Steagul Roşu, iunie 1973 (Anul 28, nr. 6314-6339)

1973-06-01 / nr. 6314

> > E r ANUL XXVIII — NR. 6.314 (8.093) VINERI 1 IUNIE 1973 4 pagini — 30 bani C.P.L. Bacău 4.200.000 lei producție globală suplimentară Diversificarea și modernizarea producției, paralel cu eforturile pentru folosirea la întreaga capa­citate a mașinilor și utilajelor, a timpului de lucru, constituie o preocupare permanentă a colecti­vului de muncitori, ingineri și teh­nicieni de la Combinatul pentru prelucrarea lemnului din Bacău. Bogata gamă de sortimente de mobilă fabricată aici a fost com­pletată, în cursul lunii mai a. c., cu un nou tip, destinat exclusiv bene­ficiarilor externi. In contextul re­lațiilor tot mai largi pe care le în­treține colectivul combinatului bă­căuan în ultimul timp cu piețele din afara țării, recent au fost tri­mise, pentru expoziția de la Lenin­grad, 3 garnituri de mobilă, a cîte 4 piese fiecare, precum și 13 piese separate, toate în modele și culori variate,­ deosebit de atrăgătoare. Trebuie arătat, de altfel, că presti­giul colectivului de aici pe piața externă este confirmat și de faptul că, în cele cinci luni din acest an, sarcinile la export au fost depășite cu 430.000 lei valută. In perioada amintită, alte succese de prestigiu încununează întrece­rea pe care salariații din combinat o desfășoară in cinstea marii săr­bători de la 23 August: la pro­ducția globală a fost obținut un spor de 4.200.000 lei, la producția de mobilă s-au realizat în plus 1.200 de garnituri, iar la binale peste 4.000 metri pătrați. în întâmpinarea marii sărbători, intensă activitate productivă sub patriotica chemare i. hé. Kol sortimente, calitate superioară Fabrica „Proletarul“ din Bacău, al­ cărei colectiv este angajat ple­nar în marea acțiune privind în­deplinirea planului cincinal înain­te de termen, a înscris în cartea întrecerii desfășurate de la înce­putul acestui an și pină în prezent cîteva realizări meritorii. Aceste succese au creat o nouă bază pentru colectivul de muncă de aici, aducînd încrederea în po­sibilitățile de îndeplinire a planu­lui cincinal înainte de termen. Așadar, pe baza descoperirii unor noi rezerve interne, îndeplinirea sarcinilor actualului plan cincinal este posibilă a se realiza in numai patru ani. Fără îndoială, un rol important în îndeplinirea și depășirea anga­jamentelor îl au acțiunile vizînd: diversificarea și asimilarea de noi produse, indici calitativi superiori — cerință subliniată în numeroa­se ocazii de secretarul general al partidului, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Interviu cu tovarășul VALENTIN PAVEL, inginerul șef al Fabricii „Proletarul”" — Bacău — Ceaușescu și în mod special la Ple­nara C.C. al P.C.R. din 28 februa­rie — 2 martie a.e. Pe această temă am angajat o discuție cu tovarășul inginer Va­lentin Pavel, inginerul șef al fa­bricii de postav „Proletarul“ : — Tovarășe inginer, am dori să cunoaștem care sunt sarcinile de plan în acest an în ce privește asi­milarea de noi sortimente și ce s-a realizat până la această dată ? — Planul pe acest an prevede a­­similarea și crearea a 150 poziții coloristice și desene noi de țesă­turi, plan din care colectivul nos­tru de proiectanți a realizat până în prezent, peste 90 de desene cu destinația : sacouri, pardesie, pal­toane și costume pentru bărbați, femei și copii.­­ Sortimentele amintite au ne­cesitat introducerea unor tehnolo­gii noi de fabricație ? — La produsele nou create a fost necesar, în parte, introducerea u­­nor tehnologii noi, ca: albirea li­nurilor, spălarea în lățime a țesă­turilor, vopsirea fibrelor sintetice (românești) finisaje superioare la țesăturile nou create etc. — Calitatea produselor realiza­te de către textiliștii băcăuani răspunde exigențelor actuale ale pieții ? . — Date fiind cerințele și exi­gența tot mai mare de pe piața in­ternă și mondială, colectivul nos­tru s-a orientat spre adoptarea u­­nor noi linii directoare în realiza- Interviu consemnat de Simion RÄCARU (Continuare în pag. a III-a) S. M. A. Traian 600.000 lei venituri peste planul semestrial Colectivul de muncă al Stațiunii pentru mecaniza­rea agriculturii Traian este bine cunoscut in județul nostru. El cunosc îndeosebi membrii cooperativelor a­­gricole din Buhoci, Tamași, Prăjești și Traian, uni­tăți pe ale căror tarlale își desfășoară activitatea me­canizatorii acestei stațiuni. Nu de puține ori, ziarul nostru a consemnat entuziasmul și dăruirea acestor harnici lucrători ai ogoarelor care, înfruntînd caprici­ile vremii și-au adus o contribuție de seamă la spo­rirea rodniciei pămîntului. Nici vin­tul, nici ploaia n-au reușit să pună stavilă elanului dezlănțuit în lupta cu natura. Și de această dată — asemenea multor colective de muncă din județul nostru — hotăriți să-și aducă o con­tribuție sporită la Îndeplinirea cincinalului înainte de termen, mecanizatorii din Traian raportează noi și va­loroase succese în activitatea desfășurată: realizarea cu peste o lună mai devreme a planului semestrial. De la inginerul Gh. Vernica, directorul unității a­­flăm că, la sfîrșitul lunii mai, planul de venituri pe primele 6 luni ale anului a fost depășit cu aproxima­tiv 600.000 lei, în condițiile în care cheltuielile sunt mult sub nivelul celor planificate. Rezultatele obținu­te constituie o garanție de seamă în realizarea cu suc­ces a planului și a angajamentelor asumate în marea întrecere — cincinalul înainte de termen. La C.A.P. Frumușelu Preocupări pentru aducerea la zi­ a tuturor lucrărilor de sezon în aceste zile ploioase, la coope­rativa agricolă din Frumușelu se fac serioase eforturi pentru ca res­­tanțele înregistrate pe agenda­ de lucru a campaniei agricole să fie grabnic recuperate. Explicînd a­­cest lucru, inginerul șef Emanoil Marian ne spunea : — Dacă la sfecla de zahăr, ca și cea de sămânță s intem­, oarecum, avansați cu Întreținerea culturilor, în schimb, la porumb, n-am exe­cutat prașila manuală pe nici un hectar , ne-au stînjenit ploile. Doar mecanizatorii, înainte de a cădea ultimele precipitații, au izbutit să facă o lucrare cu sapa rotativă, iar tractoriștii Costică Pandele și Ni­colae Paiu au prășit mecanic pe tarlaua „Zare“.* Iată, de ce, azi, mîine, toate forțele din brigăzi vor intra la prășitul manual, cu spe­ranța că, în cîteva zile, să întreți­nem porumbul pe toate cele 400 hectare, pe restul suprafeței fiind erbicidat. Nu numai culturile din cîmp sînt în atenție, ci și via de pe cele 180 hectare. Aici se cuvine făcută aprecierea că acțiunile urgente sînt avansate. Legatul viței a fost în­cheiat, iar primul stropit contra manei s-a efectuat în timp și efi­cient. A început executarea celui de-al doilea tratament. Se acțio­nează cu 70 pompe, plus un trac­tor ce deservește un agregat MSPC- 300.­­ Deși norma zilnică a mașinii e de 2,5 hectare, mecanizatorul Gh. Purghel realizează 3 hectare pe zi, precizează inginerul șef al unității. Este și meritul viticulto­rului C. Angheluță care prepară repede și bine soluția necesară. Stropitul doi la vie se execută acum pe parcela din punctul „Roș­ca“. Aici se estimează o producție de 10.000 kg struguri la hectar. Cooperatorii, care au învățat ani de-a rîndul tehnologia culturii vie­­ței de vie, știu un adevăr simplu : mana nu trebuie să aibă răgaz să atace via. Și tratamentele se fac o­­perativ, cu atenție, în rîndul celor mai destoinici cooperatori, cu bu­ne rezultate la stropitul viei, sunt Nicolae Angheluță, Costică Marda­­re, Emil Balaban, Ioan Anghelu­­ță, Panaite Paraschiv și alții. Ei sunt convinși că printr-o partici­pare activă la lucrările din vis, se vor realiza și depăși producția pla­nificată, ca și venitul de 2,4 mi­lioane lei cu­ este prevăzut. Și astfel, pe baza retribuirii în a­­cord global și veniturile lor vor fi spornice. Iată suportul activității lor neo­bosite. Și nu numai aceasta e ex­plicația. A sporit responsabilita­tea lor față de destinele recoltelor. Conștiința că de munca lor depin­de progresul unității. Vremea ne­favorabilă a stînjenit oarecum muncile de sezon, dar se dă o îm­­­dîrjită bătălie pentru recuperarea tuturor restanțelor. Este măsura vredniciei pe care o dă in aceste zile cooperatorii de pe meleaguri­le Frumușelului. în pagina a II-a : 1 IUNIE- Ziua I Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in piețe și întreprinderi din Capitală O zi obișnuită din activitatea tova­rășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și sta­tului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a a­­tinge țelurile spre care tindem. A in­trat în­ conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură a­­provizionarea cetățenilor, întilnin­­du-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrăto­rii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a con­dițiilor de viață ale populației. A­­cest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui perma­nent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secreta­rului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importan­te obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și in­dicații menite să conducă la per­fecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de în­treprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea ros­tită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spu­nea : „Cunoașteți preocupările actua­le ale întregului popor, care acțio­nează cu toată, fermitatea în înfăp­tuirea hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezulta­tele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal, în toate dome­niile, atît în industrie cit și în a­­gricultură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva: Acor­dăm o mare atenție înfăptuirii po­liticii partidului de ridicare a bună­stării materiale și spirituale a între­gului popor. Și in acest domeniu ho­­tărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activita­tea noastră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pină acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupă­rii statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățe­nilor Capitalei, ca și ale tuturor oa­menilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul gene­ral a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră­, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimen­tele față de tovarășul Ceaușescu, ex­primate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei, în vechiul cartier muncitoresc, as­tăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadu­lui comercial al Oborului, la hala „Traian“, in piețele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai ora­șului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndu­­rile, bucuriile și greutățile. Intre a­­ceștia se află muncitoarea Ileana Po­pa de la Fabrica de confecții și tri­cotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la Uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și pu­tere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iorda­­che, mamă­ a 14 copii și bunică a 1S nepoți, mărturisește de la sine in­tensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate (Continuare în pagina a IV-a) Activul obștesc în contextul actual al acțiunii politice Un sprijin prețios, un ajutor care poate fi amplificat Vasile ARDELEANU, șeful secției organizatorice a Comitetului județean Bacău al P.C.R. organele municipale și orășenești de partid, lucrează ca instructori nesa­lariați — repartizați pe cîte 2—3 or­ganizații de bază — un număr de peste 130 de tovarăși, iar în cadrul sectoarelor problemelor statutare și evidenței membrilor de partid sînt antrenați 30 de activiști nesalariați. 1 no­n<=» etan a onrT tr­­­ottt calariati a­nrnl­,1 ArCAb­ Amploarea obiectivelor ce ne stau în față presupune antrenarea ple­nară a tuturor forțelor umane în re­zolvarea multiplelor probleme eco­nomice, social-culturale etc. Orga­nizațiile de partid — conducătoare competente în fiecare domeniu al activității sociale — folosesc un stil de muncă tot mai eficient, adecvat condițiilor actuale, specificului fie­cărui colectiv. In acest­ context, co­mitetele­­­iunicipale și orășenești de partid au antrenat în activitatea lor un larg activ obștesc, al cărei con­tribuție s-a materializat și se mate­rializează în îndeplinirea tot mai corespunzătoare a hotăririlor de partid și de stat. Vorbind despre stilul de muncă al organelor de partid cu activul ob­ștesc­­— temă pe care ne-am propus s-o tratăm în continuare — trebuie subliniat că s-au reușit unele rezul­tate bune pe linia selecționării, pre­gătirii și repartizării de sarcini acti­viștilor obștești — din rîndul acestora făcînd parte oameni cu experiență, bine pregătiți politico-ideologic, mulți dintre ei fiind absolvenți ai unor cursuri și școli de partid, oa­meni ce se bucură de prestigiu și autoritate la locul de muncă și via­ța personală. In prezent, pe lingă Tot din rîndul acestora, unii sînt lec­tori în sistemul propagandei, alții lucrează în domeniul arhivei etc. Rezolvarea eficientă a probleme­lor pe care le implică munca cu ac­tivul obștesc, a cerut din partea or­ganelor de partid respective o aten­ție sporită pe linia instruirii dife­rențiate a acestor cadre. Astfel, — în lumina indicațiilor și a instruc­țiunilor existente — s-au întocmit programe concrete care cuprind in­formări, dezbateri, expuneri pe di­verse teme ca și unele acțiuni cu caracter „mai practic“, cum ar fi schimburi de experiență. O activi­tate pozitivă au realizat-o în această direcție, comitetele municipale Ba­cău și Gheorghe Gheorghiu-Dej ale P.C.R. Tot în sensul cunoașterii mai aprofundate de către instructorii ne­salariați a problemelor vieții de partid și economice din fiecare co­lectiv, comitetele municipale și oră­șenești folosesc practica de a invita activiștii obștești la instruirea dife­rențiată a birourilor organizațiilor de bază. Sunt, desigur, numeroase activită­țile care atestă consistența ajutoru­lui pe care activul obștesc îl poate acorda organelor de partid. Sunt sem­nificative acțiunile întreprinse de a­­­ceste organe în efectuarea unor stu­dii și controale în organizațiile de partid cu participarea efectivă a ac­tiviștilor obștești. De pildă, atunci când Comitetul municipal Bacău al P.C.R. și-a stabilit să analizeze în trimestrul IV—1972, într-o plenară de comitet, preocuparea organelor și organizațiilor de partid pe linia se­lecționării, pregătirii și promovării cadrelor, a atras la realizarea stu­diului și a materialului activiști obș­tești care au lucrat pe baza unei te­matici stabilite de organul municipal de partid. Analize cu efect s-au în­treprins, folosindu-se activul obștesc, și în ceea ce privește rezolvarea scri­sorilor și sesizărilor oamenilor mun­cii, compoziția, efectivul și structura de partid etc. In astfel de ocazii, merită relevat rolul stimulatoriu pe (Continuare în pagina a III-a) In UREA MIMIM și FOLOSIREA PASIMOR- diferente de la o unitate la alta Schimbul de experiență ce a a­­vut loc recent în Consiliul inter­­cooperatist Parincea, a avut de cîștigat mai ales datorită peri­metrului restrîns pe care s-a des­fășurat, ceea ce a conferit un ca­racter concret prin dezbaterile și observațiile făcute asupra celor văzute. De fapt, discuțiile s-au în­firipat ad-hoc, fiecare dintre par­ticipanți împărtășindu-și părerea asupra ceea ce e bun, ca și in le­gătură cu ceea ce nu este cores­punzător in sectoarele vizitate. Primul popas s-a făcut la Pîn­­cești. Aici sunt evidente progresele realizate în ultimii ani în direcția creșterii efectivelor, a producțiilor și veniturilor. Ceea ce se cuvine evidențiat este faptul că zooteh­­niștii și-au propus ca într-un an, doi să nu mai cumpere animale, ci să îmbunătățească efectivele nu­meric și calitativ din prăsilă pro­prie. In acest scop o atenție deo­sebită se acordă animalelor tinere. Oaspeții au putut vedea loturile de viței îngrijiți de C. Anghel și Ti­mpostol. Medicul veterinar Sebas­tian Chiscop, președintele unității, I. Pruteanu, au expus celor pre­zenți o serie de date ce demon­strează că zootehnia la Pincești, merge pe un drum bun. Impresie plăcută au făcut oaspe­ților ordinea existentă în graj­duri, tendințele de modernizare a adăposturilor, amenajarea bazine­lor pentru prepararea hranei răcirea laptelui, pregătirea nutre­și­turilor, îngrijitorii de animale s-au oprit în fața unei grămezi de furaje , era secară masă verde a­­mestecată cu paie. Unul dintre specialiștii care „ghida“ grupul, re­marca : — Vedeți, trecerea de la hrănirea cu furaje uscate la masă verde se face treptat, cu atenție. Dacă secara ar fi administrată singură, ar produce tulburări digestive. Așa că, se amestăcă cu paie, se lasă o zi să „dospească". Observația a fost binevenită de­oarece, la Petrești era o situație contrastantă. Furajele verzi erau administrate la întîmplare în hra­na vacilor, a celorlalte animale și, firesc, surprize neplăcute. Să revenim la Pincești. La ovine o situație bună : din cei 330 miei, doar trei au murit în această pri­măvară. Vizitînd pășunea, pe impresia ge­nerală bună asupra sectorului zo­otehnic își pune pecetea un aspect de neglijare a unui element im­portant : îngrijirea pajiștei. Deși au trecut multe zile prielnice cu­rățirii pășunii, nu s-a întreprins nici o acțiune. Au ieșit președin­tele, brigadierul zootehnic, cele­lalte gazde. Au și avut de ce. Pre­ședintele cooperativei din Ungu­reni, Alexandru Munteanu, spu­nea : — La noi, pășunile arată mai bi­ne. O să vedeți. Al doilea popas se face la Pe­trești. Intrăm în grajduri. Remar­căm ceea ce am subliniat mai înainte. Lipsei de grijă în pregăti­rea hranei, i se adaugă înfățișarea animalelor. Sunt sla­și de, netesălate. Efectivul de vaci nu-i realizat cu 12 capete. Cauzele sunt numeroase. Îngrijitori puțini. Se pune întrebarea: — Ce ați făcut pentru atragerea cooperatorilor în zootehnie ? Președintele, brigadierul, dau din umeri, n-au cum să se justifice. Apoi, un popas la Ungureni, bună parte din vizită este desti­­­nată taberei de vară din Valea Doroșanului. într-adevăr, aici spi­ritul gospodăresc se făcea remar­cat. Adăposturile bine amenajate și împrejmuite, pășunea îngrijită, spre deosebire de cea de la Pîn­­cești. — Este cea mai bună tabără de (Continuare în pagina a III-a) „Să obținem 100 litri lapte, peste prevederile planului­ de la fiecare vacă furajată, într-o perioadă de lactație" Urmărind cu atenție starea terenu­rilor după ploaie, și folosind zilele prielnice, mecanizatorii sec­ției Bogdănești lucrează la pră­șitul mecanic al porumbului, IN FOTO : Șeful secției, Nicolae Jinga dînd îndrumări tractoristului Ioan Dima în vederea executării unei prașile de bună calitate. Aseară, la Bacău, s-a deschis „Gala recitalurilor dramatice“ ediția a II-a Aseară, în sala Casei de cultură „V. Alecsandri“ din Bacău, în pre­zența reprezentanților organelor județene și municipale de partid și de stat, a unui public iubitor de poezie și teatru, a debutat cea de-a doua ediție a Galei recitalurilor dramatice, manifestare anuală organizată de Asociația oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale (A.T.M.), comitetele județean și municipal Bacău de cultură și educație socialistă, revista „Ateneu“, consiliile județean și municipal Bacău ale sindicatelor și de Teatrul dramatic­ „Bacovia“. In orașul de baștină a lui Alecsandri și Bacovia, actori de la mai multe teatre din țară vor oficia, timp de trei zile, pe altarul Poeziei și Teatrului. Ca un liant între cele două ediții ale Galei, prima seară a recitalu­rilor a fost precedată de festivitatea înmînării Premiului criticii, acor­dat, la ediția anterioară, actorului - menestrel Tudor Gheorghe. Proas­pătul laureat a oferit, apoi, un fragment din ultimul său spectacol „A­­colo unde-s nalți stejari“. Recitalul a îmbinat, cu patos patriotic, fol­clorul cu versuri și proză din literatura română de la Cârlova și Alecu Russo pină la Beniuc și Dumitru Popescu. După ce actorii Doina Iacob și Mircea Belu, prezentatorii Galei, au făcut cunoscute prezențele interpretative de la ediția actuală a ma­nifestării artistice băcăuane, au susținut primele recitaluri Gabriel Dăn­­ciulescu („Primii noștri poeți“), Anatol Spinu (un fragment din „Scri­soarea a III-a“ de M. Eminescu și „De vorbă cu inspectorul financiar despre rostul poeziei“ de V. Maiakovski), Grigore Pavel Nagacevschi (versuri despre patrie și partid) — toți actori ai Teatrului Național „I. L. Caragiale" București —, Valeriu Buciu („Jurnalul unui nebun“, după Gogol), Radu Coriolan („De la clasic la modern“, versuri de Racine, E­­minescu și D. Deșliu) și Julieta Strîmbeanu (fragment din „Surîsul Hi­­roshimei“, de Eugen Jebeleanu) — toți trei, actori ai Teatrului „Al. Da­villa“ Pitești. Insă, asupra primei seri de recitaluri, vom reveni, mai pe larg, în numărul nostru de mîine. In cursul zilei de ieri, la Galeriile de artă din Bacău a fost verni­sată Expoziția retrospectivă Ion Sava. Cîteva cuvinte despre personalitatea complexă a omului de teatru Ion Sava a rostit tovarășul Ernest Gavrilovici, vicepreședinte al Comi­tetului județean de cultură și educație socialistă. Participanții la verni­saj s-au oprit, apoi, în fața exponatelor din retrospectiva ce rememora plastic pe Lucia Sturdza Bulandra, Ion Iancovescu, Aurel Ion Maican, N. Titulescu, N. Iorga, ori Ionel Teodoreanu, într-o inspirată „masă a umbrelor“. Schițele de decor la „Hamlet" sau desenele pentru măștile la „Macbeth“ completează o expoziție ce se integrează fericit manifestă­rilor din cadrul Galei recitalurilor dramatice. à

Next