Steagul Roşu, mai 1973 (Anul 28, nr. 6287-6313)

1973-05-01 / nr. 6287

BIBLIOTECA centrala universitara M. EMINESCU* IAȘI internationale a celor ce muncesc! Trăiască 1 MAI ziua solidarității 9 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.287 (8.066) MARȚI 1 MAI 1973 4 pagini — 30 bani SEMNIFICAȚII „ Sărbătorim un nou întîi mal. Fiecare din cei trecuți — înce­­rJînd cu primul în țara noastră, cei din 1890, cînd în București, muncitorimea română a sărbătorit ziua de 1 Mai odată cu intrarea acestei zile in istoria mișcării muncitorești internaționale — fie­care întîi de mai, deci l-am sărbătorit în condiții specifice, în con­diții care, în acești ani ai puterii poporului în țara noastră, au determinat, de fiecare dată, prilejuri minunate de bilanț, de bi­lanțuri bogate înfăptuite sub conducerea Partidului Comunist Român. 1 Mai 1973 găsește poporul nostru mobilizat pentru realiza­rea cincinalului în patru ani și jumătate, a acestui angajament solemn luat în fața partidului și a secretarului său general, pen­tru ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului social, ale civi­lizației comuniste. Rezultatele primilor doi ani ai actualului pro­gram stabilit de Congresul al X-lea al partidului concretizează succese remarcabile în toate domeniile vieții sociale. Sporirea venitului național cu 24 la sută față de 1970, creșterea producției industriale globale cu 24,7 la sută, mărirea comerțului exterior cu aproape 26 la sută — iată doar cîteva realizări care reflectă sinteza unei activități generale desfășurate în virtutea dezidera­tului depășirii cît mai curind posibil a stadiului de țară în curs de dezvoltare. „Realizările obținute în primii doi ani ai cinci­nalului și în primele trei luni ale acestui an — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — confirmă pe deplin realismul planului cin­cinal, imensa capacitate creatoare a națiunii noastre socialiste, marea forță organizatorică și politică a partidului care unește și catalizează toate energiile poporului în vederea accelerării pro­gresului economic și social al patriei, înfloririi continue a Româ­niei socialiste“. Este greu să redai un tablou general a ceea ce se numește muncă, dăruire, entuziasm creator. Pentru că nu există colț de țară în care aceste atribute să nu caracterizeze acțiunile oame­nilor ; nu există șantier, uzină, ogor, școală etc., în care oamenii să nu fie animați de profunde sentimente patriotice in rezolvarea complexității vieții noastre. De 1 Mai, astfel de atribute, astfel de adevăruri grăitoare sunt amplificate de oamenii înșiși, pentru că ne-am obișnuit ca fiecare sărbătoare s-o intimpinăm prin muncă, cu roadele muncii noastre tot mai bogate. Aici, la noi, pe meleagurile Bacăului, în acest colț de țară pi­toresc prin așezare ca și prin natura oamenilor — harnici, en­tuziaști — aici, în județul Bacău, 1 Mai 1973 poposește în atmos­fera abnegației, a elanului în muncă. Asemeni locuitorilor întregii țări, oamenii județului Bacău — chimiști, metalurgiști, petroliști, mineri, forestieri, țărani cooperatori, profesori și elevi, etc — pot raporta astăzi că își îndeplinesc cu cinste angajamentele luate, că acționează cu abnegație pentru înch­­inirea cincinalului inainte de termen. Roadele muncii pot fi măsurate peste tot, iar ceea ce se im­pune măsurîndu-se acum, de 1 Mai, înseamnă depășiri ale planului (Continuare In pagina 2) Clipa cea mai grea Intr-o sîmbătă dimi­neața, la ora cînd de obicei se ocupa de or­ganizarea operativă a activității zilnice, Gh. Iosub, șeful secției mecano-energetice, și-a ieșit din ritm. Cu bună știință. Cu „în­voirea“ conducerii și pentru prima oară în cei douăzeci și șase de ani de activitate la Schela Zemeș. Peste câteva zile, Gheorghe Iosub, unul din cei mai destoinici petro­liști din zona Moineș­­tilor avea să se nume­re printre pensionari și tovarășii săi de muncă îi pregătiseră o adevărată serbare de adio: „Bun organizator la locul de muncă, pri­ceput, devotat colecti­vului din care a făcut parte“ — spunea Ti­­beriu Agrosoae, secre­tarul comitetului de partid al Schelei Ze­meș, „încerc un senti­ment­ de respect și bu­curie la gîndul că to­varășul Gheorghe lo­­sub lasă in urma lui meseriași bine pregă­tiți, un model de com­portament — adăuga, prin scurta caracteri­zare făcută cu acest prilej, directorul Sche­lei Zemeș, inginerul Cezar Vătămanu, în­tretăiat de emoție, glasul vorbitorilor că­păta inflexiuni neaș­teptate. Dar nici un cuvînt nu cintărea a­­tît cu­ faptele de fie­care zi, atitudinea, ve­rificată de-a lungul a­­nilor, a omului ce -și lua rămas bun de la locul său de muncă. I se umeziseră ochii maistrului Constantin Cojocaru ? Nu era sin­gurul care retrăia mo­mentele atît de diferi­te cînd Gheorghe lo­­sub i-a întins o mină de ajutor. El l-a în­demnat cîndva ! „Vino la sonde, că o să fie bine, înveți și tu o meserie. Ești respec­tat ca om...“. în sală, alți petroliști — doar peste o sută sunt de oameni în salopete — tălmăcesc prin forța amintirilor proprii a­­firmațiile celor ce simt nevoia să întindă mina și să-i ureze să­­­­nătate meșterului ca­­re, în repetate rinduri s-a dovedit a fi, pen­tru ei, dascăl și părin­te. I-a fost învățăcel, maistrul Vasile Măli­­­guță, sudorul Ion Chi­­ra, șeful de echipă Ni­­colae Spătaru. Tineri absolvenți de facultăți ca inginerii Constantin Neagu și Constantin Gîlcă îi poartă o vie recunoștință îndrumările de pentru înce­put in activitatea prac­tică. „Să ne trăiești meș­tere și să nu ne uiți !“. "— zicea utecistul Ni­­colae Ruset. Dar par­că ar putea să uite ca­reva ? Cică o dată, cînd a fost nevoie de o intervenție urgentă,­­ prelungită mai mult decit se presupunea, nevasta lui Gheorghe Iosub a venit la sondă, cu mîncare pentru bărbatul ei. S-a uitat lung la ea, i-a apre­ciat grestul, dar a tri­mis-o acasă rinde cu tot. cu­me­„Cum­­ crezi tu, femeie — i-ar fi spus atunci — că pot eu să mănînc și ceilalți să se uite­­ la mine ? Cînd om ter­mina lucrul, om ve­dea noi ce-om mai fa­ce N-a avut băieți, meș­terul Iosub. Doar trei fete, prezente și ele la sărbătorirea tatălui lor : Iulia, inginer geo-Măndica MARDARE (Continuare in pag.3) Omagia muncii Cooperatorii serbează ziua și mecanizatorii muncii prin muncă Duminică, insămințatul porumbului s-a desfășurat intensitate­a. O dată cu ameliorarea vremii, lucrătorii ogoarelor și-au intensifi­cat eforturile în vederea grăbirii însămînțării porumbului, cultură ce, numai în cooperativele agricole o­­cupă 47.700 hectare. Folosind din plin timpul favorabil, duminică s-a lucrat cu spor la pregătirea tere­nurilor și semănat. în cele ce ur­mează, redăm doar citeva aspecte din munca entuziastă desfășurată de harnicii noștri mecanizatori, subliniind totodată faptul că și în celelalte părți ale județului s-a în­registrat aceeași efervescență pe o­ ■­poarele unităților agricole coopera­tiste și de stat. încă din zorii zilei, brigadierul Anton Antuca de la cooperativa agricolă Buhoci se afla undeva în tarlaua „Loturi lungi", teren în su­prafață de aproape 30 hectare. Ve­nise aici împreună cu alți 4 coo­peratori : Gheorghe M. p. Iștoc, Anton Miclăuș, Gheorghe Lecușa­­nu, Petru Solomon — mînuitori de agregate, precum și mecanizatorul Valerian Budău, care deja intrase la semănat. In scurt timp au ajuns la locul de muncă alte două se­mănători și treaba a început din plin. Concomitent, ceilalți mecani­zatori zoreau, în alte tarlale, pre­gătirea terenului. Inginerul șef al unității, Jenică Pascal, era la da­torie. Supraveghea cu multă aten­ție calitatea lucrărilor, semănatul fiind o operațiune de maximă im­portanță. „Vedeți ? ne spune spe­cialistul. Fiecare mecanizator lu­crează o anumită suprafață, sepa­rat. E vorba­ de acordul global“. Pe secretarul comitetului comunal de partid, C. Șerban, de aseme­nea l-am găsit în cîmp. „Mai avem vreo 50 hectare de teren cu exces de umiditate, ne-a spus interlocu­torul, dar pînă vom însămînța ce­lelalte suprafețe, credem că se va putea lucra peste tot. Timpul, deo­camdată este foarte bun". __ Aceeași activitate intensă am în­­tîlnit și la C.A.P. Prăjești. Ca de o­­bicei, șeful secției de mecanizare, Ștefan Gali era, împreună cu „băie­ții“ lui în tarlaua „Rediu“, unde 6 discuri pregăteau de­zor patul germinativ. La semănat, în punctul numit „Bou roșu“ asistența tehnică era asigurată de vrednica ingineră Veselena Alexa. Aici, în timp ce cooperatorii C. Colătău, Anton Bir­­boc și Martin Birboc pregăteau so­luția pentru erbicidare, mecaniza­torii Anton I. Tamași și Anton Gh. Tamași zoreau însămînțatul po­rumbului. Pînă duminică, așa cum ne-au confirmat interlocutorii, a­­ceastă lucrare se executase in pro­porție de peste 50 la sută. „în anul trecut, ne spunea M. Cimpoieșu, președintele unității, a­­flat și el la fața locului, am erbi­­cidat doar 50 hectare de porumb. , iar rezultatele au fost deosebit de ] ing. Gh. LUPU r ~ (Continuare in pagina 2) : , Calitatea lucrărilor și a producției o problemă de demnitate și patriotism .a C.A.P. Răcăciuni, ca în multe­lte cooperative agricole, lucrările de însămințare a porumbului au cunoscut un ritm intens. Foto­­ C. BURSUC Trei portrete în peniță La înalta temperatură a dăruirii — Mic preambul despre conștiință — Am cunoscut, zilele acestea, trei oameni tineri, diferiți din multe puncte de vedere, dar care au comună strădania de a fi exemple de dăruire și pasiune în muncă, în activitatea creatoare pe care o desfășoară cu seriozitate și temeinicie, in cadrul Fabri­cii de spirt, bere și drojdie Mărgineni. Toți trei sunt electricieni, în preocupările lor, în munca și viața lor de fiecare zi, se pot descifra, cu ușurință, trăsături ale conștiinței socialiste, incluse cu claritate și în Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Există, comună, tempera­tura dăruirii, emoționanta vibrație — aș spune, aproape la unison — a acestor oameni, în fața problemelor pe care le ridică realizarea planului, calitatea producției, economiile, gospodărirea avutului obștesc, viața lor și a colectivului în care trăiesc. Să mai amintim aici — și nicidecum pe ultimul plan — ati­tudinea față de tovarășii de muncă, strădania de a realiza și fruc­tifica unnrău mai mult de creativitate, în interesul fabricii un bun climat Un om care știe să țină pasul Gheorghe Viță, secretarul comite­tului U.T.C. pe fabrică, atunci cind i s-a spus că ne interesăm de o ino­vație la care lucrează, a preferat să vorbească despre tovarășul său Constantin Ferariu, care nu era de față. „A lui a fost, mai întîi ideea. Întîi, vă rog, așa se cuvine, discu­tați cu el. E un bun coleg, merită. $1, apoi, ideea e a lui. Vă rog să rețineți că mai este un coleg de-al nostru cu care colaborăm. Așa că“... Constantin Ferariu — 28 de ani, temperament iscoditor, fremătător parcă­­ e simpatic, vioi, are părul șaten și creț. De statură potrivită, cu zîmbet bun și volubilitate tine­rească. Curios, dar Începe prin a vorbi și el despre tovarășii lui: „Lu­crăm — ne spune el — trei oameni, la transformarea unui electrostivui­­tor, pentru a-1 adapta de la curent continuu, la curent alternativ : este vorba de Gheorghe Vî­ă și de Ro­mei Pleșu. Vă rog să scrieți, dacă vreți, despre toți“. — în ce constă avantajul acestei transformări ? — Alimentarea se face de la re­țeaua electrică și nu de la baterie, I in felul acesta, se vor economisi,­­ la fiecare 6 luni, cite 19.000 de lei,­­ cît costă o baterie. Este vorba de baterii din import. Și apoi, defec­­­­țiunile vor fi mai rare. Inovația e deja terminată și, considerăm noi, e un gest prin care întimpinăm ziua de 1 Mai. In curind va fi aplicată. Discutăm și despre alte preocu­pări pe care le are acest electrician, absolvent al școlii de meserii, de­ținător al diplomei de bacalaureat („am făcut liceul seral“ — sunt cu­vinte spuse cu o anumită satisfac­­ție, pentru că, se știe, nu e ușor să fii In producție, să faci și școa­ Roni CACIULARU (Continuare în pagina 3) Produse alimentare peste plan Printre colectivele care au în­­tîmpinat ziua de 1 Mai cu succese de seamă, se numără și lucrătorii de la întreprinderea comercială a­­limentara Bacău, care au depășit planul de desfacere pe primele 4 luni ale anului cu peste 2.800.000 lei. La baza acestui succes, au stat studierea temeinică a cererii de consum, diversificarea rețelei co­merciale, aprovizionarea unităților in raport cu solicitările consuma­torilor. Printre magazinele alimen­tare care și-au depășit cu mult sar­cinile de plan amintim pe cele con­duse de Mihai Iacobeanu, Ciuchi Cezar, Mircea Ciorcilă, Ștefan Ca­nea, Anișoara Păduraru și altele. Unitatea nr. 61 din cartierul Șer­­bănești, de pildă, a vîndut peste plan diferite produse alimentare a căror valoare depășește suma de 200.000 lei.­ ii.. Astăzi (marți), in jurul orei 10,00, posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Ca­pitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. 1 la a S-a aniversare a ziarelor „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă" Astăzi, ziarele „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă“ săr­bătoresc 25 de ani de la apariția primului număr. Momentul acestei aniversări constituie pentru colectivul nostru redacțional un minunat prilej de a felicita pe colegii noștri de la cele două ziare și de a se ura noi succese în nobila misiune pe care o desfășoară — ca ziariști co­muniști, ca lucrători în cadrul a două organe de presă ale partidului. Cunoaștem că în cei 25 de ani de activitate, ziarele care apar la Plo­iești și Constanța au fost prezente în permanență în viața județelor lor, au participat, ducînd în mase cuvintul și îndemnurile partidului, la tran­sformările înnoitoare din județele Prahova și Constanța. Forța industria­lă a primului centru petrolier al țării, virtuțile oamenilor din această parte a țării și-au găsit locul cuvenit în coloanele cotidianului praho­vean. Iar la marea victorie socialistă din județul Constanța — încheie­rea înaintea celorlalte județe ale țării a procesului de cooperativizare a agriculturii, ziarul cu care locuitorii județului de la țărmurile însorite ale țării poartă un viu dialog, și-a adus o contribuție incontestabilă. In prezent, complexitatea operei pe care o făurim, cere și din partea lucrătorilor din presă perfecționarea muncii lor, în scopul sesizării mu­tațiilor calitative din toate compartimentele vieții sociale, ca și în atitu­dinile oamenilor, a reflectării veridice, a interpretării de pe pozițiile po­liticii partidului nostru marxist-leninist a acestor transformări Cunoaștem eforturile colegilor noștri de la „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă“, cunoaștem că rezultatele acestor eforturi sînt tot mai bune. Integrați organic in frontul comun al întregului popor, front des­fășurat larg în vederea edificării socialismului multilateral dezvoltat, exercitîndu-și cu răspundere profesia de ziarist comunist, colegii noștri militează neabătut pentru transpunerea în viață a hotărîrilor partidului, a indicațiilor prețioase date de tovarășul Nicolae Ceaușescu lucrătorilor din presă, în realizarea la un nnalt nivel calitativ a acestor deziderate, urăm încă o dată colegilor noștri de la „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă", acum cînd sărbătoresc 25 de ani de la apariția primelor numere ale zia­relor în slujba cărora și-au pus cunoștințele și talentul, noi succese în îndeplinirea cu cinste a nobilei lor misiuni !

Next