Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 27, nr. 6134-6159)
1972-11-08 / nr. 6140
ANUL XXVII Nr. 6.140 (7.919) MIERCURI 8 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani Promovind Inițiativa, spiritul de răspundere, timpul neproductiv poate fi redus substanțial Pe marginea unei analize efectuate de comitetul oamenilor muncii de la Unitatea de foraj Moinești La începutul lunii octombrie, comitetul oamenilor muncii de la Unitatea de foraj Moinești a făcut — după cum era și firesc — analiza realizării de plan pe 9 luni din acest an, stabilind, totodată măsurile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor aferente întregului an. Materialul prezentat, deosebit de analitic, evidențiază toate laturile specifice activității de foraj insistînd — cum de asemenea este firesc — pe îndeplinirea planului pe sortimente (foraj geologic și de exploatare), pe viteză de lucru, adîncime medie, metri pe instalație an activă, metri pe marș și metri pe oră — indicatori care determină în fond o activitate eficientă. Toate comparațiile sînt făcute față de aceeași perioadă a anului trecut evidențiindu-se greutățile ce s-au întimpinat și care au împiedicat obținerea de rezultate mai bune. Care sînt principalele constatări făcute ? In 1972, de la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, realizările sunt mai slabe aproape la toți indicatorii. Pentru justificarea acestei situații se aduc argumentele — parțial adevărate — că structurile geologice sunt mai grele atât din punct de vedere al fozabilității, cit și al dificultăților și că adîncimea medie a crescut. Pe aceleași argumente se bazează și faptul că a crescut aproape de la simplu la dublu timpul neproductiv. O analiză chiar sumară ne arată insă că, în această privință argumentele nu mai sunt valabile. Anul acesta, din totalul timpului calendaristic abia 83,4 la sută a fost consumat în scopuri productive și numai 31,4 la sută pentru lucrul sapei, față de 91,6 la sută și respectiv 38 la sută în aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta înseamnă că 16,6 la sută din timpul disponibil s-a datorat reparațiilor, complicațiilor, avariilor și opririlor organizatorice față de numai 8,4 la sută în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea cea mai mare din timpul neproductiv o reprezintă complicațiile atît ca timp consumat pentru rezolvare, cit și ca valoare. Dar în aceeași perioadă din anul trecut timpul neproductiv datorat complicațiilor a reprezentat doar 2,9 la sută, anul acesta s-a triplat, ajungînd la 8,3 la sută, cheltuielile ocazionate de remediere reprezentînd peste 10.000.000 lei. In cele 9 luni din acest an a crescut și numărul avariilor. Dacă în aceeași perioadă din 1971 frecvența avariilor la 1.000 ro forați a fost cu 0,14, necesitând în medie 140 ore pentru rezolvarea fiecăreia din ele, anul acesta frecvența a ajuns la 0,19 avarii la 1.000 metri forați și 269,5 ore pentru rezolvare. Aceasta înseamnă că s-au făcut cheltuieli suplimentare pentru remedierea avariilor de peste "3,"1 milioane lei, cu care — evident — s-au mărit substanțial costurile pe metrul forat, ing. Tuli HOFMAN, activist al Comitetului județean Bacău al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) I.E.C. Borzesti RESPECTAREA GRAFICELOR DE REPARAȚII condiție a terminării pregătirilor de iarnă începutul lunii noiembrie consemnează, normal, ultimele acțiuni prevăzute în planurile de măsuri în vederea întîmpinării anotimpului friguros, a vremii neprielnice. Este binecunoscut faptul, că multe unități economice s-au îngrijit din timp, ziarul nostru a consemnat pe larg aceste realizări, ca pregătirile de iarnă să se desfășoare eșalonat, prioritar la fiecare loc de muncă, instalație, utilaj, agregat sau mașină a căror funcționare este determinată de condițiile speciale care apar în anotimpul rece. Termocentrala Borzești, important furnizor de energie electrică și termică in economia județului Bacău va avea, odată cu apropierea și intrarea în plină iarnă, sarcini deosebite, în ceea ce privește asigurarea unor condiții optime de desfășurare a procesului de producere și alimentare continuă cu energie electrică și termică a beneficiarilor de pe platforma industrială a Borzeștiului. Factorii care condiționează, însă, această desfășurare ritmică și fără întrerupere, sînt atît de natură obiectivă cît și subiectivă. Principalul factor obiectiv, care a creat, în iernile trecute, probleme serioase colectivului de muncă de aici este calitatea apei folosite de termocentrală, respectiv apa de adaos, ca să folosim termenul tehnic al termoenergeticienilor de aici. Situația grea ivită, în iarna 1971—1972, in funcționarea agregatelor termocentralei a determinat conducerea unității să întocmească în acest an un amplu plan de masuri cuprinzind pregătirile de rSmVSI măsuri care in bună parte au fost aplicate energic In practică. Despre ce măsuri este vorba ? In iarna precedentă apa de adaos a atins un grad de salinitate foarte crescut, cuprins între 500— 600 mg/l. Depunerea sărurilor pe țevile-ecran ale cazanelor a condus la avarierea acestora și la perturbări în procesul de livrare a energiei. De pe urma acestor dificultăți au fost trase concluzii și iată că au fost schimbate din timp țevile-ecran deteriorate de la cazanele 1—6, operațiune ce a necesitat însemnate eforturi pe multiple planuri. Aceste operațiuni, inclusiv spălările acide, au fost executate, în bună parte, încă din cursul verii acestui an. In prezent sunt în curs de terminare lucrările de reparații la alte cazane. Cu toate acestea, putem spune, aici, graficele de reparații nu-și găsesc ilustrarea practică, mai precis reparațiile se desfășoară destul de încet față de planificarea făcută. Credem că această situație trebuie să constituie un semnal serios de alarmă, avînd in vedere apropierea iernii. Este nevoie ca, de la conducerea întreprinderii pînă la cei care efectuează aceste reparații să existe o mobilizare, care să conducă la realizarea atit cantitativă propusă, cît și calitativă. Din discuția avută cu înginerulșef Nicolae Artenie, am aflat că a fost terminată reparația la C.A.F. 1 și că în prezent se lucrează intens C.A.F. 2, reparații care condutio C. BUCULEI (Continuare în pag. a 3-a) SA FOLOSIM GR5 PODARENTE Fabrica de șuruburi Bacău Planul anual la export a fost depășit Debutantă în activitatea de export în 1971. Fabrica de șuruburi Bacău — prima unitate de profil din cadrul centralei care se confruntă pe piața externă — reușește să obțină un succes de prestigiu în primele 10 luni depășește planul anual la export! Celor aproape 200.000 lei valută peste plan pe acest an li se vor adăuga in continuare însemnate sume, existînd în acest sens contracte gata perfectate. Au fost livrate organe de asamblare în Franța, Liban, Iran, Finlanda. Pînă la finele anului vor mai fi livrate încă circa 200 tone produse. Ținînd seama de realizările din acest an, prevederile la export pentru 1973 sunt de două ori mai mari față de planul pe anul în curs — sarcină căreia colectivul Ii acordă o atenție sporită încă de pe acum. 1 1111111111111111111111111^% PAGINA LJ Dezbaterile din Comitetul pentru problemele coloniale al Adunării Generale Biroul Politic al C C. al P.S.U.G. și Consiliul de Miniștri al R.D.G. au aprobat rezultatele tratativelor .Intergermane .>■ ̇ ■ Ciîî ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN profim $i mari COOPERATIVELOR, ZONAREA ȘI CONCENTRAREA PRODUCȚIEI, imperative majore ale dezvoltării și intensificării agriculturii cooperatiste In procesul de modernizare și intensificare a producției agricole corespunzător cerințelor economiei nationale și bazei tehnico-materiale actuale și de perspectivă, un rol important îl are îmbunătățirea continuă a zonării producției agricole, concentrarea producției marfă, profilarea și specializarea fiecărei unități, în funcție de condițiile naturale și sociale existente. In directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. se arată : „In viitorul cincinal se va îmbunătăți zonarea producției agricole, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a culturilor, speciilor și raselor de animale în concordanță cu condițiile naturale economice și sociale“. Cooperativele agricole de producție au moștenit în prima fază de la mica producție agricolă, principiul dezvoltării multilaterale de a obține în fiecare unitate „de toate“ și „din toate" este ceva și tendința de a executa încă un însemnat volum de lucrări manuale, care cer un număr mare de brațe de muncă. Agricultura, care veacuri de-a rîndul a rămas tradiționalistă, destul de refractară la introducerea tehnicii noi și modernizării, a devenit necompatibilă cu ritmul înalt al dezvoltării industriei și a specializării care are loc continuu în acest sector. In condițiile actuale, creșterea rapidă a producțiilor agricole se poate realiza numai prin organizarea producției pe principii moderne, folosirea tehnologiilor avansate, extinderea mecanizării și chimizării, profilarea și specializarea fiecărei unități. In județul Bacău, profilarea cooperativelor agricole, care reprezintă trecerea de la dezvoltarea multilaterală la orientarea și organizarea producției spre o exploatare agricolă eficientă, corespunzătoare condițiilor naturale și social-economice, cu precizarea obiectivelor de producție și a rezultatelor economice spre care se tinde, s-a realizat pornind de la zonarea producției agricole. Din acest punct de vedere s-au delimitat 3 zone principale de producție agricolă: 1. Zona dealurilor subcarpatice cu bazinul Tazlăului și Trotușului, favorabilă producției de cereale pentru consum propriu, cartofi, fructe, creșterea taurinelor pentru lapte și a ovinelor. 2. Zona colinară din strigăriilui Siret, favorabilă culturii viței de ing. Mircea APOSTOL, D.G.A.I.A.A. Bacău. (Continuare in pag. a 3-a) Culturale Din raftul bibliotecii - în mîinile cititorului Note de lector o Pe ecrane Au mai rămas de semănat cu grîu 7000 hectare Maximă concentrare de forțe pentru încheierea de urgență a însămînțărilor SITUAȚIA ÎNSÂMÎNȚARII GRIULUI IN C.A.P., P £ COMUNE, LA DATA DE 7 NOIEMBRIE A. C. Au mai rămas de însămînțat cu grîu aproximativ 7000 ha, lucrarea fiind încheiată într-un număr de 32 unități cooperatiste. Rămas în urmă este semănatul în cooperativele agricole din comunele Pîrjol, Solonț, Ardeoani, Poduri, Strugari, Huruiești, Sănduleni, Bîrsănești și altele, unde realizările sînt mult sub media județului, iar actualul ritm de desfășurare a lucrării este destul de încetinit. Este adevărat că întîrzierile se datorează într-o oarecare măsură și condițiilor climatice din acest an, dar nu în proporția care se înregistrează la această dată. Printre cauzele rămînerilor în urmă se află insuficienta utilizare a mijloacelor existente și a timpului bun de lucru. Intrucît sămînța trebuie să ajungă neintîrziat în pămînt, consiliile de conducere, specialiștii au datoria să organizeze în așa fel munca nicit întreaga capacitate de lucru existentă în secțiile de mecanizare să fie utilizată la maximum, folosind din plin fondul de timp de care dispunem. Orice întîrziere în efectuarea însămînțărilor înseamnă pierderi de recoltă, fapt arhicunoscut de către toți lucrătorii ogoarelor și de aceea se impune luarea unor măsuri care să asigure însămînțarea în cel mai scurt timp a ultimelor suprafețe prevăzute în plan. Parte din semănături sînt deja răsărite. Este momentul să se treacă de îndată la verificarea tuturor tarlalelor, iar acolo unde se constată porțiuni de teren neinsămînțate datorită greșurilor de la semănat, să se procedeze la completarea neîntîrziată a acestora. Cu toate că recoltatul culturilor de toamnă practic poate fi considerat încheiat, importante cantități de produse agricole — sfeclă (circa 28.000 tone), porumb și altele, se află încă în cîmp, pierderile care se înregistrează de la o zi la alta fiind destul de apreciabile. Și aici se poate afirma că una din cauzele actualelor rămîneri în urmă este neutilizarea la maximum a mijloacelor de transport, întrucît munca nu peste tot este organizată în mod corespunzător, irosindu-se prea mult timp la încărcare și descărcare. Este una din rezervele care pot duce la o creștere substanțială a randamentului mijloacelor de transport existente. Deși activitățile din agricultură, în prezent nu reclamă mobilizarea tuturor cooperatorilor, sarcina organelor și organizațiilor de partid rămîne pe mai departe să acționeze competent pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare încheierii grabnice a tuturor lucrărilor din această toamnă. Consiliile de conducere, specialiștii și ceilalți factori de răspundere trebuie să se afle în permanență acolo unde producția o cere, intervenind la timp și cu măsuri eficiente pentru buna desfăurare a întregului proces de producție. Au terminat planul de însămintari C.A.P. Filipești Organizîndu-și temeinic munca, depășind greutățile create de condițiile climatice din această toamnă, cooperatorii din Filipești au reușit să însămînțeze cu griu întreaga suprafață planificata, 420 ha. In prezent, secția de mecanizare lucrează la pregătirea terenului în vederea însămînțării suplimentare a suprafeței de încă 30 hectare. In desfășurarea însămînțărilor din actuala campanie, precizează Alex. Adomnitei, secretarul comitetului comunal de partid, s-au evidențiat in mod deosebit mecanizatorii C. Turcu, C. Condei și Vasile Bongău Popa, iar dintre cooperatori Aurica C. Munteanu, Gh. M. Hangu și C. Pintilie. C.A.P. Berești- Bistrița Pe ogoarele cooperativei agricole din Berești-Bistrita s-a încheiat însămînțatul celor 420 hectare cu grîu. Anuntindu-ne acest succes, inginerul șef al unității, Vasile Zamfirescu ne relata că o contribuție de seamă și-au adus-o mecanizatorii, care zi și noapte au lucrat la arat, discuit și semănat. Demn de subliniat este și faptul că suprafața de grîu insămintată a fost suplimentată cu 40 hectare. C.A.P. Brătila și în această unitate s-a încheiat semănatul griului. O activitate susținută pentru realizarea însămînțutului pe cele 250 hectare — ne informează Iosif Durdu, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, au adus-o tractoriștii. Acum forțele și mijloacele sunt concentrate la încheierea recoltării porumbului și eliberarea terenurilor pentru executarea ogoarelor de toamnă.