Steagul Roşu, iunie 1973 (Anul 28, nr. 6314-6339)
1973-06-01 / nr. 6314
> > E r ANUL XXVIII — NR. 6.314 (8.093) VINERI 1 IUNIE 1973 4 pagini — 30 bani C.P.L. Bacău 4.200.000 lei producție globală suplimentară Diversificarea și modernizarea producției, paralel cu eforturile pentru folosirea la întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor, a timpului de lucru, constituie o preocupare permanentă a colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Combinatul pentru prelucrarea lemnului din Bacău. Bogata gamă de sortimente de mobilă fabricată aici a fost completată, în cursul lunii mai a. c., cu un nou tip, destinat exclusiv beneficiarilor externi. In contextul relațiilor tot mai largi pe care le întreține colectivul combinatului băcăuan în ultimul timp cu piețele din afara țării, recent au fost trimise, pentru expoziția de la Leningrad, 3 garnituri de mobilă, a cîte 4 piese fiecare, precum și 13 piese separate, toate în modele și culori variate, deosebit de atrăgătoare. Trebuie arătat, de altfel, că prestigiul colectivului de aici pe piața externă este confirmat și de faptul că, în cele cinci luni din acest an, sarcinile la export au fost depășite cu 430.000 lei valută. In perioada amintită, alte succese de prestigiu încununează întrecerea pe care salariații din combinat o desfășoară in cinstea marii sărbători de la 23 August: la producția globală a fost obținut un spor de 4.200.000 lei, la producția de mobilă s-au realizat în plus 1.200 de garnituri, iar la binale peste 4.000 metri pătrați. în întâmpinarea marii sărbători, intensă activitate productivă sub patriotica chemare i. hé. Kol sortimente, calitate superioară Fabrica „Proletarul“ din Bacău, al cărei colectiv este angajat plenar în marea acțiune privind îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, a înscris în cartea întrecerii desfășurate de la începutul acestui an și pină în prezent cîteva realizări meritorii. Aceste succese au creat o nouă bază pentru colectivul de muncă de aici, aducînd încrederea în posibilitățile de îndeplinire a planului cincinal înainte de termen. Așadar, pe baza descoperirii unor noi rezerve interne, îndeplinirea sarcinilor actualului plan cincinal este posibilă a se realiza in numai patru ani. Fără îndoială, un rol important în îndeplinirea și depășirea angajamentelor îl au acțiunile vizînd: diversificarea și asimilarea de noi produse, indici calitativi superiori — cerință subliniată în numeroase ocazii de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Interviu cu tovarășul VALENTIN PAVEL, inginerul șef al Fabricii „Proletarul”" — Bacău — Ceaușescu și în mod special la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.e. Pe această temă am angajat o discuție cu tovarășul inginer Valentin Pavel, inginerul șef al fabricii de postav „Proletarul“ : — Tovarășe inginer, am dori să cunoaștem care sunt sarcinile de plan în acest an în ce privește asimilarea de noi sortimente și ce s-a realizat până la această dată ? — Planul pe acest an prevede asimilarea și crearea a 150 poziții coloristice și desene noi de țesături, plan din care colectivul nostru de proiectanți a realizat până în prezent, peste 90 de desene cu destinația : sacouri, pardesie, paltoane și costume pentru bărbați, femei și copii. Sortimentele amintite au necesitat introducerea unor tehnologii noi de fabricație ? — La produsele nou create a fost necesar, în parte, introducerea unor tehnologii noi, ca: albirea linurilor, spălarea în lățime a țesăturilor, vopsirea fibrelor sintetice (românești) finisaje superioare la țesăturile nou create etc. — Calitatea produselor realizate de către textiliștii băcăuani răspunde exigențelor actuale ale pieții ? . — Date fiind cerințele și exigența tot mai mare de pe piața internă și mondială, colectivul nostru s-a orientat spre adoptarea unor noi linii directoare în realiza- Interviu consemnat de Simion RÄCARU (Continuare în pag. a III-a) S. M. A. Traian 600.000 lei venituri peste planul semestrial Colectivul de muncă al Stațiunii pentru mecanizarea agriculturii Traian este bine cunoscut in județul nostru. El cunosc îndeosebi membrii cooperativelor agricole din Buhoci, Tamași, Prăjești și Traian, unități pe ale căror tarlale își desfășoară activitatea mecanizatorii acestei stațiuni. Nu de puține ori, ziarul nostru a consemnat entuziasmul și dăruirea acestor harnici lucrători ai ogoarelor care, înfruntînd capriciile vremii și-au adus o contribuție de seamă la sporirea rodniciei pămîntului. Nici vintul, nici ploaia n-au reușit să pună stavilă elanului dezlănțuit în lupta cu natura. Și de această dată — asemenea multor colective de muncă din județul nostru — hotăriți să-și aducă o contribuție sporită la Îndeplinirea cincinalului înainte de termen, mecanizatorii din Traian raportează noi și valoroase succese în activitatea desfășurată: realizarea cu peste o lună mai devreme a planului semestrial. De la inginerul Gh. Vernica, directorul unității aflăm că, la sfîrșitul lunii mai, planul de venituri pe primele 6 luni ale anului a fost depășit cu aproximativ 600.000 lei, în condițiile în care cheltuielile sunt mult sub nivelul celor planificate. Rezultatele obținute constituie o garanție de seamă în realizarea cu succes a planului și a angajamentelor asumate în marea întrecere — cincinalul înainte de termen. La C.A.P. Frumușelu Preocupări pentru aducerea la zi a tuturor lucrărilor de sezon în aceste zile ploioase, la cooperativa agricolă din Frumușelu se fac serioase eforturi pentru ca restanțele înregistrate pe agenda de lucru a campaniei agricole să fie grabnic recuperate. Explicînd acest lucru, inginerul șef Emanoil Marian ne spunea : — Dacă la sfecla de zahăr, ca și cea de sămânță s intem, oarecum, avansați cu Întreținerea culturilor, în schimb, la porumb, n-am executat prașila manuală pe nici un hectar , ne-au stînjenit ploile. Doar mecanizatorii, înainte de a cădea ultimele precipitații, au izbutit să facă o lucrare cu sapa rotativă, iar tractoriștii Costică Pandele și Nicolae Paiu au prășit mecanic pe tarlaua „Zare“.* Iată, de ce, azi, mîine, toate forțele din brigăzi vor intra la prășitul manual, cu speranța că, în cîteva zile, să întreținem porumbul pe toate cele 400 hectare, pe restul suprafeței fiind erbicidat. Nu numai culturile din cîmp sînt în atenție, ci și via de pe cele 180 hectare. Aici se cuvine făcută aprecierea că acțiunile urgente sînt avansate. Legatul viței a fost încheiat, iar primul stropit contra manei s-a efectuat în timp și eficient. A început executarea celui de-al doilea tratament. Se acționează cu 70 pompe, plus un tractor ce deservește un agregat MSPC- 300. Deși norma zilnică a mașinii e de 2,5 hectare, mecanizatorul Gh. Purghel realizează 3 hectare pe zi, precizează inginerul șef al unității. Este și meritul viticultorului C. Angheluță care prepară repede și bine soluția necesară. Stropitul doi la vie se execută acum pe parcela din punctul „Roșca“. Aici se estimează o producție de 10.000 kg struguri la hectar. Cooperatorii, care au învățat ani de-a rîndul tehnologia culturii vieței de vie, știu un adevăr simplu : mana nu trebuie să aibă răgaz să atace via. Și tratamentele se fac operativ, cu atenție, în rîndul celor mai destoinici cooperatori, cu bune rezultate la stropitul viei, sunt Nicolae Angheluță, Costică Mardare, Emil Balaban, Ioan Angheluță, Panaite Paraschiv și alții. Ei sunt convinși că printr-o participare activă la lucrările din vis, se vor realiza și depăși producția planificată, ca și venitul de 2,4 milioane lei cu este prevăzut. Și astfel, pe baza retribuirii în acord global și veniturile lor vor fi spornice. Iată suportul activității lor neobosite. Și nu numai aceasta e explicația. A sporit responsabilitatea lor față de destinele recoltelor. Conștiința că de munca lor depinde progresul unității. Vremea nefavorabilă a stînjenit oarecum muncile de sezon, dar se dă o îmdîrjită bătălie pentru recuperarea tuturor restanțelor. Este măsura vredniciei pe care o dă in aceste zile cooperatorii de pe meleagurile Frumușelului. în pagina a II-a : 1 IUNIE- Ziua I Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in piețe și întreprinderi din Capitală O zi obișnuită din activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului și statului nostru a fost însăși viața, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar și cu neajunsurile pe care putem și trebuie să le înlăturăm pentru a atinge țelurile spre care tindem. A intrat în conștiința țării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarășul Ceaușescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetățenilor, întilnindu-se cu muncitori din uzine și de pe șantiere, cu specialiștii, cu lucrătorii din comerț, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață ale populației. Acest mod dinamic de a conduce și îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineața de joi, 31 mai, prin piețe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii și indicații menite să conducă la perfecționarea activității gospodarilor Bucureștiului, a conducerilor de întreprinderi și ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea : „Cunoașteți preocupările actuale ale întregului popor, care acționează cu toată, fermitatea în înfăptuirea hotăririlor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinței Naționale. Vă sînt cunoscute rezultatele pe primii doi ani și patru luni ale acestui cincinal, în toate domeniile, atît în industrie cit și în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar și depășit“. Mai departe, tovarășul Ceaușescu releva: Acordăm o mare atenție înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Și in acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că și în activitatea noastră economică și socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pină acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului și statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valențe muncii și vieții cotidiene ale cetățenilor Capitalei, ca și ale tuturor oamenilor muncii din întreaga țară. In timpul vizitei, secretarul general a fost însoțit de Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrșită coloană sonoră, ovații, aplauze, urări de sănătate și de viață lungă, au ilustrat sentimentele față de tovarășul Ceaușescu, exprimate emoționant de cele mai largi categorii de cetățeni ai Capitalei, în vechiul cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, in piețele „Rahova“ și „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai orașului, fiecare dintre ei dorind să strîngă mina secretarului general al partidului, să-i împărtășească gîndurile, bucuriile și greutățile. Intre aceștia se află muncitoarea Ileana Popa de la Fabrica de confecții și tricotaje „București“, maistrul Iulian Vică de la Fabrica „Flacăra Roșie“, Ion Gherman, salariat la Uzinele „Timpuri noi“ și mulți alții. „Să trăiască partidul, să trăiți și dumneavoastră, tovarășe Ceaușescu, să vă dea dumnezeu sănătate și putere de muncă, să ne conduceți mulți ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii și bunică a 1S nepoți, mărturisește de la sine intensitatea acestor simțăminte. Ca și cuvintele atît de grăitoare adresate (Continuare în pagina a IV-a) Activul obștesc în contextul actual al acțiunii politice Un sprijin prețios, un ajutor care poate fi amplificat Vasile ARDELEANU, șeful secției organizatorice a Comitetului județean Bacău al P.C.R. organele municipale și orășenești de partid, lucrează ca instructori nesalariați — repartizați pe cîte 2—3 organizații de bază — un număr de peste 130 de tovarăși, iar în cadrul sectoarelor problemelor statutare și evidenței membrilor de partid sînt antrenați 30 de activiști nesalariați. 1 non<=» etan a onrT trottt calariati anrnl,1 ArCAb Amploarea obiectivelor ce ne stau în față presupune antrenarea plenară a tuturor forțelor umane în rezolvarea multiplelor probleme economice, social-culturale etc. Organizațiile de partid — conducătoare competente în fiecare domeniu al activității sociale — folosesc un stil de muncă tot mai eficient, adecvat condițiilor actuale, specificului fiecărui colectiv. In acest context, comiteteleiunicipale și orășenești de partid au antrenat în activitatea lor un larg activ obștesc, al cărei contribuție s-a materializat și se materializează în îndeplinirea tot mai corespunzătoare a hotăririlor de partid și de stat. Vorbind despre stilul de muncă al organelor de partid cu activul obștesc— temă pe care ne-am propus s-o tratăm în continuare — trebuie subliniat că s-au reușit unele rezultate bune pe linia selecționării, pregătirii și repartizării de sarcini activiștilor obștești — din rîndul acestora făcînd parte oameni cu experiență, bine pregătiți politico-ideologic, mulți dintre ei fiind absolvenți ai unor cursuri și școli de partid, oameni ce se bucură de prestigiu și autoritate la locul de muncă și viața personală. In prezent, pe lingă Tot din rîndul acestora, unii sînt lectori în sistemul propagandei, alții lucrează în domeniul arhivei etc. Rezolvarea eficientă a problemelor pe care le implică munca cu activul obștesc, a cerut din partea organelor de partid respective o atenție sporită pe linia instruirii diferențiate a acestor cadre. Astfel, — în lumina indicațiilor și a instrucțiunilor existente — s-au întocmit programe concrete care cuprind informări, dezbateri, expuneri pe diverse teme ca și unele acțiuni cu caracter „mai practic“, cum ar fi schimburi de experiență. O activitate pozitivă au realizat-o în această direcție, comitetele municipale Bacău și Gheorghe Gheorghiu-Dej ale P.C.R. Tot în sensul cunoașterii mai aprofundate de către instructorii nesalariați a problemelor vieții de partid și economice din fiecare colectiv, comitetele municipale și orășenești folosesc practica de a invita activiștii obștești la instruirea diferențiată a birourilor organizațiilor de bază. Sunt, desigur, numeroase activitățile care atestă consistența ajutorului pe care activul obștesc îl poate acorda organelor de partid. Sunt semnificative acțiunile întreprinse de aceste organe în efectuarea unor studii și controale în organizațiile de partid cu participarea efectivă a activiștilor obștești. De pildă, atunci când Comitetul municipal Bacău al P.C.R. și-a stabilit să analizeze în trimestrul IV—1972, într-o plenară de comitet, preocuparea organelor și organizațiilor de partid pe linia selecționării, pregătirii și promovării cadrelor, a atras la realizarea studiului și a materialului activiști obștești care au lucrat pe baza unei tematici stabilite de organul municipal de partid. Analize cu efect s-au întreprins, folosindu-se activul obștesc, și în ceea ce privește rezolvarea scrisorilor și sesizărilor oamenilor muncii, compoziția, efectivul și structura de partid etc. In astfel de ocazii, merită relevat rolul stimulatoriu pe (Continuare în pagina a III-a) In UREA MIMIM și FOLOSIREA PASIMOR- diferente de la o unitate la alta Schimbul de experiență ce a avut loc recent în Consiliul intercooperatist Parincea, a avut de cîștigat mai ales datorită perimetrului restrîns pe care s-a desfășurat, ceea ce a conferit un caracter concret prin dezbaterile și observațiile făcute asupra celor văzute. De fapt, discuțiile s-au înfiripat ad-hoc, fiecare dintre participanți împărtășindu-și părerea asupra ceea ce e bun, ca și in legătură cu ceea ce nu este corespunzător in sectoarele vizitate. Primul popas s-a făcut la Pîncești. Aici sunt evidente progresele realizate în ultimii ani în direcția creșterii efectivelor, a producțiilor și veniturilor. Ceea ce se cuvine evidențiat este faptul că zootehniștii și-au propus ca într-un an, doi să nu mai cumpere animale, ci să îmbunătățească efectivele numeric și calitativ din prăsilă proprie. In acest scop o atenție deosebită se acordă animalelor tinere. Oaspeții au putut vedea loturile de viței îngrijiți de C. Anghel și Timpostol. Medicul veterinar Sebastian Chiscop, președintele unității, I. Pruteanu, au expus celor prezenți o serie de date ce demonstrează că zootehnia la Pincești, merge pe un drum bun. Impresie plăcută au făcut oaspeților ordinea existentă în grajduri, tendințele de modernizare a adăposturilor, amenajarea bazinelor pentru prepararea hranei răcirea laptelui, pregătirea nutreșiturilor, îngrijitorii de animale s-au oprit în fața unei grămezi de furaje , era secară masă verde amestecată cu paie. Unul dintre specialiștii care „ghida“ grupul, remarca : — Vedeți, trecerea de la hrănirea cu furaje uscate la masă verde se face treptat, cu atenție. Dacă secara ar fi administrată singură, ar produce tulburări digestive. Așa că, se amestăcă cu paie, se lasă o zi să „dospească". Observația a fost binevenită deoarece, la Petrești era o situație contrastantă. Furajele verzi erau administrate la întîmplare în hrana vacilor, a celorlalte animale și, firesc, surprize neplăcute. Să revenim la Pincești. La ovine o situație bună : din cei 330 miei, doar trei au murit în această primăvară. Vizitînd pășunea, pe impresia generală bună asupra sectorului zootehnic își pune pecetea un aspect de neglijare a unui element important : îngrijirea pajiștei. Deși au trecut multe zile prielnice curățirii pășunii, nu s-a întreprins nici o acțiune. Au ieșit președintele, brigadierul zootehnic, celelalte gazde. Au și avut de ce. Președintele cooperativei din Ungureni, Alexandru Munteanu, spunea : — La noi, pășunile arată mai bine. O să vedeți. Al doilea popas se face la Petrești. Intrăm în grajduri. Remarcăm ceea ce am subliniat mai înainte. Lipsei de grijă în pregătirea hranei, i se adaugă înfățișarea animalelor. Sunt slași de, netesălate. Efectivul de vaci nu-i realizat cu 12 capete. Cauzele sunt numeroase. Îngrijitori puțini. Se pune întrebarea: — Ce ați făcut pentru atragerea cooperatorilor în zootehnie ? Președintele, brigadierul, dau din umeri, n-au cum să se justifice. Apoi, un popas la Ungureni, bună parte din vizită este destinată taberei de vară din Valea Doroșanului. într-adevăr, aici spiritul gospodăresc se făcea remarcat. Adăposturile bine amenajate și împrejmuite, pășunea îngrijită, spre deosebire de cea de la Pîncești. — Este cea mai bună tabără de (Continuare în pagina a III-a) „Să obținem 100 litri lapte, peste prevederile planului de la fiecare vacă furajată, într-o perioadă de lactație" Urmărind cu atenție starea terenurilor după ploaie, și folosind zilele prielnice, mecanizatorii secției Bogdănești lucrează la prășitul mecanic al porumbului, IN FOTO : Șeful secției, Nicolae Jinga dînd îndrumări tractoristului Ioan Dima în vederea executării unei prașile de bună calitate. Aseară, la Bacău, s-a deschis „Gala recitalurilor dramatice“ ediția a II-a Aseară, în sala Casei de cultură „V. Alecsandri“ din Bacău, în prezența reprezentanților organelor județene și municipale de partid și de stat, a unui public iubitor de poezie și teatru, a debutat cea de-a doua ediție a Galei recitalurilor dramatice, manifestare anuală organizată de Asociația oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale (A.T.M.), comitetele județean și municipal Bacău de cultură și educație socialistă, revista „Ateneu“, consiliile județean și municipal Bacău ale sindicatelor și de Teatrul dramatic „Bacovia“. In orașul de baștină a lui Alecsandri și Bacovia, actori de la mai multe teatre din țară vor oficia, timp de trei zile, pe altarul Poeziei și Teatrului. Ca un liant între cele două ediții ale Galei, prima seară a recitalurilor a fost precedată de festivitatea înmînării Premiului criticii, acordat, la ediția anterioară, actorului - menestrel Tudor Gheorghe. Proaspătul laureat a oferit, apoi, un fragment din ultimul său spectacol „Acolo unde-s nalți stejari“. Recitalul a îmbinat, cu patos patriotic, folclorul cu versuri și proză din literatura română de la Cârlova și Alecu Russo pină la Beniuc și Dumitru Popescu. După ce actorii Doina Iacob și Mircea Belu, prezentatorii Galei, au făcut cunoscute prezențele interpretative de la ediția actuală a manifestării artistice băcăuane, au susținut primele recitaluri Gabriel Dănciulescu („Primii noștri poeți“), Anatol Spinu (un fragment din „Scrisoarea a III-a“ de M. Eminescu și „De vorbă cu inspectorul financiar despre rostul poeziei“ de V. Maiakovski), Grigore Pavel Nagacevschi (versuri despre patrie și partid) — toți actori ai Teatrului Național „I. L. Caragiale" București —, Valeriu Buciu („Jurnalul unui nebun“, după Gogol), Radu Coriolan („De la clasic la modern“, versuri de Racine, Eminescu și D. Deșliu) și Julieta Strîmbeanu (fragment din „Surîsul Hiroshimei“, de Eugen Jebeleanu) — toți trei, actori ai Teatrului „Al. Davilla“ Pitești. Insă, asupra primei seri de recitaluri, vom reveni, mai pe larg, în numărul nostru de mîine. In cursul zilei de ieri, la Galeriile de artă din Bacău a fost vernisată Expoziția retrospectivă Ion Sava. Cîteva cuvinte despre personalitatea complexă a omului de teatru Ion Sava a rostit tovarășul Ernest Gavrilovici, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă. Participanții la vernisaj s-au oprit, apoi, în fața exponatelor din retrospectiva ce rememora plastic pe Lucia Sturdza Bulandra, Ion Iancovescu, Aurel Ion Maican, N. Titulescu, N. Iorga, ori Ionel Teodoreanu, într-o inspirată „masă a umbrelor“. Schițele de decor la „Hamlet" sau desenele pentru măștile la „Macbeth“ completează o expoziție ce se integrează fericit manifestărilor din cadrul Galei recitalurilor dramatice. à