Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 27, nr. 6134-6159)
1972-11-01 / nr. 6134
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 6.134 (7.913) MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani. mm MIILE BE IHM IMMM Să ne concentrăm toate forțele pentru terminarea grabnică a însâmblărilor Urgența urgențelor — însămințatul griului — a intrat într-o fază decisivă. Pînă ieri, așa cum reiese din situația operativă centralizată la Direcția generală a agriculturii, griul a fost semănat pe 27. 829 hectare, ceea ce reprezintă 60,8 la sută din plan. Dar, așa cum s-a mai subliniat, în această toamnă, noțiunea de epocă optimă și-a modificat structural conținutul. Calendaristic, timpul favorabil vnsămînțării griului a fost depășit. Dar în aceste condiții, cu exces de umiditate, întîrzierea trebuie recuperată cu un efort maxim. Iată de ce se apreciază că ritmul de lucru la semănat, realizat pînă acum, este sub posibilități. Dacă într-o zi , ca să dăm un exemplu, s-au însămînțat numai 1839 hectare, înseamnă ca semănatul să dureze încă circa 9 zile. Or, aceasta e mult și nu se mai poate conta pe stabilitatea vremii. Față de mijloacele mecanice existente și posibilitățile sporirii duratei de lucru efectiv în brazdă, acționîndu-se din plin atit ziua cit și noaptea, se impune creșterea vitezei zilnice la semănat, în așa fel ca în cel mai scurt timp să se încheie însămințatul. Tot din situația operativă existentă, reiese că porumbul a fost recoltat de pe aproape 80 la sută din suprafața existentă. De asemenea, sfecla de zahăr a fost strînsă de pe 91,2 la sută. Dar, trebuie să atragem atenția că pe cîmp există considerabile cantități de porumb și mai ales de sfeclă care sînt supuse deprecierii. Prin utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor, este necesar ca transportul recoltei la bazele de recepție și pătulele unităților să fie accelerat. Printr-o amplă mobilizare de forțe și mijloace, recoltatul și semănatul pot să se încheie în cel mai scurt timp. Sunt zile hotărîtoare de muncă activă de care depinde atit recolta prezentă cit și cea viitoare. Printr-un ultim efort, cooperatorii și mecanizatorii, sprijiniți de salariați, elevi, studenți și militari, pot și trebuie să asigure încheierea grabnică a celor două urgențe — recoltatul și însămințatul. Este necesar ca în următoarele zile organele agricole județene, comitetele comunale de partid și consiliile populare să întreprindă măsuri politico-organizatorice eficiente în așa fel ca să se înregistreze cel mai înalt ritm atit la recoltat cit și la semănat, să se acționeze în direcția mobilizării tuturor forțelor și mijloacelor pentru asigurarea succesului deplin al aacestei campanii agricole de toamnă deosebite prin natura condițiilor în care se desfășoară. însămințatul griului a fost terminat în cooperativele agricole : Bogdănești, Bucium, Hemeiuși, Letea Veche, Luizi Călugăra, Măgura C.A.P. Păncești Toate forțele sînt la cîmp Ca în multe alte localități rurale din cuprinsul județului nostru și la Păncești s-a intensificat desfășurării lucrărilor agricole ritmul din actualul sezon. Țăranii cooperatori dau zor cu strînsul tuturor culturilor Urzii de toamnă și însămințatul griului. Toate forțele cooperativei agricole de producție se află la cîmp, acolo unde se hotărăște soarta roadelor actuale și recoltele viitoare. Recoltatul isfeclei de zahăr — ne spunea inginera Virginia Diaconu — este o lucrare care se apropie de sfîrșit. Sperăm ca în cîteva zile să scoatem toată sfecla din pămint și apoi s-o transportăm, în întregime, la Fabrica de zahăr Sascut. Noi am dus deja la destinație peste 1.200 tone sfeclă. Imaginea ogoarelor ne-a confirmat pe deplin spusele inginerei. 9 autocamioane și circa 100 de atelaje transportau de zor recoltele de pe cîmp. Conducătorii auto Nicolae Chiriac, Nicolae Ivan, Gheorghe Gură multă, se află în primele rinduri. Nu s-au lăsat mai prejos nici conducătorii de atelaje Gheorghe Zetu, Nicolae Diaconu, Ion Tănase și mulți alți cooperatori care dovedesc în activitatea de zi cu zi multă hărnicie și hotărîre fermă de a termina cît mai repede lucrările agricole de toamnă. . De multă grijă se bucură din partea conducerii C.A.P. Păncești și culesul porumbului, eliberarea terenului pentru însămînțări. Și în acest sector de activitate se muncește cu multă abnegație și dăruire pentru a pune de îndată în pătule roadele bogate ale ogoarelor. Pes (Continuare in pag. 3) Concentrarea și specializarea activității create la indicația conducerii superioare de partid și de stat, consiliile intercooperatiste au ca funcție principală probleme de ordin economic. Aceste consilii, de la crearea cărora a trecut un timp relativ scurt, au sarcina de a asigura prin unirea eforturilor unităților componente o mai rațională folosire a fondului funciar, a mijloacelor materiale și financiare, a cadrelor tehnice, a forței de muncă s.a., în scopul desfășurării unei acivități economice cît mai eficiene. In cele ce urmează, mi-am propus să redau o serie de aspecte din activitatea Consiliului intercooperatist Hemeiuși. Coordonînd unități agricole cooperatiste din zona preorășenească a municipiului Bacău și a orașului Bnhuși, acest consiliu cuprinde un număr de 9 cooperative agricole de producție cu o suprafață de peste 15.000 ha teren agricol, din care mai bine de 10.800 ha sunt arabile, 280 ha cultivate cu viță de vie și 243 ha de livadă. Sectorul zootehnic cuprinde aproape 5.400 bovine din care 3.050 vaci și juninci, peste 8.000 ovine, aproximativ 11.000 păsări ouătoare ș.a. Producția globală atinge o valoare de peste 60.000.000 de lei, iar veniturile bănești se ridică la circa 33.500.000 lei. în perioada care a trecut de la înființarea sa, Consiliul intercooperatist Hemeiuși a urmărit realizarea unei mai bune coordonări a activității de producție în cele 9 cooperative agricole. în acest sens, împreună cu conducerile acestora s-au analizat cu atenție indicatorii de plan, insistîndu-se asupra unei redistribuiri de sarcini în vederea asigurării unei concentrări și specializări mai accentuate a producției agricole. In vederea efectuării în mai bune condiții și în perioada optimă a lucrărilor agricole, împreună cu conducerea S.M.A. Hemeiuși s-a realizat o repartizare mai judicioasă a parcului de mașini și tractoare. Pentru combaterea bolilor și dăunătorilor la plante s-a înființat o secție de mecanizare specializată care în anul 1973 va fi folosită și la combaterea buruienilor prin aplicarea erbicidelor, deoarece aviația utilitară nu poate face față volumului mare de lucrări din primăvară. . ing. Gheorghe IANI, președintele Consiliului intercooperatist Hemeiuși (Continuare in pag. 3) Din preocupările Consiliului intercooperatist Hemeiuși Luminile, vredniciei, ale responsabilității de mecanizatorii ce aparțin de S. M. A. Răcăciuni îi găsești în aceste zile angrenați plenar în marea bătălie a însămînțărilor de toamnă, în cooperativele agricole din comunele Nicolae Bălcescu, Faraoani, Horgești, Cleja și din alte localități, activitatea la arat, pregătirea terenului și semănat nu încetează, ea desfășurînduse și noaptea la lumina farurilor. Cine străbate în faptul serii, pînă tîrziu, drumul național spre Adjud, are senzația revelatorie a muncii active : farurile proiectează în noapte nu numai calea pe care tractoarele o urmează, ci și vrednicia, responsabilitatea ce-i animă pe toți mecanizatorii, care clipă de clipă muncesc cu străduință pentru a încheia în timp ce mai scurt cea mai importantă lucrare din aceste zile : însămințatul griului. Cu inginerul C. Popescu, directorul stațiunii de mecanizare a agriculturii, purtăm Tudor STANCIU (Continuare in pag. 3) Unități cu realizări de peste 75 la sută la semănat: Gîrleni, Nicolae Bălcescu, Petrești, „6 Martie“ din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, Sarata, Blaga, Cașin, Gura Văii, Dămienești, Horgești, Săucești O importantă acțiune patriotică din Reducerea continuă a cheltuielilor de producție Pe măsura dezvoltării și diversificării economiei socialiste, criteriul eficienței economice capătă preponderență crescîndă în strategia acestei dezvoltări, în luarea deciziilor atit la nivel macroeconomic, cit și la orice nivel de conducere din structura economică. Măsura și premisa acestei eficiente o constituie în primul rînd nivelul cheltuielilor de producție în general și al cheltuielilor materiale în special. Ca măsură, el exprimă sintetic gradul de dotare tehnică al fiecărei întreprinderi, dar mai ales priceperea și competența fiecărui colectiv în folosirea mijloacelor materiale, bănești și a capacității creatoare a oamenilor, modul de funcționare a întreprinderii ca sistem (decizional, operațional și informațional), atât în ansamblul său cît și la nivelul fiecărei subunități componente * ca premisă, este îndeobște cunoscut că nivelul cheltuielilor de producție influențează direct asupra beneficiilor ca principală sursă a acumulării socialiste. Tovarășul Nicolae Ceaușescu arată în Raportul prezentat la Conferința Națională că reducerea cu un procent a ponderii cheltuielilor materiale în industrie, la nivelul anului 1973, echivalează cu un spor de venit național de circa 4 miliarde lei. Din analiza rezultatelor obținute pe 9 luni ale acestui an, pe ansamblul industriei județului, se desprinde concluzia că, deși nivelul cheltuielilor ce revin la 1.000 lei producție marfă a scăzut față de 1971 cu 25 lei, sarcina de plan nu a fost realizată. Astfel, producția marfă fabricată a costat cu aproape 21 milioane lei mai mult decât era stabilit prin plan, întreagă această depășire revine exclusiv pe seama cheltuielilor materiale, care reprezintă peste 85 la sută din prețul de cost al producției și care întrec nivelul planificat cu peste 26 milioane lei. Și aceasta în condițiile în care județul nostru are un angajament pe anul 1972 de a realiza economii la cheltuielile de producție ‘fie 05,5 milioane lei. Iată motivele pentru care considerăm că principala atenție trebuie concentrată în primul rînd asupra mobilizării rezervelor de reducere a cheltuielilor materiale. Localizînd această stare de lucruri pe întreprinderi, se remarcă faptul că alături de unități ca : GIP Borzești, G.I.F.E.T. Moinești, Salina Tg. Ocna, fabricile textile Buhuși și Proletarul Bacău, întreprinderea poligrafică, unitățile industriei locale și altele, care au obținut importante economii prin reducerea cheltuielilor de producție și îndeosebi a cheltuielilor materiale, un număr restrîns de întreprinderi au depășit considerabil costurile producției. Printre acestea se numără Uzina metalurgică Bacău, cu peste 22 milioane lei depășiri, pe 9 luni. Industria cărnii, cu aproape 12 milioane lei, Industria laptelui, cu 1,6 milioane lei, I.P.V.I.L.F., cu 3,7 milioane. La Uzina metalurgică consumurile specifice sunt substanțial depășite la energie electrică, combustibil, fontă, cocs metalurgic. La I.P.V.I.L.F., Industria cărnii, Industria laptelui, cheltuielile de aprovizionare, transport, de întreținere și funcționare a utilajelor, depășesc cu mult nivelul planificat. în privința consumurilor specifice de materii prime și materiale sunt de semnalat depășiri semnificative și la alte întreprinderi, unele chiar cu rezultate de ansamblu pozitive. Astfel, la C.E.I.L. consumurile au întrecut normele la unele materii prime și semifabricate ca cherestea pentru uși,, ferestre, ambalaje, P. F. L., scaune curbate, lăzi de fag, lemn de lucru și deșeuri pentru P.F.L., energie electrică, combustibil și altele. . La G.I.P. Borzești se înregistrează, de asemenea, o serie de consumuri sporite la monomeri și butadiernă pentru cauciuc sintetic, etilbenzen pentru stiren, energie electrică pentru acetilenă și sodă electrolitică. Considerăm că o atenție deosebită trebuie acordată limitării la maxim a pierderilor din rebuturi, îndeosebi la unele întreprinderi în care frecventa și valoarea acestor pagube impun măsuri mai hotărite, între care Uzina metalurgică, CEIL, Fabrica Partizanul, I.I.L. 23 August Bacău. Adoptarea în cadrul fiecărei întreprinderi a unei poziții critice față de rezultatele obținute în privința cheltuielilor de producție, mobilizarea întregului colectiv in jurul acestor probleme de eficiență economică, stabilirea de măsuri concrete și urmărirea înfăptuirii lor trebuie să ia locul motivațiilor și justificărilor, în vederea realizării sarcinilor de plan și a angajamente țor./șiim de pe acest an. Analiza riscutâ la sfârșitul trimestrului III ii cadrul Comisiei economice Comitetului județean de partid a- asupra cheltuielilor materiale de producție și hotăririle luate în acest sens trebuie transpuse neabătut în practică de către toți factorii de răspundere politică și administrativă din fiecare întreprindere. Iosif MIRZAC, directorul Direcției județene de statistică — Bacău BURSA DE CREȘTERE A acumulării socialiste ADUNARI GENERALE DE DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI I Un imperativ al muncii politico-educative, la secția turnătorie a Uzinei metalurgice: „Să facem din conduita in producție a fiecărui salariat criteriu demnității întregului colectiv“ In cei doi ani care au trecut de la ultima adunare de acest fel, viața organizației de partid din acest important sector al uzinei băcăuane a înregistrat evenimente deosebite. Cel mai important dintre ele se referă la faptul că, în acest răstimp, s-a dat în funcțiune o turnătorie nouă, înzestrată cu utilaje și agregate moderne, în noile condiții, mult îmbunătățite față de cele oferite de vechea turnătorie, ar fi fost normal să se obțină rezultate corespunzătoare, să se îndeplinească exemplar indicii de plan. Dar, așa cum se sublinia și în darea de seamă a biroului organizației de bază, în activitatea secției dăinuie, încă de la intrarea în producție a noii capacități, o serie de defciențe care s-au reflectat în restanțele mari înregistrate la mai toți indicatorii planului, la sfirșitul fiecărei luni, trimestru sau semestru, în depășirea considerabilă a cheltuielilor de producție, în neonorarea unui mare număr de contracte încheiate cu beneficiarii. La crearea acestei situații — pe care nu e lucrător al secției turnătorie, al întregii uzine să n-o privească cu toată gravitatea — au contribuit cauze multiple, despre care s-a vorbit și cu alte prilejuri, în paginile ziarului nostru. Astfel în ciuda eforturilor depuse de colectivul uzinei, de specialiștii Centralei industriale de utilaj petrolier Ploiești, ai Ministerului Construcțiilor de Mașini, noua secție nu a reușit să atingă, nici pînă acum, capacitatea proiectată. A mai vorbi însă, acum, despre vina care i-ar reveni proiectantului sau altor factori din afara colectivului uzinei, ar fi ineficient, lucru pe care comuniștii participanți la adunare l-au înțeles in bună măsură, concentrîndu-și focul criticii și autocriticii asupra cauzelor dinăuntrul secției. Discuțiile au fost deosebit de aprinse, au vorbit foarte mulți muncitori din turnătorie, maiștri, ingineri, nimeni nu s-a înscris la cuvînt, cum se spune, doar pentru a se afla în treabă. Fiecare a cerut cuvîntul animat de dorința sinceră de a contribui la îndreptarea lucrurilor, la îmbunătățirea activității secției. Trebuie subliniat că orice observație, orice fapt adus în discuție, orice opinie exprimată a pornit de la întrebările legate de măsura în care organizația de partid și organul său ales și-au îndeplinit atribuțiile cu care sînt investite. Ce a scos la iveală, așadar analiza întreprinsă cu o deosebită combativitate comunistă, de participanții a adunare ? In primul rînd, existența unor serioase deficiențe administrativorganizatorice. „Prea des sînt schimbate cadrele din conducerea tehnico-administrativă a secției. Fluctuația nu se oprește nici. Cunosc cazul unui maistru, tovarășul Spătaru, care a fost schimbat de 5 ori, fiind purtat dintr-un loc Intr-altul. In colectivul cu care lucrez 60 la sută din salariați sunt noi angajați, cu o vccime în secție între 60 de zile și 6 zile. Cum să aibă oamenii timp să cunoască problemele, să învingă greutățile, dacă azi îi vezi în secție, iar mîine trec în altă parte sau își fac formele de lichidare ?“ (Ioan Brumă, maistru). Un timp, secția nu a mai avut nici măcar o conducere proprie, corespunzătoare. Nimeni nu ducea lipsă de decizii, acestea puteau fi luate de oricine, nu odată se întîmpla să se contrazică între ele —toate acestea în timp ce în secție, la locul de producție, se întîmplau lucruri de felul celor relatate de turnătorul Dumitru Todîrcă: „Ar fi stat, odată, 10 oameni, vreme de o săptămînă, degeaba, findcă agre- C. NANCU (Continuare in pag. 3) însemnări Nimic aparte, nimic extraordinar. O filă de întrecere ca atîtea altele, poate ceva mai vie, ceva mai dinamică, dar fără a se detașa de ceea ce ne-am obișnuit a denumi faptul cotidian. Și totuși, din tot ce se putea scrie de la Fabrica de postav din Buhuși am ales secția Țesătorie sud, cu oamenii și realizările lor, cu o efervescență caracteristică pentru marea emulație creată de angajamentul realizării cincinalului înainte de termen, cu acel impuls al conștiinței realității sintetizat în „Mai avem încă multe de făcut". Publicația uzinală „Muncitorul textilist“ releva în spațiul unei știri de prima pagină (numărul din 18 octombrie a.c.), „Un nou record al țesătoarelor“. Cine erau acestea ? Portretul Elisabetei Nedeleanu era la panoul de onoare pentru țesături de calitate superioară. Și în acest sens s-a și acționat. Intîi prin discuții în fața botor care să-și poată explica interdependența, corelația dintre operații, apoi prin autocontrolul presupunind o participare superior conștientă a fiecăruia pe faze de producție. — S-a demonstrat — după cum ne argumentează ing. Constantin Buric, șeful secției, în cadrul atelierului dublat, unde apăruseră, la un moment dat, fire în patru, că un minut lucrat cu fir multiplu la operațiunea de dublat poate produce în țesătură circa 30-40 metri fir gros. Discuții de acestea s-au purtat, după specific, pe faze ale procesului tehnologic: dublat, răsucit, bobinat, urzit, încleiat, năpădit, țesut, repansat, canetat țevi cu suport și canetat țevi oarbe. M. MARDARE (Continuare In pag. 3) Profiluri contemporane, fapte socialiste Cînd la Țesătoria sud se chemarea „Calitatea producției lansa — o problemă de demnitate și patriotism", era greu de presupus cine, din colectivul destoinic, ambițios al acestei secții, va țîșni deasupra tuturor prin rezultate deosebite. Scopul urmărit țintea mult mai sus, spre aspectul amplu, cuprinzător, de a se găsi posibilitatea formării unei opinii progresive asupra calității, menținîndu-se treaz interesul căților de țesături realizate, prin cunoașterea îndeaproape a fluxului tehnologic de către fiecare munci