu intensi­ficarea efortului fizic, ci a muncii de concepție, în vederea extinderii per­fecționării, organizării producției, ex­tinderii mecanizării și automatizării, aplicării proceselor tehnologice". In lumina Documentelor înaltului for al partidului și ținînd cont de spe­cificitatea condițiilor de muncă în in­dustria forestieră cu implicațiile lor inerente vom încerca să analizăm în continuare ce măsuri organizatorice, în ce mod se lucrează pe linia crește­rii productivitalii muncii la unitatea sus-amintită. La U.E.I.S. Comănești, bilanțul se­mestrial consemna realizarea pla­nului la producția globală și producția marfă și depășirea lui substanțială. La productivitatea muncii, indicatorul de plan despre care ne-am propus să discutăm in articolul de fată, cifra planificată a fost realizată și depășită (101,3 la sută), in cele două sectoare de activitate ale unității acest indica­tor este îndeplinit pentru aceeași pe­rioadă de timp în proporție de 107 la sută la industrializare și 101,4 la sută la exploatare. Este îmbucurător faptul că ambele subunități au trecut pragul primului semestru cu fruntea sus. Totuși care a fost mersul îndeplinirii acestui in­dicator ? Dacă la industrializare acti­vitatea a fost îndeplinită ritmic, lună de lună, la sectorul de exploatare lu­crurile nu stau chiar așa, îndeplini­rea productivității la nivel de semes­tru este urmarea rezultatelor bune obținute în prima parte a intervalului. In lunile mai și iunie situațiile a­­rată o neîndeplinire care variază în­tre 3,4 și 1,7 procente. Ce factori au condus la aceasta ? Este firesc și evident faptul că pla­nurile de măsuri tehnico-organizatori­­ce, întocmite pentru realizarea sarci­nilor de creștere a productivității muncii, au fost făcute din timp adăugite pe parcurs, dar în ce măsu­­i­ră a existat o preocupare practică, în ce măsură s-au realizat dezideratele prevăzute pe hîrtie? O măsură care asigură ritmicitate în producție și care e luată pentru evitarea aglomerărilor de materiale și epuizarea forței de muncă ar fi buna funcționare a mijloacelor mecanizate și de transport, prin respectarea pro­gramării și repartizării la rampe parcului de transport auto și G.F.F. . Intr-o discuție avută cu locțiitorul se­cretarului de partid de la U.E.I.L. Co­­mănești, Mihai Smilschi, am fost in­ C. BUCULEI (Continuare in pag. 2) Uzina de cauciuc Borzești o nouă instalație va intra în funcțiune . In acest început de august, la cota marii efervescen­te creatoare, petrochimiștii adaugă efort de muncă și pasiune pentru creșterea prestigiului de care se bucură CAROM-ul. Astfel, la Uzina de cauciuc se lucrează intens, in cadrul secției de polimerizare, la instalația de pregă­tire a latexurilor speciale. Darea in funcțiune a ins­talației este prevăzută pentru trimestrul III al anului în curs. Implicația economică ce va decurge de aici constă in importantele reduceri de valută, ce se vor rea­liza prin eliminarea importurilor. Lucrarea se înscrie, deci, pe linia reducerii continue a importurilor și a valorificării potențialului tehnic și de cercetare, ca­re constituie probleme majore ale econom­iei națio­nale, _______________________________-------------------------------------------------*------------------------------------------------------------­o Insămintatul culturilor duble Parincea în 11 zile, aproape 1.000 ha secerate După cum ne-a informat tovară­șul Ion Costache, secretarul comi­tetului comunal de partid Parin­cea, cele 975 ha păioase au fost secerate, așa cum se prevăzuse ini­țial în planul operativ, în 11 zile. Cea mai mare parte di­n grîu a fost secerat manual. Merită a fi eviden­țiate, în primul rînd, brigăzile de cimp conduse de­ Gheorghe Voicu și Anton Tataru, care au recoltat manual întreaga suprafață de păioa­se ce le-a revenit, dar și brigăzile conduse de Constantin Andoni, Toader Rusu și Martin­­ Baiiu, ca­re au avut de recoltat suprafețe cu­prinse între 105 și 170 ha. Dintre mecanizatorii secției con­dusă de către Dumitru Savin, cele mai bune realizări le au mecaniza­torii Lucian Clapon, Mircea Micu, Crișan Mitrea, Gheorghe Mavrichi ș.a. Cu­ îl privește pe Costache Ma­nea, a avut ambiția să lucreze pe o combină veche, care in anul tre­cut nu lucrase mai deloc. Repa­­rînd-o cu nădejde și înaltă răspun­dere, el a reușit să recolteze o În­semnată suprafață, situîindu-se prin­tre fruntașii secției la recoltatul ce­realelor păioase din actuala campa­nie. O parte din griul rezultat pînă a­­cum a fost transportat la baza de recepție, fiind deja achitate munci­le S.M.A., ultimul pentru ce s-a treierat cu combinele și se livrează in continuare în contul contrastu­lui. Exploatarea minieră Comănești Cărbune peste plan I Colectivul Exploatării miniere din Comănești, larg antrenat în întrece­rea pentru obținerea u­­nor rezultate de produc­ție din ce în ce mai bu­ne, se prezintă la finele acestei luni cu un rodnic bilanț economic. Cele cu care ortacii succe­de pe Trotuș au întîmpinat Conferința Națională a partidului sînt acum îm­bogățite cu noi și impor­tante sporuri de produc­ție obținute în intîmpi­narea zilei de 23 August și a celei de a 25-a ani­versări a Republicii. Chemarea la între­cere lansată în ur­mă cu cîtva timp de brigada condusă de Ni­colae Ferchiu a avut e­­cou în rîndul minerilor din toate sectoarele ex­ploatării, astfel că anga­a­jamentul pe acest an, de extrage suplimentar 4.000 tone de cărbune, este deja depășit, la zi, cu 200 tone. Intilnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești La 31 iulie 1972, în Crimeea a a­­vut loc o întîlnire a conducătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste aflați într-o scurtă vacanță in Uniunea Sovieti­că. La întîlnire au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, președintele Consiliu­lui de Stat al R. P. Bulgaria, G. Hu­­sak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri ai R. P. Mongole, E. Gie­­rek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, J. Kadar, prim-se­cretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului­­ Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfășurarea construcției socialiste și comuniste și dezvoltarea conti­nuă a colaborării multilaterale statelor socialiste. Au fost discuta­­­te, de asemenea, probleme interna­ționale actuale. Intilnirea conducătorilor partide­lor comuniste și muncitorești s-a caracterizat printr-o deplină înțele­gere reciprocă și unitate de vederi în toate problemele discutate și s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat­ K. F. I­atușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membri ai C.C. al K. V. Rusakov, P.C.U.S., A. I. Blazov, activist cu funcție de răspun­dere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, mem­bru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîl­nire. Prin hotărîrea Consiliului de Miniștri Cu începere de la 1 septembrie, salariul tarifar minim­ se stabilește la 1000 lei Ca urmare a celor hotărite de Conferința Națională a Partidului Comunist Român cu privire la ma­jorarea salariilor, Consiliul de Mi­niștri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoarele : 1.­­ Cu începere de la 1 septem­brie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1.000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de sa­lariul tarifar minim de 800 lei stabi­lit in luna mai 1970. Salariile tarifare lunare intre 801 și 1.000 lei se vor majora în me­die cu circa 13.2 la sută, in mod di­ferențiat, pe grupe de salarii tari­fare, prevăzîndu-se creșteri mai ri­dicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa­­ 1.160.000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a sala­riilor tarifare in raport de gradul de calificare a personalului, chiar și in perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majo­rarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte sala­rii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1.000—1.180 lei, ur­­mînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de per­sonal precum și pentru restul sala­riaților să se facă, pentru prima e­­tapă din cincinal, in anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevede­rilor acestei hotăriri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1.130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3.390 milioane lei. 4. — Salariații care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare vor avea salarii tarifare ce vor depăși plafonul de salariu în raport cu care se acordă transpor­tul gratuit, vor beneficia în con­tinuare de acest drept, în condițiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafo­nul de la 1.800 lei la 2.200 lei ve­nit lunar net ai ambilor părinți, pentru acordarea burselor in învă­­țămîntul de cultură generală și de artă, precum și din institutele pe­dagogice de învățători și educatoa­re, și de la 2.100 lei la 2.500 lei pentru acordarea burselor în învă­­țămîntul superior. otr Majorarea salariului tarifar nim pe economie și creșterea mi­cii precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și cul­turale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni al muncii la realizarea și depășirea sarcinilor care decurg din documen­tele aprobate de Conferința Națio­nală a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dezvoltare e­­conomico-socială a Republicii So­cialiste România. Pe nunare. itlmu­lalta a iraținut minimi fe intensitate CE LUCRĂRI URGENTE TREBUIE EFECTUATE? o încheierea recoltării griului o Eliberarea și aratul terenului Stânișești Ieri au fost recoltate ultimele suprafețe de orîș După cum ne infor­mează tovarășul An­drei Stancu — secre­tarul comitetului co­munal de în cele două partide ieri coope­rative agricole din co­mună a fost încheiat secerișul griului. Cele 955 ha (din care 600 ha recoltate manual) la Stănișești și respectiv 466 ha (380 ha secerate manual) la Slobozia, o­­feră, în acest an, pro­­­ducții superioare, care atestă din plin străda­nia cooperatorilor de aici de a obține recol­te din ce în ce mai mari. Prin organizarea su­perioară a muncii și participarea intensă la lucru cooperatorii din brigăzile I Stăni­­șești și a II-a Slobozia s-au detașat, în aceas­tă campanie, în frun­tași, A m . La C.A.P. Dealu Perjului recoltarea griului s-a­­ des­fășurat, datorită mașinilor agricole de in alt randament, in­­tr-un ritm intens. însemnate sporuri de producție in sectorul zootehnic Din primele cuvinte schimbate cu inginerul zootehnist Atudsrei Ca* lătrat de la C.A.P. Mărgineni, cons­tatăm fapte frumoase, demne de re­ținut. Plin de solicitudine, inginerul ne mărturisește că in cinstea Con­ferinței Nationale a partidului, co­operatorii de la Mărgineni s-au an­gajat să livreze peste plan 150 dl lapte, 15 tone carne bovină, 5 to­ne carne păsări și că acest anga­jament a fost realizat și depășit. Vizitînd apoi sectorul zootehnic am fost plăcut impresionați de for­fota muncii, de frumusețea animale­­­­lor din această unitate economică, unde șeful fermei a venit odată cu adoptarea Planului Național de dez­voltare a zootehniei. Elan, tinerețe, hotărîre și fapte. iată doar cîteva atribute care au un cuvînt hotărîtor in dezvoltarea con­tinuă a acestui important serias de producție de la C.A.P. Mărgineni. — Cîștig mult peste venitul minim garantat, ne relatează coope­­­ratoarea Cojan D. Maria, de 8 ani In sectorul zootehnic. Apoi tînăra cooperatoare devine volubilă, sigu­ră în mărturisirile sale.­­Din munca prestată în acord glo­bal, primește numai bani 900 lei lunar, iar restul de 50 la sută prS­ ■­m­este produse, iată o cifră semei­ o*­i­ficativă ! 1,800 lei lunar. Este rezultanta firească a con­știinciozității și pasiunii cu care lu­crează, este — dacă vreți — pro­­­­dusul final al unui program rigu­­­­ros pe care-l aplică în creșterea viț 1 teilor pînă la 6 luni. De dimineața pînă seara, hrană rațional dată, cu­rățenia, totul „după indicațiile Ingi­nerului”. Are­m­ răspundere 43 vi­ței la care realizează peste 800 g. spor zilnic pe cap de viței. Dar da­că am vorbit de programul cerut de Inginer, se cuvine să arătăm că de­­ fapt toți lucrătorii din sectorul zo­otehnic de aici au devenit de neîn­trecut în muncă. Așa s-a format in­ginerul. Metode . Multiple și cu serioase semnificații. S-a renunțat la hră­­nirea vițeilor cu lapte, folosindu­­se de doi ani de zile substituientul fnlavit și furaje combinate de la F.N.C. Iași. Datorită îngrijirii deosebite s-a redus mortalitatea la fă țări — bo­vine la o cifră neglijabilă. Eviden­țierile nu se opresc aici. Coopera­torii au pornit parcă in mod tacit în trecerea, in sectorul vițeilor pî­nă la 6 luni, rezultate meritorii au obtinut comunistele Butacu Elisa­­beta, Coteanu) Maria, iar in secto­ prof. Constantin CIOBOTARU (Continuare in pag. 3) La C.A.P. Mărgineni Două decenii de la înființarea Procuraturii României socialiste Cu douăzeci de ani în urmă, la 1 august 1952, s-a constituit Procu­ratura Republicii Socialiste Româ­nia, creație tipică orinduirii noi sta­tornicite în țara noastră. Așa cum rezultă din legea de or­ganizare și funcționare, Procuratura Republicii Socialiste România, în înfăptuirea politicii partidului și statului nostru de asigurare și întărire continuă a legalității so­cialiste, apără cuceririle revoluțio­nare ale poporului, orînduirea so­cială și de stat, proprietatea socia­listă, drepturile și interesele legiti­me ale organizațiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum și ale cetățenilor. Prin întreaga sa activitate, Pro­curatura contribuie la aplicarea jus­tă și unitară a legii, la prevenirea și combaterea infracțiunilor și a al­tor fapte de încălcare a ordinii de drept, la educarea cetățenilor în spiritul respectării legilor și a re­gulilor de conviețuire socială. Rolul și menirea Procuraturii în sistemul organelor statului nostru a fost deseori­­ subliniat de către se­cretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu pri­lejul abordării problemelor legate de necesitatea întăririi continue a legalității socialiste. La recenta Conferință Națională a P.C.R., tratînd problema dezvolt Victor GIBBEA, procuror șef al Procuraturii județene Bacău (Continuare in Pag. 31

Next