Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 27, nr. 6134-6159)

1972-11-08 / nr. 6140

ANUL XXVII Nr. 6.140 (7.919) MIERCURI 8 noiembrie 1972 4 pagini 30 bani Promovind Inițiativa, spiritul de răspundere, timpul neproductiv poate fi redus substanțial Pe marginea unei analize efectuate de comitetul oamenilor muncii de la Unitatea de foraj Moinești La începutul lunii octombrie, co­mitetul oamenilor muncii de la Uni­tatea de foraj Moinești a făcut — după cum era și firesc — analiza realizării de plan pe 9 luni din a­­cest an, stabilind, totodată măsurile necesare pentru îndeplinirea sarci­nilor aferente întregului an. Materialul prezentat, deosebit­ de analitic, evidențiază toate laturile specifice activității de foraj insis­­tînd — cum de asemenea este fi­resc — pe îndeplinirea planului pe sortimente (foraj geologic și de ex­ploatare), pe viteză de lucru, adîn­­cime medie, metri pe instalație an activă, metri pe marș și metri pe oră — indicatori care determină în fond o activitate eficientă. Toate comparațiile sînt făcute față de a­­ceeași perioadă a anului trecut evi­­dențiindu-se greutățile ce s-au în­­timpinat și care au împiedicat ob­ținerea de rezultate mai bune. Care sînt principalele constatări făcute ? In 1972, de la începutul anului și pînă la sfîrșitul lunii septembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, realizările sunt mai slabe aproape la toți indicatorii. Pentru justificarea acestei situații se aduc argumentele — parțial ade­vărate — că structurile geologice sunt mai grele atât din punct de ve­dere al fozabilității, cit și al dificul­tăților și că adîncimea medie a cres­cut. Pe aceleași argumente se bazează și faptul că a crescut aproape de la simplu la dublu timpul­­ neproduc­tiv. O analiză chiar sumară ne arată insă că, în această privință argu­mentele nu mai sunt valabile. Anul acesta, din totalul timpului calendaristic abia 83,4 la sută a fost consumat în scopuri productive și numai 31,4 la sută pentru lucrul sa­pei, față de 91,6 la sută și respectiv 38 la sută în aceeași perioadă a a­­nului trecut. Aceasta înseamnă că 16,6 la sută din timpul disponibil s-a datorat reparațiilor, complicații­lor, avariilor și opririlor organizato­rice față de numai 8,4 la sută în aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea cea mai mare din timpul neproductiv o reprezintă complica­țiile atît ca timp consumat pentru rezolvare, cit și ca valoare. Dar în aceeași perioadă din anul trecut timpul neproductiv datorat compli­cațiilor a reprezentat doar 2,9 la sută, anul acesta s-a triplat, ajungînd la 8,3 la sută, cheltuielile ocazio­nate de remediere reprezentînd pes­te 10.000.000 lei. In cele 9 luni din acest an a cres­cut și numărul avariilor. Dacă în aceeași perioadă din 1971 frecvența avariilor la 1.000 ro forați a fost cu 0,14, necesitând în medie 140 ore pentru rezolvarea fiecăreia din ele, anul acesta frecvența a ajuns la 0,19 avarii la 1.000 metri forați și 269,5 ore pentru rezolvare. Aceasta în­seamnă că s-au făcut cheltuieli su­plimentare pentru remedierea ava­riilor de peste "3,"1 milioane lei, cu­ care — evident —­ s-au mărit sub­stanțial costurile pe metrul forat, ing. Tuli HOFMAN, activist al Comitetului județean Bacău al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) I.E.C. Borzesti RESPECTAREA GRAFICELOR DE REPARAȚII condiție a terminării pregătirilor de iarnă începutul lunii noiembrie consem­nează, normal, ultimele acțiuni pre­văzute în planurile de măsuri în vederea întîmpinării anotimpului friguros, a vremii neprielnice. Este binecunoscut faptul, că multe uni­tăți economice s-au îngrijit din timp, ziarul nostru a consemnat pe larg aceste realizări, ca pregătirile de iarnă să se desfășoare eșalonat, prioritar la fiecare loc de muncă, instalație, utilaj, agregat sau ma­șină a căror funcționare este deter­minată de condițiile speciale care apar în anotimpul rece. Termocentrala Borzești, important furnizor de energie electrică și ter­mică in economia județului Bacău va avea, odată cu apropierea și in­trarea în plină iarnă, sarcini deosebite, în ceea ce privește asi­gurarea unor condiții optime de des­fășurare a procesului de producere și alimentare continuă cu energie electrică și termică a beneficiarilor de pe platforma industrială a Bor­­zeștiului. Factorii care condiționează, însă, această desfășurare ritmică și fără întrerupere, sînt atît de natură o­­biectivă cît și subiectivă. Principa­lul factor obiectiv, care a creat, în iernile trecute, probleme serioase colectivului de muncă de aici este calitatea apei folosite de termocen­trală, respectiv apa de adaos, ca să folosim termenul tehnic al termoe­­nergeticienilor de aici. Situația grea ivită, în iarna 1971—1972, in func­ționarea agregatelor termocentra­lei a determinat conducerea unității să întocmească în acest an un am­plu plan de masuri cuprinzind pre­gătirile de rSmVSI măsuri care in bună parte au fost aplicate energic In practică. Despre ce măsuri este vorba ? In iarna precedentă apa de adaos a atins un grad de salinitate foarte crescut, cuprins între 500— 600 mg/l. Depunerea sărurilor pe țevile-ecran ale cazanelor a con­dus la avarierea acestora și la per­turbări în procesul de livrare a e­­nergiei. De pe urma acestor difi­cultăți au fost trase concluzii și iată că au fost schimbate din timp țevi­­le-ecran deteriorate de la cazanele 1—6, operațiune ce a necesitat în­semnate eforturi pe multiple pla­nuri. Aceste operațiuni, inclusiv spă­lările acide, au fost executate, în bună parte, încă din cursul verii acestui an. In prezent sunt în curs de terminare lucrările de reparații la alte cazane. Cu toate acestea, pu­tem spune, aici, graficele de repa­rații nu-și găsesc ilustrarea prac­tică, mai precis reparațiile se des­fășoară destul de încet față de pla­nificarea făcută. Credem că această situație trebuie să constituie un semnal serios de alarmă, avînd in vedere apropierea iernii. Este ne­voie ca, de la conducerea între­prinderii pînă la cei care efectuează aceste reparații să existe o mobi­lizare, care să conducă la realizarea atit cantitativă propusă, cît și cali­tativă. Din discuția avută cu înginerul­­șef Nicolae Artenie, am aflat că a fost terminată reparația la C.A.F. 1 și că în prezent se lucrează intens C.A.F. 2, reparații care condutio­ C. BUCULEI (Continuare în pag. a 3-a) SA FOLOSIM GR5 PODARENTE Fabrica de șuruburi Bacău Planul anual la export a fost depășit Debutantă în activitatea de ex­port în 1971. Fabrica de șuruburi Bacău — prima unitate de profil din cadrul centralei care se con­fruntă pe piața externă — reușeș­te să obțină un succes de presti­giu­­ în primele 10 luni depășește planul anual la export! Celor a­­proape 200.000 lei valută peste plan pe acest an li se vor adăuga in continuare însemnate sume, existînd în acest sens contracte gata perfectate. Au fost livrate organe de asamblare în Franța, Li­ban, Iran, Finlanda. Pînă la fine­le anului vor mai fi livrate încă circa 200 tone produse. Ținînd seama de realizările din acest an, prevederile la export pentru 1973 sunt de două ori mai mari față de planul pe anul în curs — sarcină căreia colectivul Ii acordă o atenție sporită încă de pe acum. 1 1111111111111111111111111^% PAGINA LJ Dezbaterile din Comitetul pentru problemele coloniale al Adunării Generale Biroul Politic al C C. al P.S.U.G. și Consiliul de Miniștri al R.D.G. au aprobat rezultatele tratativelor .Intergermane .>■ ̇ ■ Ciîî ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P­C­ R ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN profim $i mari COOPERATIVELOR, ZONAREA ȘI CONCENTRAREA PRODUCȚIEI, imperative majore ale dezvoltării și intensificării agriculturii cooperatiste In procesul de modernizare și in­tensificare a producției agricole co­respunzător cerințelor economiei nationale și bazei tehnico-materiale actuale și de perspectivă, un rol im­portant îl are îmbunătățirea conti­nuă a zonării producției agricole, concentrarea producției marfă, pro­filarea și specializarea fiecărei uni­tăți, în funcție de condițiile natu­rale și sociale existente. In direc­tivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. se arată : „In viitorul cinci­nal se va îmbunătăți zonarea pro­ducției agricole, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a cul­turilor, speciilor și raselor de ani­male în concordanță cu condițiile naturale economice și sociale“. Cooperativele agricole de produc­ție au moștenit în prima fază de la mica producție agricolă, principiul dezvoltării multilaterale de a obține în fiecare unitate „de toate“ și „din toate" este ceva și tendința de a executa încă un însemnat volum de lucrări manuale, care cer un număr mare de brațe de muncă. Agricultu­ra, care veacuri de-a rîndul a rămas tradiționalistă, destul de refractară la introducerea tehnicii noi și mo­dernizării, a devenit necompati­bilă cu ritmul înalt al dezvoltării indus­triei și a specializării care are loc continuu în acest sector. In condi­țiile actuale, creșterea rapidă a pro­ducțiilor agricole se poate realiza numai prin organizarea producției pe principii moderne, folosirea teh­nologiilor avansate, extinderea me­canizării și chimizării, profilarea și specializarea fiecărei unități. In județul Bacău, profilarea coope­rativelor agricole, care reprezintă trecerea de la dezvoltarea multila­terală la orientarea și organizarea producției spre o exploatare agrico­lă eficientă, corespunzătoare condi­țiilor naturale și social-economice, cu precizarea obiectivelor de pro­ducție și a rezultatelor economice spre care se tinde, s-a realizat por­nind de la zonarea producției agri­cole. Din acest punct de vedere s-au delimitat 3 zone principale de pro­ducție agricolă: 1. Zona dealurilor subcarpatice cu bazinul Tazlăului și Trotușului, favorabilă producției de cereale pen­tru consum propriu, cartofi, fructe, creșterea taurinelor pentru lapte și a ovinelor. 2. Zona colinară din strigă­rii­lui Siret, favorabilă culturii viței de ing. Mircea APOSTOL, D.G.A.I.A.A. Bacău. (Continuare in pag. a 3-a) Culturale Din raftul bibliotecii - în mîinile cititorului Note de lector o Pe ecrane Au mai rămas de semănat cu grîu 7000 hectare Maximă concentrare de forțe pentru încheierea de urgență a însămînțărilor SITUAȚIA ÎNSÂMÎNȚARII GRIULUI IN C.A.P., P £ COMUNE, LA DATA DE 7 NOIEMBRIE A. C. Au mai rămas de însămînțat cu grîu aproximativ 7000 ha, lucrarea fiind încheiată într-un număr de 32 unități coopera­tiste. Rămas în urmă este semănatul în cooperativele agricole din comunele Pîrjol, Solonț, Ardeoani, Poduri, Strugari, Huru­­iești, Sănduleni, Bîrsănești și altele, unde realizările sînt mult sub media județului, iar actualul ritm de desfășurare a lucră­rii este destul de încetinit. Este adevărat că întîrzierile se da­torează într-o oarecare măsură și condițiilor climatice din a­­cest an, dar nu în proporția care se înregistrează la această dată. Printre cauzele rămînerilor în urmă se află insuficienta utilizare a mijloacelor existente și a timpului bun de lucru. In­­trucît sămînța trebuie să ajungă neintîrziat în pămînt, consi­liile de conducere, specialiștii au datoria să organizeze în așa fel munca nicit întreaga capacitate de lucru existentă în sec­țiile de mecanizare să fie utilizată la maximum, folosind din plin fondul de timp de care dispunem. Orice întîrziere în efectuarea însămînțărilor înseamnă pierderi de recoltă, fapt arhicunoscut de către toți lucrătorii ogoarelor și de aceea se impune luarea unor măsuri care să asigure însămînțarea în cel mai scurt timp a ultimelor suprafețe prevăzute în plan. Parte din semănături sînt deja răsărite. Este momentul să se treacă de îndată la verificarea tuturor tarlalelor, iar acolo unde se constată porțiuni de teren neinsămînțate datorită gre­șurilor de la semănat, să se procedeze la completarea neîntîr­­ziată a acestora. Cu toate că recoltatul culturilor de toamnă practic poate fi considerat încheiat, importante cantități de produse agricole — sfeclă (circa 28.000 tone), porumb și altele, se află încă în cîmp, pierderile care se înregistrează de la o zi la alta fiind destul de apreciabile. Și aici se poate afirma că una din cau­zele actualelor rămîneri în urmă este neutilizarea la maximum a mijloacelor de transport, întrucît munca nu peste tot este or­ganizată în mod corespunzător, irosindu-se prea mult timp la încărcare și descărcare. Este una din rezervele care pot duce la o creștere substanțială a randamentului mijloacelor de transport existente. Deși activitățile din agricultură, în prezent nu reclamă mo­bilizarea tuturor cooperatorilor, sarcina organelor și organiza­țiilor de partid rămîne pe mai departe să acționeze competent pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare încheierii grab­nice a tuturor lucrărilor din această toamnă. Consiliile de con­ducere, specialiștii și ceilalți factori de răspundere trebuie să se afle în permanență acolo unde producția o cere, intervenind la timp și cu măsuri eficiente pentru buna desfă­urare a în­tregului proces de producție. Au terminat planul de însămintari C.A.P. Filipești Organizîndu-și temeinic munca, depășind greutățile create de con­dițiile climatice din această toam­nă, cooperatorii din Filipești au reușit să însămînțeze cu griu în­treaga suprafață planificata, 420 ha. In prezent, secția de mecanizare lu­crează la pregătirea terenului în vederea însămînțării suplimentare a suprafeței de încă 30 hectare. In desfășurarea însămînțărilor din actuala campanie, precizează Alex. Adomnitei, secretarul comitetului comunal de partid, s-au evidențiat in mod deosebit mecanizatorii C. Turcu, C. Condei și Vasile Bongău Popa, iar dintre cooperatori Auri­ca C. Munteanu, Gh. M. Hangu­ și C. Pintilie. C.A.P. Berești- Bistrița Pe ogoarele cooperativei agricole din Berești-Bistrita s-a încheiat în­­sămînțatul celor 420 hectare cu grîu. Anuntindu-ne acest succes, inginerul șef al unității, Vasile Zam­­firescu ne relata că o contribuție de seamă și-au adus-o mecanizato­rii, care zi și noapte au lucrat la arat, discuit și semănat. Demn de subliniat este și faptul că suprafa­ța de grîu insămintată a fost supli­mentată cu 40 hectare. C.A.P. Brătila și în această unitate s-a înche­iat semănatul griului. O activitate susținută pentru realizarea însămîn­­țutului pe cele 250 hectare — ne informează Iosif Durdu, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid, au adus-o tractoriștii. Acum forțele și mijloacele sunt con­centrate la încheierea recoltării po­­rumbului și eliberarea terenurilor pentru executar­ea ogoarelor de toamnă.

Next