Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 27, nr. 6134-6159)

1972-11-01 / nr. 6134

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P­C.R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDE­ȚEAN ANUL XXVII NR. 6.134 (7.913) MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani. mm MIILE BE IHM I­MMM Să ne concentrăm toate forțele pentru terminarea grabnică a însâmb­lărilor Urgența urgențelor — însămințatul griului — a intrat într-o fază decisivă. Pînă ieri, așa cum reiese din situația operativă centralizată la Di­recția generală a agriculturii, griul a fost se­mănat pe 27. 829 hectare, ceea ce reprezintă 60,8 la sută din plan. Dar, așa cum s-a mai subliniat, în această toamnă, noțiunea de epocă optimă și-a mo­dificat structural conținutul. Calendaristic, timpul favorabil vnsămînțării griului a fost de­pășit. Dar în aceste condiții, cu exces de umi­ditate, întîrzierea trebuie recuperată cu un efort maxim. Iată de ce se apreciază că ritmul de lucru la semănat, realizat pînă acum, este sub posibilități. Dacă într-o zi , ca să dăm­ un exemplu, s-au însămînțat numai 1839 hec­tare, înseamnă ca semănatul să dureze încă circa 9 zile. Or, aceasta e mult și nu se mai poate conta pe stabilitatea vremii. Față de mij­loacele mecanice existente și posibilitățile spo­ririi duratei de lucru efectiv în brazdă, acțio­­nîndu-se din plin atit ziua cit și noaptea, se impune creșterea vitezei zilnice la semănat, în așa fel ca în cel mai scurt timp să se încheie însămințatul. Tot din situația operativă existentă, reiese că porumbul a fost recoltat de pe aproape 80 la sută din suprafața existentă. De asemenea, sfe­cla de zahăr a fost strînsă de pe 91,2 la sută. Dar, trebuie să atragem atenția că pe cîmp există considerabile cantități de porumb și mai ales de sfeclă care sînt supuse deprecierii. Prin utilizarea la întreaga capacitate a mijloa­celor, este necesar ca transportul recoltei la bazele de recepție și pătulele unităților să fie accelerat. Printr-o amplă mobilizare de forțe și mijloa­ce, recoltatul și semănatul pot să se încheie în cel mai scurt timp. Sunt zile hotărîtoare de muncă activă de care depinde atit recolta prezentă cit și cea viitoare. Printr-un ultim efort, cooperatorii și mecanizatorii, sprijiniți de salariați, elevi, stu­denți și militari, pot și trebuie să asigure în­cheierea grabnică a celor două urgențe — re­coltatul și însămințatul. Este necesar ca în următoarele zile organele agricole județene, comitetele comunale de par­tid și consiliile populare să întreprindă măsuri politico-organizatorice eficiente în așa fel ca să se înregistreze cel mai înalt ritm atit la re­coltat cit și la semănat, să se acționeze în di­recția mobilizării tuturor forțelor și mijloace­lor pentru asigurarea succesului deplin al a­­acestei campanii agricole de toamnă deosebite prin natura condițiilor în care se desfășoară. însămințatul griului a fost terminat în cooperativele agricole : Bogdănești, Bucium, Hemeiuși, Letea Veche, Lui­zi Călugăr­a, Măgura C.A.P. Păncești Toate forțele sînt la cîmp Ca în multe alte localități rurale din cuprinsul județului nostru și la Păncești s-a intensificat desfășurării lucrărilor agricole ritmul din actualul sezon. Țăranii cooperatori dau zor cu strînsul tuturor culturi­lor Urzii de toamnă și însămințatul griului. Toate forțele cooperativei agricole de producție se află la cîmp, acolo unde se hotărăște soar­ta roadelor actuale și recoltele vii­toare. Recoltatul isfeclei de zahăr — ne spunea inginera Virginia Diaconu — este o lucrare care se apropie de sfîrșit. Sperăm ca în cîteva zile să scoatem toată sfecla din pămint și apoi s-o transportăm, în întregime, la Fabrica de zahăr Sascut. Noi am dus deja la destinație peste 1.200 tone sfeclă. Im­aginea ogoarelor ne-a confir­mat pe deplin spusele inginerei. 9 autocamioane și circa 100 de ate­laje transportau de zor recoltele de pe cîmp. Conducătorii auto Nicolae Ch­iriac, Nicolae Ivan, Gheorghe Gură multă, se află în primele rin­­duri. Nu s-au lăsat mai prejos nici conducătorii de atelaje Gheorghe Zetu, Nicolae Diaconu, Ion Tănase și mulți alți cooperatori care do­vedesc în activitatea de zi cu zi multă hărnicie și hotărîre fermă de a termina cît mai repede lucrările agricole de toamnă. . De multă grijă se bucură din partea conducerii C.A.P. Păncești și culesul porumbului, eliberarea te­renului pentru însămînțări. Și în acest sector de activitate se mun­cește cu multă abnegație și dăruire pentru a pune de îndată în pătule roadele bogate ale ogoarelor. Pes­ (Continuare in pag. 3) C­oncentr­ar­ea și specializarea activității create la indicația conducerii su­perioare de partid și de stat, con­siliile intercooperatiste au ca func­ție principală probleme de ordin economic. Aceste consilii, de la­ crearea cărora a trecut un timp re­lativ scurt, au sarcina de a asigura p­rin unirea eforturilor unităților componente o mai rațională folosi­re a fondului funciar, a mijloace­lor materiale și financiare, a ca­drelor tehnice, a forței de muncă s.a., în scopul­ desfășurării unei ac­­ivități economice cît mai eficien­­e. In cele ce urmează, mi-am pro­­pus să redau o serie de aspecte din activitatea Consiliului intercoo­­peratist Hemeiuși. Coordonînd unități agricole coo­­peratiste din zona preorășenească a municipiului Bacău și a orașului Bnhuși, acest consiliu cuprinde un număr de 9 cooperative agricole de producție cu o suprafață de peste 15.000 ha teren agricol, din care mai bine de 10.800 ha sunt arabile, 280 ha cultivate cu viță de vie și 243 ha de livadă. Sectorul zooteh­nic cuprinde aproape 5.400 bovine din care 3.050 vaci și juni­nci, pes­­te 8.000 ovine, aproximativ 11.000 păsări ouătoare ș.a. Producția glo­bală atinge o valoare de peste 60.000.000 de lei, iar veniturile bă­nești se ridică la circa 33.500.000 lei. în perioada care a trecut de la înființarea sa, Consiliul intercoope­­ra­tist Hemeiuși a urmărit realiza­rea unei mai bune coordonări a activității de producție în cele 9 cooperative agricole. în acest sens, împreună cu conducerile acestora s-au analizat cu atenție indicatorii de plan, insistîn­du-se asupra unei redistribuiri de sarcini în vederea asigurării unei concentrări și spe­cializări mai ac­centuate a produc­­­­­ției agricole. In vederea efectuării în mai bune condiții și în perioa­da optimă a lucrărilor agricole, împreună cu conducerea S.M.A. Hemeiuși s-a realizat o repartizare mai judicioasă a parcului de ma­șini și tractoare. Pentru combaterea bolilor și dăunătorilor la plante s-a înființat o secție de mecaniza­re specializată care în anul­ 1973 va fi folosită și la combaterea bu­ruienilor prin aplicarea erbicidelor, deoarece aviația utilitară nu poa­te face față volumului mare de lu­crări din primăvară. . ing. Gheorghe IANI, președintele Consiliului intercooperatist Hemeiuși (Continuare in pag. 3) Din preocupările Consiliului intercooperatist Hemeiuși Luminile, vredniciei, ale respon­sabilității de mecanizatorii ce aparțin de S. M. A. Răcăciuni îi găsești în aceste zile angrenați plenar în marea bătă­lie a însămînțărilor de toamnă, în cooperati­vele agricole din co­munele Nicolae Bălces­­cu, Faraoani, Hor­­gești, Cleja și din alte localități, activitatea la arat, pregătirea terenu­lui și semănat nu înce­tează, ea desfășurîndu­­se și noaptea la lumina farurilor. Cine străbate în faptul serii, pînă tîrziu, drumul național spre Adjud, are senza­ția revelatorie a muncii active : farurile proiec­tează în noapte nu nu­mai calea pe care trac­toarele o urmează, ci și vrednicia, responsabili­tatea ce-i animă pe toți mecanizatorii, care cli­pă de clipă muncesc cu străduință pentru a în­cheia în timp ce­ mai scurt cea mai impor­tantă lucrare din aceste zile : însămințatul griului. Cu inginerul C. Po­­pescu, directorul sta­țiunii de mecanizare a agriculturii, purtăm Tudor STANCIU (Continuare in pag. 3) Unități cu realizări de peste 75 la sută la semănat: Gîrleni, Nicolae Bălcescu, Petrești, „6 Martie“ din Municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, Sarata, Blaga, Cașin, Gura Văii, Dămienești, Horgești, Săucești O importantă acțiune patriotică din Reducerea continuă a cheltuielilor de producție Pe măsura dezvoltării și diversi­ficării economiei socialiste, crite­riul eficienței economice capătă preponderență crescîndă în strate­­­gia acestei dezvoltări, în luarea deciziilor atit la nivel macroecono­mic, cit și la orice nivel de con­ducere din structura economică. Măsura și premisa acestei eficien­te o constituie în primul rînd ni­velul cheltuielilor de producție în general și al cheltuielilor materia­le în special. Ca măsură, el expri­mă sintetic gradul de dotare teh­nică al fiecărei întreprinderi, dar mai ales priceperea și competența fiecărui colectiv în folosirea mij­loacelor materiale, bănești și a ca­pacității creatoare a oamenilor, mo­dul de funcționare a întreprinderii ca sistem (decizional, operațional și informațional), atât în ansamblul său cît și la nivelul fiecărei subu­nități componente * ca premisă, este îndeobște cunoscut că nivelul chel­tuielilor de producție influențează direct asupra beneficiilor ca prin­cipală sursă a acumulării socia­liste. Tovarășul Nicolae Ceauș­escu a­­rată în Raportul prezentat la Con­ferința Națională că reducerea cu un procent a ponderii cheltuielilor materiale în industrie, la nivelul a­­nului 1973, echivalează cu un spor de venit național de circa 4 miliarde lei. Din analiza rezultatelor obținute pe 9 luni ale acestui an, pe ansam­blul industriei județului, se des­prinde concluzia că, deși nivelul cheltuielilor ce revin­ la 1.000 lei producție marfă a scăzut față de 1971 cu 25 lei, sarcina de plan nu a fost realizată. Astfel, producția marfă fabricată a costat cu aproape 21 milioane lei mai mult decât era stabilit prin plan, întreagă această depășire revine exclusiv pe seama cheltuielilor materiale, care repre­zintă peste 85 la sută din prețul de cost al producției și care întrec ni­velul planificat cu peste 26 milioa­ne lei. Și aceasta în condițiile în care județul nostru are un angaja­ment pe anul 1972 de a realiza eco­nomii la cheltuielile de producție ‘fie 05,5 milioane lei. Iată motivele pentru care consi­derăm că principala atenție trebuie concentrată în primul rînd asupra mobilizării rezervelor de reducere a cheltuielilor materiale. Localizînd această stare de lu­cruri pe întreprinderi, se remarcă faptul că alături de unități ca : GIP Borzești, G.I.F.E.T. Moinești, Salina Tg. Ocna, fabricile textile Buhuși și Proletarul Bacău, întreprinderea poligrafică, unitățile industriei lo­cale și altele, care au obținut im­portante economii prin reducerea cheltuielilor de producție și îndeo­sebi a cheltuielilor materiale, un număr restrîns de întreprinderi au depășit considerabil costurile pro­ducției. Printre acestea se numără­­ Uzina metalurgică Bacău, cu peste 22 milioane lei depășiri, pe 9 luni. Industria cărnii, cu aproape 12 mi­lioane lei, Industria laptelui, cu 1,6 milioane lei, I.P.V.I.L.F., cu 3,7 mi­lioane. La Uzina metalurgică consu­murile specifice sunt substanțial depășite la energie electrică, com­bustibil, fontă, cocs metalurgic. La I.P.V.I.L.F., Industria cărnii, Indus­tria laptelui, cheltuielile de aprovi­zionare, transport, de întreținere și funcționare a utilajelor, depășesc cu mult nivelul planificat. în privința consumurilor specifi­ce de materii prime și materiale sunt de semnalat depășiri semnifica­tive și la alte întreprinderi, unele chiar cu rezultate de ansamblu po­­zitive. Astfel, la C.E.I.L. consumu­rile au întrecut normele la unele materii prime și semifabricate ca cherestea pentru uși,, ferestre, am­balaje,­­ P. F. L., scaune curbate, lăzi de fag, lemn de­ lucru și deșeu­ri pentru P.F.L., energie electrică, combustibil și altele. . La G.I.P. Borzești se înregistrea­ză, de asemenea, o serie de consu­muri sporite la monomeri și buta­­diernă pentru cauciuc sintetic, etil­­benzen pentru stiren, energie elec­trică pentru acetilenă și sodă e­­lectrolitică. Considerăm că o atenție deosebită trebuie acordată limitării la ma­xim a pierderilor din rebuturi, îndeosebi la unele întreprinderi în care frecventa și valoarea acestor pagube impun măsuri mai hotărite, între care Uzina metalurgică, CEIL, Fabrica Partizanul, I.I.L. 23 August Bacău. Adoptarea în cadrul fiecărei în­treprinderi a unei poziții critice față de rezultatele obținute în pri­vința cheltuielilor de producție, mo­bilizarea întregului colectiv in ju­rul acestor probleme de eficiență economică, stabilirea de măsuri concrete și urmărirea înfăptuirii lor trebuie să ia locul motivațiilor și justificărilor, în vederea realizării sarcinilor de plan și a angajamente­ țor./șiim­ de pe acest­ an. Analiza riscutâ la sfârșitul trimestrului III ii­ cadrul Comisiei economice Comitetului județean de partid a- a­­­supra cheltuielilor materiale de producție și hotăririle luate în a­­cest sens trebuie transpuse neabă­tut în practică de către toți facto­rii de răspundere politică și admi­nistrativă din fiecare întreprindere. Iosif MIRZAC, directorul Direcției județene de statistică — Bacău BU­RSA DE CREȘTERE A acumulării socialiste ADUNARI GENERALE DE DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI I Un imperativ al muncii politico-educative, la secția turnătorie a Uzinei metalurgice: „Să facem din conduita in producție a fiecărui salariat criteriu­ demnității întregului colectiv“ In cei doi ani care au trecut de la ultima adunare de acest fel, viața organizației de partid din acest important sector al uzinei băcăuane a înregistrat evenimente deosebite. Cel mai important dintre ele se referă la faptul că, în acest răstimp, s-a dat în funcțiune o turnătorie nouă, înzestrată cu uti­laje și agregate moderne, în noile condiții, mult îmbunătățite față de cele oferite de vechea turnătorie, ar fi fost normal să se obțină re­zultate corespunzătoare, să se în­deplinească exemplar indicii de plan. Dar, așa cum se sublinia și în darea de seamă a biroului or­ganizației de bază, în activitatea secției dăinuie, încă de la intrarea în producție a noii capacități, o serie de defciențe care s-au reflec­tat în restanțele mari înregistrate la mai toți indicatorii planului, la sfirșitul fiecărei luni, trimestru sau semestru, în depășirea considera­bilă a cheltuielilor de producție, în neonorarea unui mare număr de contracte încheiate cu beneficia­rii. La crearea acestei situații — pe care nu e lucrător al secției turnă­torie, al întregii uzine să n-o pri­vească cu toată gravitatea — au contribuit cauze multiple, despre care s-a vorbit și cu alte prile­juri, în paginile ziarului nostru. Astfel în ciuda eforturilor depuse de colectivul uzinei, de specialiștii Centralei industriale de utilaj pe­trolier Ploiești, ai Ministerului Construcțiilor de Mașini, noua secție nu a reușit să atingă, nici pînă acum, capacitatea proiecta­tă. A mai vorbi însă, acum, despre vina care i-ar reveni proiectantu­lui sau altor factori din afara co­lectivului uzinei, ar fi ineficient, lucru pe care comuniștii parti­cipanți la adunare l-au înțeles in bună măsură, concentrîndu-și fo­cul criticii și autocriticii asupra cauzelor dinăuntrul secției. Discuțiile au fost deosebit de aprinse, au vorbit foarte mulți muncitori din turnătorie, maiș­tri, ingineri, nimeni nu s-a înscris la cuvînt, cum se spune, doar pentru a se afla în treabă. Fiecare a cerut cuvîntul animat de dorința sinceră de a contribui la îndreptarea lucrurilor, la îmbună­tățirea activității secției. Trebuie subliniat că orice observație, orice fapt adus în discuție, orice opinie exprimată a pornit de la întrebări­le legate de măsura în care orga­nizația de partid și organul său ales și-au îndeplinit atribuțiile cu care sînt investite. Ce a scos la iveală, așadar analiza întreprinsă cu o deosebită combativitate comunistă, de parti­cipanții a adunare ? In primul rînd, existența unor serioase deficiențe administrativ­­organizatorice. „Prea des sînt schimbate cadrele din conducerea tehnico-administrativă a­­ secției. Fluctuația nu se oprește nici. Cu­nosc cazul unui maistru, tovarășul Spătaru, care a fost schimbat de 5 ori, fiind purtat dintr-un loc In­tr-altul. In colectivul cu care lucrez 60 la sută din salariați sunt noi angajați, cu o vccime în secție în­tre 60 de zile și 6 zile. Cum să aibă oamenii timp să cunoască proble­mele, să învingă greutățile, dacă azi îi vezi în secție, iar mîine trec în altă parte sau își fac formele de lichidare ?“ (Ioan Brumă, mais­tru). Un timp, secția nu a mai avut nici măcar o conducere proprie, corespunzătoare. Nimeni nu ducea lipsă de decizii, acestea puteau fi luate de oricine, nu odată se în­­tîmpla să se contrazică între ele —toate acestea în timp ce în secție, la locul de producție, se întîmplau lucruri de felul celor relatate de turnătorul Dumitru Todîrcă: „Ar fi stat, odată, 10 oameni, vreme de o săptămînă, degeaba, findcă agre- C. NANCU (Continuare in pag. 3) însemnări Nimic aparte, nimic extraordinar. O filă de întrecere ca atîtea altele, poate ceva mai vie, ceva mai dinami­că, dar fără a se de­tașa de ceea ce ne-am obișnuit a denumi fap­tul cotidian. Și totuși, din tot ce se putea scrie de la Fabrica de postav din Buhuși am ales secția Țesătorie sud, cu oamenii și rea­lizările lor, cu o e­­fervescență caracteris­tică pentru marea e­­mulație creată de an­gajamentul realizării cincinalului înainte de termen, cu acel impuls al conștiinței realității sintetizat în „Mai a­­vem încă multe de fă­cut". Publicația uzinală „Muncitorul textilist“ releva în spațiul unei știri de prima pagină (numărul din 18 oc­tombrie a.c.), „Un nou record al țesătoarelor“. Cine erau acestea ? Portretul Elisabetei Nedelea­nu era la panoul de onoare pentru țesături de calitate superi­oară. Și în acest sens s-a și acțio­nat. Intîi prin discuții în fața bo­tor care să-și poată explica inter­dependența, corelația dintre opera­ții, apoi prin autocontrolul presu­punind o participare superior con­știentă a fiecăruia pe faze de pro­ducție. — S-a demonstrat — după cum ne argumentează ing. Constantin Bu­ric, șeful secției, în cadrul atelie­rului dublat, unde apăruseră, la un moment dat, fire în patru, că un minut lucrat cu fir multiplu la o­­perațiunea de dublat poate produ­ce în țesătură circa 30-40 metri fir gros. Discuții de acestea s-au pur­tat, după specific, pe faze ale pro­cesului tehnologic: dublat, răsu­cit, bobinat, urzit, încleiat, năpădit, țesut, repansat, canetat țevi cu suport și canetat țevi oarbe. M. MARDARE (Continuare In pag. 3) Profiluri contemporane, fapte socialiste Cînd la Țesătoria sud se chemarea „Calitatea producției lansa — o problemă de demnitate și patrio­tism", era greu de presupus cine, din colectivul destoinic, ambițios al acestei secții, va țîșni deasupra tuturor prin rezultate deosebite. Scopul urmărit țintea mult mai sus, spre aspectul amplu, cuprinzător, de a se găsi posibilitatea formării unei opinii progresive asupra cali­tății, menținîndu-se treaz interesul căților de țesături realizate, prin cunoașterea îndeaproape a fluxului tehnologic de către fiecare munci­

Next