Steagul Roşu, mai 1973 (Anul 28, nr. 6287-6313)
1973-05-01 / nr. 6287
BIBLIOTECA centrala universitara M. EMINESCU* IAȘI internationale a celor ce muncesc! Trăiască 1 MAI ziua solidarității 9 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVIII — NR. 6.287 (8.066) MARȚI 1 MAI 1973 4 pagini — 30 bani SEMNIFICAȚII „ Sărbătorim un nou întîi mal. Fiecare din cei trecuți — încerJînd cu primul în țara noastră, cei din 1890, cînd în București, muncitorimea română a sărbătorit ziua de 1 Mai odată cu intrarea acestei zile in istoria mișcării muncitorești internaționale — fiecare întîi de mai, deci l-am sărbătorit în condiții specifice, în condiții care, în acești ani ai puterii poporului în țara noastră, au determinat, de fiecare dată, prilejuri minunate de bilanț, de bilanțuri bogate înfăptuite sub conducerea Partidului Comunist Român. 1 Mai 1973 găsește poporul nostru mobilizat pentru realizarea cincinalului în patru ani și jumătate, a acestui angajament solemn luat în fața partidului și a secretarului său general, pentru ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului social, ale civilizației comuniste. Rezultatele primilor doi ani ai actualului program stabilit de Congresul al X-lea al partidului concretizează succese remarcabile în toate domeniile vieții sociale. Sporirea venitului național cu 24 la sută față de 1970, creșterea producției industriale globale cu 24,7 la sută, mărirea comerțului exterior cu aproape 26 la sută — iată doar cîteva realizări care reflectă sinteza unei activități generale desfășurate în virtutea dezideratului depășirii cît mai curind posibil a stadiului de țară în curs de dezvoltare. „Realizările obținute în primii doi ani ai cincinalului și în primele trei luni ale acestui an — arată tovarășul Nicolae Ceaușescu — confirmă pe deplin realismul planului cincinal, imensa capacitate creatoare a națiunii noastre socialiste, marea forță organizatorică și politică a partidului care unește și catalizează toate energiile poporului în vederea accelerării progresului economic și social al patriei, înfloririi continue a României socialiste“. Este greu să redai un tablou general a ceea ce se numește muncă, dăruire, entuziasm creator. Pentru că nu există colț de țară în care aceste atribute să nu caracterizeze acțiunile oamenilor ; nu există șantier, uzină, ogor, școală etc., în care oamenii să nu fie animați de profunde sentimente patriotice in rezolvarea complexității vieții noastre. De 1 Mai, astfel de atribute, astfel de adevăruri grăitoare sunt amplificate de oamenii înșiși, pentru că ne-am obișnuit ca fiecare sărbătoare s-o intimpinăm prin muncă, cu roadele muncii noastre tot mai bogate. Aici, la noi, pe meleagurile Bacăului, în acest colț de țară pitoresc prin așezare ca și prin natura oamenilor — harnici, entuziaști — aici, în județul Bacău, 1 Mai 1973 poposește în atmosfera abnegației, a elanului în muncă. Asemeni locuitorilor întregii țări, oamenii județului Bacău — chimiști, metalurgiști, petroliști, mineri, forestieri, țărani cooperatori, profesori și elevi, etc — pot raporta astăzi că își îndeplinesc cu cinste angajamentele luate, că acționează cu abnegație pentru închinirea cincinalului inainte de termen. Roadele muncii pot fi măsurate peste tot, iar ceea ce se impune măsurîndu-se acum, de 1 Mai, înseamnă depășiri ale planului (Continuare In pagina 2) Clipa cea mai grea Intr-o sîmbătă dimineața, la ora cînd de obicei se ocupa de organizarea operativă a activității zilnice, Gh. Iosub, șeful secției mecano-energetice, și-a ieșit din ritm. Cu bună știință. Cu „învoirea“ conducerii și pentru prima oară în cei douăzeci și șase de ani de activitate la Schela Zemeș. Peste câteva zile, Gheorghe Iosub, unul din cei mai destoinici petroliști din zona Moineștilor avea să se numere printre pensionari și tovarășii săi de muncă îi pregătiseră o adevărată serbare de adio: „Bun organizator la locul de muncă, priceput, devotat colectivului din care a făcut parte“ — spunea Tiberiu Agrosoae, secretarul comitetului de partid al Schelei Zemeș, „încerc un sentiment de respect și bucurie la gîndul că tovarășul Gheorghe losub lasă in urma lui meseriași bine pregătiți, un model de comportament — adăuga, prin scurta caracterizare făcută cu acest prilej, directorul Schelei Zemeș, inginerul Cezar Vătămanu, întretăiat de emoție, glasul vorbitorilor căpăta inflexiuni neașteptate. Dar nici un cuvînt nu cintărea atît cu faptele de fiecare zi, atitudinea, verificată de-a lungul anilor, a omului ce -și lua rămas bun de la locul său de muncă. I se umeziseră ochii maistrului Constantin Cojocaru ? Nu era singurul care retrăia momentele atît de diferite cînd Gheorghe losub i-a întins o mină de ajutor. El l-a îndemnat cîndva ! „Vino la sonde, că o să fie bine, înveți și tu o meserie. Ești respectat ca om...“. în sală, alți petroliști — doar peste o sută sunt de oameni în salopete — tălmăcesc prin forța amintirilor proprii afirmațiile celor ce simt nevoia să întindă mina și să-i ureze sănătate meșterului care, în repetate rinduri s-a dovedit a fi, pentru ei, dascăl și părinte. I-a fost învățăcel, maistrul Vasile Măliguță, sudorul Ion Chira, șeful de echipă Nicolae Spătaru. Tineri absolvenți de facultăți ca inginerii Constantin Neagu și Constantin Gîlcă îi poartă o vie recunoștință îndrumările de pentru început in activitatea practică. „Să ne trăiești meștere și să nu ne uiți !“. "— zicea utecistul Nicolae Ruset. Dar parcă ar putea să uite careva ? Cică o dată, cînd a fost nevoie de o intervenție urgentă, prelungită mai mult decit se presupunea, nevasta lui Gheorghe Iosub a venit la sondă, cu mîncare pentru bărbatul ei. S-a uitat lung la ea, i-a apreciat grestul, dar a trimis-o acasă rinde cu tot. cume„Cum crezi tu, femeie — i-ar fi spus atunci — că pot eu să mănînc și ceilalți să se uite la mine ? Cînd om termina lucrul, om vedea noi ce-om mai face N-a avut băieți, meșterul Iosub. Doar trei fete, prezente și ele la sărbătorirea tatălui lor : Iulia, inginer geo-Măndica MARDARE (Continuare in pag.3) Omagia muncii Cooperatorii serbează ziua și mecanizatorii muncii prin muncă Duminică, insămințatul porumbului s-a desfășurat intensitatea. O dată cu ameliorarea vremii, lucrătorii ogoarelor și-au intensificat eforturile în vederea grăbirii însămînțării porumbului, cultură ce, numai în cooperativele agricole ocupă 47.700 hectare. Folosind din plin timpul favorabil, duminică s-a lucrat cu spor la pregătirea terenurilor și semănat. în cele ce urmează, redăm doar citeva aspecte din munca entuziastă desfășurată de harnicii noștri mecanizatori, subliniind totodată faptul că și în celelalte părți ale județului s-a înregistrat aceeași efervescență pe o ■poarele unităților agricole cooperatiste și de stat. încă din zorii zilei, brigadierul Anton Antuca de la cooperativa agricolă Buhoci se afla undeva în tarlaua „Loturi lungi", teren în suprafață de aproape 30 hectare. Venise aici împreună cu alți 4 cooperatori : Gheorghe M. p. Iștoc, Anton Miclăuș, Gheorghe Lecușanu, Petru Solomon — mînuitori de agregate, precum și mecanizatorul Valerian Budău, care deja intrase la semănat. In scurt timp au ajuns la locul de muncă alte două semănători și treaba a început din plin. Concomitent, ceilalți mecanizatori zoreau, în alte tarlale, pregătirea terenului. Inginerul șef al unității, Jenică Pascal, era la datorie. Supraveghea cu multă atenție calitatea lucrărilor, semănatul fiind o operațiune de maximă importanță. „Vedeți ? ne spune specialistul. Fiecare mecanizator lucrează o anumită suprafață, separat. E vorba de acordul global“. Pe secretarul comitetului comunal de partid, C. Șerban, de asemenea l-am găsit în cîmp. „Mai avem vreo 50 hectare de teren cu exces de umiditate, ne-a spus interlocutorul, dar pînă vom însămînța celelalte suprafețe, credem că se va putea lucra peste tot. Timpul, deocamdată este foarte bun". __ Aceeași activitate intensă am întîlnit și la C.A.P. Prăjești. Ca de obicei, șeful secției de mecanizare, Ștefan Gali era, împreună cu „băieții“ lui în tarlaua „Rediu“, unde 6 discuri pregăteau dezor patul germinativ. La semănat, în punctul numit „Bou roșu“ asistența tehnică era asigurată de vrednica ingineră Veselena Alexa. Aici, în timp ce cooperatorii C. Colătău, Anton Birboc și Martin Birboc pregăteau soluția pentru erbicidare, mecanizatorii Anton I. Tamași și Anton Gh. Tamași zoreau însămînțatul porumbului. Pînă duminică, așa cum ne-au confirmat interlocutorii, această lucrare se executase in proporție de peste 50 la sută. „în anul trecut, ne spunea M. Cimpoieșu, președintele unității, aflat și el la fața locului, am erbicidat doar 50 hectare de porumb. , iar rezultatele au fost deosebit de ] ing. Gh. LUPU r ~ (Continuare in pagina 2) : , Calitatea lucrărilor și a producției o problemă de demnitate și patriotism .a C.A.P. Răcăciuni, ca în multelte cooperative agricole, lucrările de însămințare a porumbului au cunoscut un ritm intens. Foto C. BURSUC Trei portrete în peniță La înalta temperatură a dăruirii — Mic preambul despre conștiință — Am cunoscut, zilele acestea, trei oameni tineri, diferiți din multe puncte de vedere, dar care au comună strădania de a fi exemple de dăruire și pasiune în muncă, în activitatea creatoare pe care o desfășoară cu seriozitate și temeinicie, in cadrul Fabricii de spirt, bere și drojdie Mărgineni. Toți trei sunt electricieni, în preocupările lor, în munca și viața lor de fiecare zi, se pot descifra, cu ușurință, trăsături ale conștiinței socialiste, incluse cu claritate și în Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Există, comună, temperatura dăruirii, emoționanta vibrație — aș spune, aproape la unison — a acestor oameni, în fața problemelor pe care le ridică realizarea planului, calitatea producției, economiile, gospodărirea avutului obștesc, viața lor și a colectivului în care trăiesc. Să mai amintim aici — și nicidecum pe ultimul plan — atitudinea față de tovarășii de muncă, strădania de a realiza și fructifica unnrău mai mult de creativitate, în interesul fabricii un bun climat Un om care știe să țină pasul Gheorghe Viță, secretarul comitetului U.T.C. pe fabrică, atunci cind i s-a spus că ne interesăm de o inovație la care lucrează, a preferat să vorbească despre tovarășul său Constantin Ferariu, care nu era de față. „A lui a fost, mai întîi ideea. Întîi, vă rog, așa se cuvine, discutați cu el. E un bun coleg, merită. $1, apoi, ideea e a lui. Vă rog să rețineți că mai este un coleg de-al nostru cu care colaborăm. Așa că“... Constantin Ferariu — 28 de ani, temperament iscoditor, fremătător parcă e simpatic, vioi, are părul șaten și creț. De statură potrivită, cu zîmbet bun și volubilitate tinerească. Curios, dar Începe prin a vorbi și el despre tovarășii lui: „Lucrăm — ne spune el — trei oameni, la transformarea unui electrostivuitor, pentru a-1 adapta de la curent continuu, la curent alternativ : este vorba de Gheorghe Vîă și de Romei Pleșu. Vă rog să scrieți, dacă vreți, despre toți“. — în ce constă avantajul acestei transformări ? — Alimentarea se face de la rețeaua electrică și nu de la baterie, I in felul acesta, se vor economisi, la fiecare 6 luni, cite 19.000 de lei, cît costă o baterie. Este vorba de baterii din import. Și apoi, defecțiunile vor fi mai rare. Inovația e deja terminată și, considerăm noi, e un gest prin care întimpinăm ziua de 1 Mai. In curind va fi aplicată. Discutăm și despre alte preocupări pe care le are acest electrician, absolvent al școlii de meserii, deținător al diplomei de bacalaureat („am făcut liceul seral“ — sunt cuvinte spuse cu o anumită satisfacție, pentru că, se știe, nu e ușor să fii In producție, să faci și școa Roni CACIULARU (Continuare în pagina 3) Produse alimentare peste plan Printre colectivele care au întîmpinat ziua de 1 Mai cu succese de seamă, se numără și lucrătorii de la întreprinderea comercială alimentara Bacău, care au depășit planul de desfacere pe primele 4 luni ale anului cu peste 2.800.000 lei. La baza acestui succes, au stat studierea temeinică a cererii de consum, diversificarea rețelei comerciale, aprovizionarea unităților in raport cu solicitările consumatorilor. Printre magazinele alimentare care și-au depășit cu mult sarcinile de plan amintim pe cele conduse de Mihai Iacobeanu, Ciuchi Cezar, Mircea Ciorcilă, Ștefan Canea, Anișoara Păduraru și altele. Unitatea nr. 61 din cartierul Șerbănești, de pildă, a vîndut peste plan diferite produse alimentare a căror valoare depășește suma de 200.000 lei. ii.. Astăzi (marți), in jurul orei 10,00, posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct de la stadionul Republicii din Capitală adunarea populară organizată cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. 1 la a S-a aniversare a ziarelor „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă" Astăzi, ziarele „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă“ sărbătoresc 25 de ani de la apariția primului număr. Momentul acestei aniversări constituie pentru colectivul nostru redacțional un minunat prilej de a felicita pe colegii noștri de la cele două ziare și de a se ura noi succese în nobila misiune pe care o desfășoară — ca ziariști comuniști, ca lucrători în cadrul a două organe de presă ale partidului. Cunoaștem că în cei 25 de ani de activitate, ziarele care apar la Ploiești și Constanța au fost prezente în permanență în viața județelor lor, au participat, ducînd în mase cuvintul și îndemnurile partidului, la transformările înnoitoare din județele Prahova și Constanța. Forța industrială a primului centru petrolier al țării, virtuțile oamenilor din această parte a țării și-au găsit locul cuvenit în coloanele cotidianului prahovean. Iar la marea victorie socialistă din județul Constanța — încheierea înaintea celorlalte județe ale țării a procesului de cooperativizare a agriculturii, ziarul cu care locuitorii județului de la țărmurile însorite ale țării poartă un viu dialog, și-a adus o contribuție incontestabilă. In prezent, complexitatea operei pe care o făurim, cere și din partea lucrătorilor din presă perfecționarea muncii lor, în scopul sesizării mutațiilor calitative din toate compartimentele vieții sociale, ca și în atitudinile oamenilor, a reflectării veridice, a interpretării de pe pozițiile politicii partidului nostru marxist-leninist a acestor transformări Cunoaștem eforturile colegilor noștri de la „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă“, cunoaștem că rezultatele acestor eforturi sînt tot mai bune. Integrați organic in frontul comun al întregului popor, front desfășurat larg în vederea edificării socialismului multilateral dezvoltat, exercitîndu-și cu răspundere profesia de ziarist comunist, colegii noștri militează neabătut pentru transpunerea în viață a hotărîrilor partidului, a indicațiilor prețioase date de tovarășul Nicolae Ceaușescu lucrătorilor din presă, în realizarea la un nnalt nivel calitativ a acestor deziderate, urăm încă o dată colegilor noștri de la „Flamura Prahovei“ și „Dobrogea nouă", acum cînd sărbătoresc 25 de ani de la apariția primelor numere ale ziarelor în slujba cărora și-au pus cunoștințele și talentul, noi succese în îndeplinirea cu cinste a nobilei lor misiuni !