Steagul Roşu, august 1973 (Anul 28, nr. 6366-6391)

1973-08-01 / nr. 6366

H1 C ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN J­UDETUL BACAU, ANUL XXVIII — NR. 6.366 (8.145) MIERCURI 1 AUGUST 1973 4 pagini — 30 bani In cinstea marii sărbători Succese deosebite pe tot cuprinsul județului în întrecerea socialistă sub patriotica chemare Cincinalul înainte de termen _____________________________________________________­_________________ _ ----­_ _­ Pentru reducerea cheltuielilor de producție Institutul județean de proiectări Activitatea de ansamblu proiectanților băcăuani, în prima­­ parte a acestui an, s-a soldat cu succese deosebite. Chiar și numai o sumară trecere în revistă a prin­cipalilor indicatori de plan atestă veridicitatea afirmației de mai sus : planul a fost realizat în proporție Harnic și competent în profesie, colectivul de muncă al I.A.S. Avi­cola reușește să obțină, în conti­nuare, succese meritorii. Astfel, în prima jumătate a cestui an, principalii indicatori de producție de 127 la sută la valoarea pro­ducției globale, 131,1 la sută la valoarea producției marfă, 136 la sută la productivitatea muncii (în condițiile în care numărul mediu de salariați a fost realizat in pro­porție de numai 92,9 la sută­­), 131 la sută la beneficii­ și financiari au înregistrat un curs pozitiv. Spre exemplu, la producția globală și venituri totale depăși­rea sarcinilor de plan este de 15 la sută, veniturile din livrări 16 la sută, beneficiile planificate au fost, de asemenea, depășite cu 22 la sută. I.A.S. „Avicola“ C. P. Borzești Aprecieri pentru calitatea producției După cum rezultă din analizele de laborator, calitatea butadienei s-a îmbunătățit simțitor față de anul trecut, concentrația acesteia fiind de peste 98,5 la sută. Aceeași apreciere și pentru cauciucul sintetic, produs la care planul de stat la calitatea I a fost depășit, în perioada expirată din acest an, în medie, cu 11 la sută la CAROM-1500, cu 33 la sută la CAROM-1502 și cu 2 la sută la CAROM-1508. Datorită aces­tui fapt colectivul secției cauciuc-butadienă și-a depășit cu mult planul de livrări la export. De asemenea, în cadrul secției a fost continuate experimentările pentru producerea unor latexuri speciale și a sortimen­tului CAROM-60. Economii de carburanți Angrenați în ampla întrecere desfășurată p­entru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de plan și angajamen­telor, salariații secto­rului transporturi auto din C.P. Borzești mani­festă o preocupare con­tinuă pentru reducerea consumului de carbu­ranți. Această preocu­pare s-a soldat, de la începutul anului și pînă­ în prezent, la cele trei coloane auto ale uzinelor combina­tului, cu economisi­rea, față de normele de consum, a 12.900 li­tri de carburanți. Creșterea producției de fire -preocupare continuă a filaturilor de la Fabrica „Proletarul“-Bacău Adunările generale ale oamenilor muncii, pe ateliere, de la întreprin­­rea de postav „Proletarul“ din Ba­cău au constituit, ca de obicei, un prilej de analiză eficientă a activi­tății desfășurată și de stabilire a măsurilor concrete pentru realiza­rea sarcinilor de viitor. In acest context s-au înscris a­­dunările generale ale filatorilor (cîte o adunare pe fiecare grupă sindicală), adică a celor ce alcă­tuiesc colectivul de muncă al unuia din principalele ateliere de produc­ție de la Fabrica „Proletarul“. Pentru primul semestru al a­­cestui an filatorii pot raporta cu mîndrie că și-au adus o substanțială contribuție la realizarea unei valori a producției globale, la nivelul fa­bricii, de 102,9 la sută, a produc­ției marfă de 101,1 la sută. Dintre succesele filaturilor, în primul semestru al anului, mai no­tăm depășirea cantității plani­ficate de fire cardate, la aceasta ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII contribuind o mai bună folosire a utilajelor, obținîndu-se o creștere a indicelui de utilizare la carde și ringuri ; de asemenea, s-a înregis­trat o sporire continuă a econo­miilor de materii prime. Cu toate acestea, filatorii, în a­­dunările generale s-au referit în special la minusurile constatate in activitatea lor, la deficiențele care au împiedicat obținerea unor rezul­tate și mai substanțiale. Astfel, s-a insistat asupra faptu­lui că nu s-a respectat întocmai, cu mare rigurozitate disciplina tehnologică, vopsirea materiei pri­me nu s-a făcut întotdeauna la nuanțele cerute, iar datorită ne­­curățării corecte a aparatelor de vopsit, în procesul de vopsire s-au constatat uneori infiltrații de fibră străină. La cîteva articole, cum ar fi 429-24-1, 213-93-1 ș.a. s-au obținut randamente slabe, iar calitatea u­­nor fire a fost necorespunzătoare ; timpul de lucru nu a fost folosit întotdeauna în mod judicios, ab­sențele nemotivate fiind de 26 de zile ori în semestrul I , timp în care s-ar fi putut produce în plus, 5.000 kg fire pentru țesături. Printre cei care și-au făcut un sis­tem din a lipsi nemotivat de la lucru, au fost citați Ion Lovin, A­­lexandru Chiriac, Constantin Tă­­nase ; de asemenea, unii salariați reușesc de cîte ori vor să absente­ze de la serviciu, să inducă în e­­roare cadrele medicale pentru obține certificate de boală, printre­­ „specialiștii“ din această categorie fiind amintite Aurica Paiu, Maria Vultur, Margareta Duțu. Manifestînd intransigență față de cei care încalcă disciplina muncii, care constituie exemple negative, participanții la dezbaterile din a­­dunările generale au cerut să se da măsurile necesare în mai multe direcții. Astfel în adunarea gene­rală a grupei sindicale nr. 2—fila­tură, tovarășul Ioan Crețu, mun­citor, spunea printre altele : „Cei care lipsesc nemotivat de la lucru, în zilele cînd absentează, dezorga­nizează locurile de producție, pun în pericol realizarea planului pe care-l avem. Cred că ar trebui să se adopte, față de aceștia — dacă vedem că activitățile educative nu-i ajută — măsuri severe, in­clusiv desfacerea contractului de muncă“. Pentru organizarea mai bună a procesului de producție cei care au luat cuvîntul au făcut numeroase propuneri: „Aprovizionarea cu ma­terii prime de calitate a cam lăsat de dorit. Trebuie să se asigure la timp linurile necesare, iar comi­siile de recepție să manifeste e­­xigență la primirea acestora (Ale­xandru Albu — maistru). „Ba­selfactorul nr. 2 i-a stricat moto­rul de o lună de zile, dar nimeni nu se grăbește să-­l repare, deși mașina staționează. Cred că e ca­zul să se dea mai multă atenție întreținerii și funcționării utilaje­lor“ (Maria Hulubă — muncitoare). „Nu numai materia primă, dar și materialele care trebuie să asigu­re buna desfășurare a producției, este necesar să fie de bună calitate. De exemplu curelușele pentru sel­­factoare, ne­fiind corespunzătoa­re calitativ, se rup foarte repede. In asemenea condiții avem mari greutăți la realizarea planului“ (Minodora Banc — muncitoare); „Să se acorde o atenție tot mai ma­re calificării cadrelor, asigurării u­­nor cursuri de ridicare a pregăti­rii profesionale a muncitorilor“ (loan Ciupercă — ajutor meșter). Dezbaterile din adunările genera­le de la filatură au conturat ho­­tărîrea colectivului de a înlătura deficiențele constatate, de a obți­ne rezultate tot mai bune în viitor. In semestrul al doilea al acestui an la filatură trebuie să sporească pro­ducția medie pe zi — față de pri­mul semestru — iar această creș­tere se va accentua în anul 1974 ; va spori, de asemenea, productivi­tatea muncii pe fiecare salariat. A­­cestui atelier de fabricație îi revin sarcini importante în pregătirea fi­relor pentru țesătură, spre a se realiza stofe și covoare de calitate superioară. Astfel, cum a reieșit din adună­rile generale de la filatură, co­lectivul acestui atelier va munci cu pricepere și fermitate pentru creșterea producției de fire, contri­buind alături de celelalte colective din întreprindere, la îndeplinirea planului înainte de termen. ---------------­ "\ ASTĂZI IN PAGINA A­ III-A PAGINA ECONOMICĂ J î H W c­uí 4W Fabrica de postav Buhuși O nouă inovație la Fabrica de postav Buhuși s-a aplicat recent în procesul de pro­ducție o nouă inovație, cu o im­portantă eficiență economică. Este vorba de: „modernizarea sorti­mentelor de cardă tip lină cardată“. Autori tehnicienii: Vasile Toia, Li­­viu Filip, Traian Rusu, Ion Sasu, Victor Corbu și Ion Fîrtăeș. Aceș­tia, cunoscînd faptul că multe din­tre sortimentele de gardă din în­treprindere sunt de tipuri vechi, cu o uzură morală și fizică foarte a­­vansată nu mai pot face față ran­damentului și ritmului de produc­ție cerut pentru anul 1973, au în­ceput căutarea și rezolvarea pe plan local a unor noi soluții care să ducă la folosirea acestora în condiții optime. Căutarea nu le-a fost zadarnică. După multe probe și încercări susnumiții inovatori și-au văzut pînă la urmă strădania încununată de succes. Prin executarea unor lucrări de transformare a vechilor sortimente de carde printre care amintim : an­trenarea individuală a fiecărui sor­timent ; modificarea sistemului de transmisie cu curea de piele prin curelușe trapezoidale de diferite distrnmisiuni (de producție indigenă), prin înlocuirea unor lagăre cu fric­țiune cu lagăre cu bile, a manșoa­­nelor din piele cu manșoane din cauciuc indigen și altele, s-a creat posibilitatea de a se obține pe lân­gă ușurarea efortului fizic și o producție mărită cu circa 25 la sută. Prin aplicarea acestei inovații întreprinderea va obține o econo­mie antecalculată anuală de peste 420.000 lei. intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu cu tovarășul Todor Mor Cu ocazia prezenței la odihnă în Crimeea, marți după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, și tovarășa Elena Ceaușescu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au întîlnit cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost abordate probleme pri­vind dezvoltarea în continuare a colaborării prietenești dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bulgar și a relațiilor de bună vecinătate dintre Repu­blica Socialistă România și­ Republica Populară Bulga­ria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismu­lui și păcii, întîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, to­vărășească. Intîlnire prietenească In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducăto­rilor partidelor comuniste și munci­torești din țările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secre­tar al C.C. al P.C. Bulgar, președin­tele Consiliului de Stat al­ R.P. Bul­garia; G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Ho­­necker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Con­siliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., se­cretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Ka­­tușev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanții la intîlnire s-au in­format reciproc asupra vieții și ac­tivității partidelor lor, asupra dez­voltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colabo­rării politice, economice și gice dintre partidele, și țările ideole­fră­țești. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor interna­ționale actuale. II Conducătorii P. C. Bulgar, P. C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. și P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la întîlnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obținute suc­cese importante în realizarea obiec­tivelor de politică externă, trasate în declarațiile Comitetului Politic Con­sultativ al Tratatului de la Varșo­via, în hotărîrile congreselor parti­delor frățești, în programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. Încetarea războiului din Vietnam, recunoașterea deplină pe baza drep­tului internațional a Republicii De­mocrate Germane, reglementarea re­lațiilor dintre Cehoslovacia și Repu­blica Federală Germania, întărirea poziției internaționale a Cubei, în­ceperea cu succes a Conferinței ge­­neral-europene pentru securitate și cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenței politicii de pace a țărilor comunității socialiste. Un mare rol în înfăptuirea aces­tei politici, în însănătoșirea întregii situații internaționale l-au jucat în­­tîlnirile și discuțiile pe care condu­cătorii partidelor frățești și ai ță­rilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanți ai statelor ca­pitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Progra­mului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite în Statele Unite ale Americii, în Re­publica Federală Germania și Fran­ța, despre tratativele purtate și acor­durile încheiate, inclusiv acordul so­­vieto-american cu privire la preîn­­tîmpinarea unui război nuclear. Con­ducătorii partidelor frățești au dat o înaltă apreciere politicii externe le­niniste a P.C.U.S., contribuției per­sonale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăp­tuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internațională. i­ S-a ajuns la concluzia comună că ansamblul situației internaționa­le s-au produs importante schimbări pozitive; capătă o tot m­­ai largă re­­­­cunoaștere internaționala principiile coexistenței pașnice între state cu sisteme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc avan­tajoase între țările socialiste și cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi pași con­structivi meniți să contribuie la con­solidarea păcii și securității interna­ționale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate, să se consolide­ze mutațiile pozitive de pe arena in­ternațională, să fie transpuse con­secvent în viață acordurile și trata­tele încheiate, să se înainteze neabă­tut spre obiectivul principal — asi­gurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unani­mă de a desfășura o colaborare ac­tivă a țărilor socialiste în această di­recție, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul Confe­rinței general-europene pentru secu­ritate și cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consul­tărilor pregătitoare de la Helsinki și ale primei faze a Conferinței general­­europene — reuniunea miniștrilor a­­facerilor externe —, conducătorii partidelor frățești își exprimă con­vingerea că lucrările acestei confe­rințe, de care popoarele leagă mari speranțe pentru statornicirea în Eu­ropa a unei păci cu adevărat trai­nice, pot să se încheie încă în acest an, dacă există bunăvoința partici­panților. Pentru a conferi o autorita­te politică cit mai mare hotărîrilor conferinței, faza ei finală ar trebui să se desfășoare la cel mai înalt ni­vel. Țările socialiste se pronunță pen­tru dezvoltarea intre statele europe­ne a unor relații economice de mari proporții și de lungă durată, libere de discriminări și inegalitate, pentru contacte largi și multiforme între opinia publică din toate țările, pen­tru stimularea turismului, a legătu­rilor sportive, pentru dezvoltarea re­lațiilor culturale și a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii și înțelegerii reciproce intre popoare. Țările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul res­pectării stricte a suveranității fie­cărui stat și neamestecului în trebu­rile lui interne, respectîndu-se legi­le, obiceiurile și tradițiile fiecărei țări. Această colaborare va cores­punde intereselor tuturor popoarelor europene și ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacție ac­tuala activizare a forțelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de trans­formare a Europei într-un continent al păcii, în consolidarea păcii pe pă­­mînt. Țările socialiste se pronunță con­secvent pentru completarea destin­derii politice prin destinderea mili­tară, care­ favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tra­tativelor cu privire la reducerea înarmărilor și forțelor armate în Europa centrală, care urmează să înceapă în octombrie a.c. la Viena. Țările socialiste consideră necesa­re lărgirea zonei de destindere, ex­tinderea ei asupra întregii lumi. A­­ceasta reclamă, în primul rînd, re­glementarea neîntîrziată a situațiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul con­stant față de pozițiile Republicii Democrate Vietnam și Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de Sud, care cer în­deplinirea neabătută de către toate părțile a Acordului de la Paris, ne­cesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-și hotărî singure soarta, de a se instau­ra o pace echitabilă în Intreatfa Indochina , au fost exprimate soli­daritatea internaționalistă cu poporul vietnamez, hotărirea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colabo­rarea frățească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute proble­me continuă să fie situația din O­­rientul Apropiat, care trebuie să fie (Continuare în pag. a 4-a) • Intîrzierile datorate ploilor pot fi recuperate folosind la maximum timpul favorabil Pînă In prezent s-a recoltat 66 la sută din suprafața cultivată cu griu­l CJ.P. Păncesti-Sascut, Luizi Călugăra, Vultureni, Cleja și Slobozia au încheiat recoltatul In curînd, vești bune de la Godinești, Gura Văii, Buhoci, Mărăști, Tamași, Scorțeni, Filipeni și Stănișești. In ultimele zile, oamenii muncii din agricultura județului — meca­nizatori, cooperatori, specialiști — intensificîndu-și eforturile, folosind cu maximă eficiență timpul bun de lucru, utilizind la întreaga capacitate mașinile și utilajele agricole de care dispun, au reușit să ridice la 66 la sută proporția îndeplinirii planului ce le revine în campania de recol­tare a griului. De remarcat că în ultimele zile, în ciuda vremii care, pe alocuri, a avut un accentuat caracter de instabilitate, s-a recoltat o su­prafață importantă, ceea ce demonstrează cu prisosință atît hărnicia, cit și înalta capacitate organizatorică a mecanizatorilor și cooperatorilor angajați în actuala campanie — una dintre cele mai rapide și eficiente din ultimii ani. Rezultatele obținute în cadrul fiecărei comune în parte, pot fi urmărite pe harta alăturată. De subliniat, la loc de cinste, meri­tele celor 4 unități agricole cooperatiste din PÂNCEȘTI-SASCUT, VUL­TURENI, LUIZI CALUGARA, CLEJA și SLOBOZIA, care, în cursul zilei de ieri, AU TERMINAT PRIMELE PE JUDEȚ, RECOLTATUL GRIULUI PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚA PLANIFICATA. Cinste mecanizatorilor și cooperatorilor, specialiștilor din aceste unități care, în aceste zile, nu au precupețit nici un efort pentru a strînge de pe cîmp, în cel mai scurt timp și fără pierderi, recolta de griu din acest an ! In același context, al muncii pline de abnegație, se înscriu și re­zultatele altor unități agricole cooperatiste care se apropie, cu pași re­pezi, de încheierea acestei lucrări de maximă importanță : C.A.P. Go­dinești, Gura Văii, Buhoci, Mărăști, Tamași, Filipeni, Stănișești și altele. Păstrînd același ritm, înalt, de lucru, aceste unități au posibili­tatea ca în două-trei zile să transporte în magazii ultimii saci cu griu din noua recoltă. Desigur, sunt locuri în județ unde, pe deoparte datorită timpului in­stabil, pe de altă parte din cauza unei organizări mai defectuoase a muncii, rezultatele nu sînt pe măsura așteptărilor. Lucrul acesta re­zultă clar și din harta alăturată. Este adevărat, în zona din nordul jude­țului, campania de recoltare a păioaselor a demarat ceva mai tîrziu. Totuși, se pot vedea și aici rezultatele contrastante — de exemplu, între Scorțeni și Sănduleni. Și mai semnificative sînt aceste contraste cînd apar în zone unde recoltatul a început mai devreme. Pentru slabele rea­lizări obținute de C.A.P. Sascut Sat (48 la sută), Sascut Tîrg (46 la sută), Răchitoasa (40 la sută) și altele — nu pot fi socotite vinovate doar ploile ! Și ia aceste unități vremea bună care a început să se facă sim­țită încă de ieri poate fi folosită cu mai mult folos. O atentă urmărire a condițiilor de lucru la recoltat, buna întreținere a mașinilor și utilajelor, largul concurs al lucrătorilor din S.M.A. la remedierea defecțiunilor ivite — iată cîteva din căile simple prin care pot fi atinse, și în comunele cu realizări mai modeste, viteze zilnice de lucru sporite. Suntem­ convinși că în zilele următoare se va lucra, peste tot, cu a­­ceeași răspundere, astfel incit, in cel mai scurt timp, să se poată ra­porta încheierea recoltării griului în întregul județ ! Situația recoltării griului, în procente, pe comunele județului, la data de 31 iulie 1973 s i

Next