Steagul Roşu, februarie 1974 (Anul 29, nr. 6521-6544)

1974-02-01 / nr. 6521

Profesori din toate tarife, uniți-va / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX — NR. 6.521 (8.300) VINERI 1 FEBRUARIE 1974 4 pagini — 30 bani însuflețită întrecere socialistă consacrată marilor evenimente ale anului:« XXX-a aniversare a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului wchiiu­miiiH Uzina chimică Borzești Mobilizatorul angajament al mecanicilor Colectivele atelierelor mecanic și de ambalaje metalice ale Uzinei chi­mice Borzești s-au angajat, în re­centa lor adunare generală, să rea­lizeze o producție suplimentară de 640.000 lei la confecții de utilaje și piese de schimb, să reducă cu 8 la sută consumul de materiale și să scurteze lucrările de revizie la in­stalații cu cel puțin 10 zile. Pentru realizarea angajamentului asumat în întîmpinarea celei de-a XXX-a ani­versări a Eliberării patriei și Con­gresului al XI-lea al partidului, sa­lariații de aici și-au propus să în­făptuiască o serie de măsuri teh­nice și organizatorice privind mai buna utilizare a spațiului de lucru și modernizarea procesului de pro­ducție. Așa, de pildă, în scopul re­ducerii consumului de materiale se află în atenție înlocuirea unor sor­turi de tablă folosită la confecțio­narea ambalajelor metalice, precum și aplicarea de noi tehnologii de e­­xecuții care să conducă la elimi­narea oricărei risipe de metal. 194­4-197sa C.C.H. „Letea“ „Fiecare zi, un nou succes pe graficul de producție“ întrecerea declanșată în acest an de către colectivul Combinatului de celuloză și hîrtie „Letea“ din Ba­cău, sub mobilizatoarea deviză „Fie­care zi, un nou succes pe graficul de producție“, a rodit din plin încă din prima lună. în această perioadă, muncitorii, inginerii și tehnicienii de aici, utilizînd la parametri înalți in­stalațiile și utilajele, au fabricat su­plimentar 200 tone hîrtie, 10 tone drojdie furajeră și peste 3 tone de celuloză. Un succes care atestă din plin hotărîrea colectivului unității nu numai de a continua remarcabi­lele realizări obținute în anul tre­cut, ci și de a le amplifica în cins­tea marilor evenimente ale anului. U.M.T.C.F. Peste 250 de conducători auto în întrecere La Unitatea de mecanizare, trans­porturi și construcții forestiere Ba­cău prind tot mai mult viață măsu­rile preconizate in direcția econo­misirii carburanților și lubrifianților. Chemarea la întrecere lansată încă de la finele anului trecut de către conducătorii auto și mecanicii de la secția Comănești a unității — „Să lucrăm, cel puțin o zi pe lună, cu carburanți economisiți" — stimulea­ză îndeaproape preocupările fiecă­rui salariat pentru valorificarea de­plină a resurselor de economii. Căi­le prin care cei peste 250 de con­ducători auto, tractoriști și meca­nici de utilaje și-au propus să ac­ționeze în îndeplinirea angajamentu­lui asumat privesc, în mod deose­bit, exploatarea cît mai rațională a parcului de mașini, înlăturarea ori­cărei risipe. Este de menționat că, înfăptuind cu succes măsurile luate, ei au obținut, numai în ultimele două luni din anul trecut, o econo­mie de 48.632 litri benzină și 16.737 litri motorină. I BIBLIOTECA. I­n centrala UNIVERS1, aka „M. EMIN­ESCU aAv1 adunări generale ale . A intrat în tradiția vieții noastre politico-economice ca la începutul fiecărui an, oamenii muncii să se întrunească în adunări generale pentru a analiza cum au fost rea­lizate sarcinile în anul precedent, pentru a stabili cele mai eficiente măsuri în vederea îndeplinirii e­­xemplare a cifrelor de plan pe a­­nul care urmează. Așa începea și darea de seamă asupra activității Șantierului de construcții montate din cadrul Combinatului petrolului Moinești, material prin care colec­tivul era pus în temă cu ceea ce s-a făcut bine în 1973, cu ceea ce nu s-a făcut bine, cu rezervele și mă­surile ce urmează a fi luate în vede­rea îndeplinirii mobilizatoarelor. sarcini de plan pe anul în curs. Referindu-ne la cîteva dintre reali­zări vom menționa că volumul de lucrări planificate a fost depășit cu 4 la sută in condițiile în care nu­mărul mediu de muncitori a fost cu 4 la sută sub prevederile planului — succes determinat de creșterea productivității muncii, de măsurile luate pe linia organizării locurilor de muncă, a dimensionării optime a formațiilor de lucru și a creșterii personalului direct productiv din totalul salariaților- Creșterea gra­dului de mecanizare a lucrărilor cu volum mare de muncă manuală, extinderea acordului global, folosi­rea pe scară mai mare a prefabri­catelor la montajul unităților de pompaj, a turlelor — au constituit de asemenea, o cale de creștere a productivității muncii — indicator realizat în proporție de 107,2 la su­tă la total salariați și 107,9­ la mun­citori. Evidențiind succesele, darea de seamă sublinia cu aceeași forță de convingere și însemnătate rezerve in această privință: „Indicele de folosire a fondului de timp realizat, 96 la sută, este sub posibilitățile noastre reale. Există încă prea mul­te absențe nemotivate; este inadmi­sibil.să­, avem­. o­ media de 3 absen­țe pe cap de salariat; se pierde mult timp prin nefolosirea integrală a zi­lei de lucru, fie datorită întîrzieri­­lor la program a mijloacelor de transport și utilajelor de construc­ție, fie din cauza organizării neco­respunzătoare a muncii din partea unor maiștri.. Numai datorită absen­țelor nemotivate, raportate la pro­ductivitatea realizată, înseamnă că volumul lucrărilor putea fi cu peste 700.000 tei mai mare". Aceeași privire critică și în ce pri­vește normele de consum la care s-au obținut economii (la toate sor­timentele), unele destul de substan­țiale: 28 mc la cherestea, 6 mc la placaj și P.F.L., 74 tone bitum, 154 tone ciment, 8 tone metal, 8 tone cablu. Aceste economii sînt rezulta­tul direct ale folosirii intensive cofrajelor de inventar, redimensio­­a­nării fundațiilor de utilaje, înlocu­irii unor materiale cu altele avînd un preț de cost mai mic, precum și al folosirii unei cantități mai mari de materiale provenite din demon­tări. „Cu toate acestea nu înseam­nă că am epuizat sursele de eco­nomie din moment ce mai avem ca­zuri cind la terminarea unor lucrări mai rămin materiale la voia întîm­­plării" — se spunea în darea de seamă. Sub aspectul îndeplinirii nor­melor, la nivelul șantierului, depăși­rea este de 6,3 la sută și merită subliniat că, pe activități, s-au înre­gistrat numai depășiri , ceea ce scoate în relief nu numai experien­ța, ci și buna organizare, dăruirea cu care marea majoritate a cons­tructorilor și montorilor au muncit în anul care a trecut. In adunare a fost rostit numele a zeci de oa­meni de nădejde, care s-au eviden­țiat prin operativitatea și calita­tea lucrărilor executate. Despre e­­chipa condusă de Ion David s-a spus că a reușit să monteze trei parcuri de separatoare într-un timp record, că și-au dus cu răspundere la îndeplinire sarcinile încredințate și echipele conduse de Gheorghe Măgirescu, Ion Dascălu, Ion Pușca­­șu, Nicolae Rusu, Ștefan Stan, Gheorghe Radu, Gheorghe Dănilă, Vasile Alban, Dragomir Gherman, Gheorghe Boatcă, Petre și Mihai Butacu, Vasile Iliescu și mulți, mulți alții. Desigur, darea de seamă s-a ocu­pat de numeroase alte aspecte: a­­provizionare, transporturi, inovații, condiții de muncă și de viață, pro­tecția muncii etc, un accent deose­bit punîndu-se pe măsurile tehni­­co-organizatorice menite să asigure îndeplinirea planului pe anul în curs. Pornind de la faptul că struc­tura planului pe 1974 nu s-a schim­bat față de anul precedent, șeful de șantier, ing. Gheorghe Iordache, își exprima opinia că stă în puterea colectivului șantierului ca printr-o mai bună organizare a echipelor, prin folosirea mai intensă a utila­jelor, prin extinderea muncii în acord global — sarcinile vor fi cu si­guranță îndeplinite. Și cum una din condițiile de bază constă în asigu­rarea documentațiilor și listelor de lucrări — planul valoric fiind aco­perit de pe acum — evident, sunt cre­ate condiții optime de realizare in­tegrală a sarcinilor ce revin șantie­rului în acest an și pe care cons­tructorii petroliști sunt ferm hotă­­riți să-l încheie cu depășiri și mai substanțiale. Toma DUDAU »Morii potolirii toc« ă­i toppa k­opriile icrioniilo! fertilizării terenurilor Acționînd în spiritul hotărîrii adu­nării generale, în care au fost dez­bătuți indicatorii economici pentru anii în curs, cooperatorii din On­­cești participă cu răspundere la e­­fectuarea tuturor activităților de se­zon. Ca pretutindeni, și aici, la On­­cești, prioritate se acordă acțiunii de fertilizare a terenurilor, in care scop au fost mobilizate toate atela­jele existente în unitate. Urmare a măsurilor luate, pînă la această dată au fost transportate în cîmp impor­tante cantități de îngrășăminte or­ganice. Printre cooperatorii ce depun in­teres sporit în această direcție, și pe care i-am întîlnit zilele trecute la lucru, amintim pe Spiridon Apos­tol, Ion Aluxandei, Neculai Sularu, Vasile Vinerica, Mitică Maftei și alții. Munca politică de masă în sprijinul realizării planului de producție Primiri la tovarășul Nicolae Ceaușescu Ziaristul tunisian Abdallah al-Kahlaoui Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit la 31 ianuarie pe ziaris­tul tunisian Abdallah al-Kahlaoui, tri­mis special al ziarului „Al Amal", or­gan al Partidului Socialist Desturian. La întrevedere a participat tovară­șul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu co­tidianului tunisian „Al Amal“. Editorul argentinian Guillermo Nolasco Juarez Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit joi pe Guillermo Nolasco Juarez, directorul Editurii „Juarez“ din Buenos Aires, împreună cu soția, doamna Dolores Juarez; în editura argentiniană „Juarez“ a apărut în 1972 volumul „Nicolae Ceaușescu — Filozofia de pace a u­­nei societăți contemporane", lucrare care s-a bucurat de mult succes. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej a participat tovarășul Ște­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Pentru producția agricolă a anului 1974 Hărnicia cooperatorilor - temelia viitoarei recolte Dezbaterile purtate în cadrul a­dunării generale a cooperatorilor din Tătărăști au evidențiat în mo­dul cel mai convingător marile posi­bilități ce există în creșterea pro­ducției agricole vegetale și anima­le, rezervele de care dispune uni­tatea, dar care n-au fost încă valorifi­cate la întreaga lor capacitate. Por­nind de la faptul că deși anul prece­dent n-a fost unul din cei mai favora­bili, pe tarlalele lucrate așa cum indi­că tehnologiile moderne s-au­ obținut totuși recolte superioare planului și chiar indicatorilor stabiliți pentru 1974, cooperatorii și-au exprimat ferma hotărîre de a depune toate eforturile pentru obținerea de re­zultate cît mai bune, în toate sec­toarele de activitate. „Tot ceea ce ne-am propus să realizăm în acest an, arăta coope­ratorul­­ Nicolae.„Tăbăcaru, este fru­mos și bine con­bzuit, dar pentru a traduce proiectul în fapte trebuie să ne mobilizăm cu toții, să acțio­năm încă de pe acum în direcția asigurării condițiilor necesare ob­ținerii unor recolte bogate". Discuțiile purtate de marea ma­joritate a Vorbitorilor, s-au referit în special asupra necesității, organi­zării temeinice a muncii — un ac­cent deosebit punîndu-se pe întări­rea răspunderii fiecărui cooperator în ceea ce realizează, în care scop aplicarea acordului global consti­tuie un adevărat stimulent — cît și la asigurarea bazei materiale co­respunzătoare înfăptuirii indicatori­lor de plan stabiliți. „Avem teren bun și foarte bun. Dacă-l muncim bine, nu se poate să nu obținem ceea ce ne-am pro­pus. Dovadă este că și în anul tre­cut pe unele tarlale am realizat cite 4.000—5.000 kg de porumb știu­­leți la hectar. Și nu putem spune că am făcut totul, că am aplicat in cel mai înalt grad măsu­rile agrotehnice indicate", arăta cooperatorul Constantin Tăbăcaru. „La executarea prașilelor unii coo­peratori au trecut prea repede cu sapa printre rîndurile de porumb, neglijindu-se calitatea lucrării, iar toamna s-au văzut rezultatele, pe terenurile respective producția fi­ind sub orice critică", a ținut să precizeze Bonea Bostan. „Sarcinile pentru anul 1974 nu sînt mari — 2.900 kg de porumb boabe la hectar întrucît și în 1973 parte din coope­ratori au obținut recolte mult mai La G.A.P. Tătărești mari, așa cum au fost Maria Melin­­te, Rădița Crîma, Elena Clotea, Stratira Crima și mulți alții“, arăta în cuvîntul său cooperatorul Ion Munteanu, ca participanți activi la realiza­rea sarcinilor de plan din coopera­tiva agricolă, dezbaterile au scos în evidență și necesitatea sporirii contribuției mecanizatorilor la desfășurarea lucrărilor agricole, în acest sens propunîndu-se repartiza­rea acestora pe brigăzi și tarlale, în vederea întăririi răspunderii asupra calității lucrărilor efectuate. Planul de măsuri adoptat de către adunarea generală a cooperatorilor din Tătărăști cuprinde importante măsuri ce vizează sporirea capaci­tății de producție a solului, prin executarea de lucrări antierozionale și aplicarea de îngrășăminte chimi­ce și organice. Astfel, se prevede ca în acest an să fie fertilizată în­treaga suprafață ocupată de grîu, porumb, floarea-soarelui și sfecla de zahăr. De altfel, în perioada de față cooperatorii acționează cu răspundere în scopul înfăptuirii propriilor angajamente. Ca răspuns la chemarea adresată de cooperativa agricolă din Căbești, cooperatorii din Tătărăști s-au an­gajat să realizeze importante depă­șiri la cifrele de plan, care însu­mează un plus la producția globală de peste 400­ 000 lei, reducînd in același timp cheltuielile de produc­ție cu COQ.COO lei. Ca urmare a de­pășirii producțiilor stabilite, coo­perativa agricolă va livra, peste plan, către stal 20 tone de griu, 20 tone porumb, 33 tone sfeclă de za­hăr și 20 hi lapte de oaie. Dezbaterile prilejuite de adună­rile ținute pe formațiunile de lucru xii și pe întreaga " unitate", - au evi­dențiat hotărîrea unanimă a coope­ratorilor de a munci cu mai multă siguranță pentru înfăptuirea și de­pășirea indicatorilor de plan, a propriilor angajamente. C. MIRON, secretarul comitetului comunal de partid Tătărăști. A 14-A EDIȚIE A „LUNII CĂRȚII LA SATE (1-28 februarie 1974) „Luna cărții la sate" s-a impus de multă vreme ca una dintre ac­țiunile de prestigiu prevăzute pe agenda manifestărilor culturale, care îmbogățesc, în­ lunile de iarnă, viața spirituală a satelor noastre. Mai mult ca oricind, cartea își de­monstrează puternic influența, ro­lul pe care îl joacă in­formarea și pregătirea oamenilor muncii, a spe­cialiștilor din agricultură. „Luna cărții la sate" constituie și de astă dată un bilanț al realizărilor în răspîndirea cărții în mediul ru­ral, bilanț deschizător de noi per­spective. In 1973, în întreaga țară, au fost puse la dispoziția rețelei de librării și magazine ale cooperației de consum 11.963.290 volume, cu aproape un milion de exemplare mai mult decit în anul precedent. Numărul titlurilor (peste 3.000) depășește, de asemenea, cu mult pe cele preluate de rețeaua cooperați­ei în 1972. A crescut, de asemenea, și valoarea cărților cumpărate de cititorii de la sate și anume cu 16,3 la sută față de 1972. Numai în județul Bacău, prin re­țeaua cooperației de consum, au fost puse la dispoziția țărănimii munci­toare, în 1973, peste 500.000 exem­plare. Față de anul 1972, în cursul anului trecut vînzările de carte în mediul rural au crescut cu 23 la sută. O atenție deosebită s-a acordat, de această dată, pătrunderii la sate a literaturii social-politice. Zeci de mii de exemplare din cuvîntările secretarului general al partidului la ședința jubiliară a M.A.N. con­sacrată celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, la aduna­rea festivă consacrată aniversării a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din Ro­mânia, la Adunarea populară de la Iași, consacrată aniversării revolu­ției de la 1848, la Adunarea popu­lară de pe Cîmpia Libertății de la Blaj, 25.000 de exemplare din „Ro­mânia pe drumul construirii socie­tății socialiste multilateral dezvolta­te“, ca și numeroase lucrări privind politica P.C.R. de modernizare a a­­griculturii, munca organizațiilor de partid din C.A.P . pentru dezvolta­rea conștiinței­­ socialiste, a țărăni­mii, acordul global în C.A.P., per­fecționarea relațiilor de producție, a organizării conducerii societății, conceptul, conținutul și direcțiile principale ale făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate, au răspuns intereselor cititorilor de la sate. Literatura cu caracter agro-zooteh­­nic editată de editura „Ceres" a venit în întîmpinarea cerințelor specialiștilor din agricultură și a celor ale maselor largi de cititori, dezbătînd probleme cum sînt: „Cultura griului“, „Porumbul", Pre­pararea nutrețurilor“, „Creșterea vacilor de lapte“, „Urgențe în me­dicina veterinară", „Nutriția plante­lor și aplicarea îngrășămintelor", „Gospodărirea apelor“, „Silvicultu­ra“. A crescut și numărul de volume din literatura beletristică și de in­teres general (8.500TOOO) conți­nutul tematic al acestora ilustrînd preferințele cititorilor pentru lu­crări consacrate, ale scriitorilor (Continuare în pagina a IV-a) și Cartierul Zăvoi, din Comănești, Foto : PETRE IONAȘ S.M.A. Răcaciuni .­Reparațiile vor fi încheiate la 10 februarie" Asemănător celorlați mecaniza­tori din județ, și la S.M.A. Răcă­­ciuni se depun eforturi susținute în vederea reparării la timp și de bună calitate a întregului utilaj ce va lu­cra în campania agricolă de primă­vară. Pînă in prezent, așa cum a ți­nut să precizeze ing. C. Popescu, directorul unității, s-a reparat cea mai mare parte din mașinile agri­cole, iar la tractoare procentul de realizare este de peste 85 la sută­­.Lucrările puteau fi mult mai a­­vansate, ne-a declarat interlocuto­rul, dacă nu ne lipseau unele pie­se atît la mașinile agricole cît și la tractoare. Din această cauză și în prezent stăm cu unele utilaje de­montate. Ca să exemplific cele a­­firmate prezint doar cîteva exem­ple. Ne lipsesc unele piese în spe­cial la tractoarele S.V., SM. și S—650. De asemenea, nu dispunem de 150 discuri necesare reparării tuturor grupelor cu discuri. Cu toate greutățile pe care le a­­vem, noi apreciem că pînă la 10 februarie vom reuși să punem în stare de funcționare întregul parc de mașini și tractoare". Hotărîrea colectivului de muncă din cadrul S.M.A. Răcăciuni este lăudabilă- Ce au de spus însă fac­torii ce răspund de aprovizionarea pieselor necesare ? Cum susțin an­gajamentul mecanizatorilor? v Muncă intensă pe ogoare In aceste zile, cooperatorii din Dămienești desfășoară o muncă in­tensă in direcția asigurării condi­țiilor necesare obținerii unor recol­te bogate, la toate culturile. Intre acțiunile de prim ordin se află fer­tilizarea terenurilor. In acest scop, consiliul de conducere, sub îndru­marea organizației de partid a pro­cedat la întocmirea unui cuprinzător plan de muncă, stabilind sarcini concrete pentru fiecare atelaj exis­tent în unitate. Astfel, în perioada de iarnă urmează a se transporta în cîmp aproximativ 2.500 tone gu­noi de grajd, prioritate in fertiliza­re avînd suprafețele ce vor fi ocu­pate de cartofi și sfeclă de zahăr. Pînă in prezent, între brigăzile cu cele mai bune rezultate se nu­mără cea din satul Călugăreni, con­dusă de Nicolae Popescu, formațiu­ne de lucru în care, pînă la aceas­tă dată, au fost transportate a­­proape 600 tone de îngrășăminte organice. Concomitent cu executarea lucră­rilor în cîmp, cooperatorii își însu­șesc temeinic tehnologiile de cul­tură a plantelor, participînd în masă la cursurile agricole ce au loc în această perioadă. Gheorghe UNGUR, cooperator In 1973, în țară, au fost puse în funcțiune 109 capacități de producție zootehnice In sectorul cooperatist al agriculturii au fost puse în funcțiune în a­­nul trecut 109 capacități de producție zootehnice. Este vorba de comple­xe pentru creșterea porcilor, vacilor de lapte, a păsărilor, precum și de îngrășare a taurinelor. Cele mai multe obiective au fost realizate în ju­dețele Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Buzău, Teleorman, Tulcea și Satu Mare. De menționat că trei unități in județul Constanța și cite una în județele Dolj, Neamț și Bacău au fost puse în funcțiune cu 90 zile îna­inte de termen. Realizate după concepții tehnologice proprii, noile con­strucții se caracterizează­ printr-un înalt grad de mecanizare a proceselor de muncă, prin folosirea unor fluxuri de producție eficiente, care permit valorificarea potențialului biologic al animalelor în condiții de consu­muri scăzute. Complexele au fost populate cu rase și hibrizi de animale și păsări perfecționate, produse în țară sau importate, care au fost cres­cute special pentru asemenea unități zootehnice.

Next