Steagul Roşu, martie 1974 (Anul 29, nr. 6545-6571)

1974-03-28 / nr. 6568

\ > i > y MH Proletari din toate tarile, uniti-vo / eanu­l rosu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JU­DEȚEAN ^ DETUl BACĂU­-ANUL XXIX — NR. 6.568 (8.347) JOI 28 MARTIE 1974 4 pagini — 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită im­portanță pentru activitatea partidu­lui și statului, pentru dezvoltarea eco­nomiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al între­gului nostru popor. Am început cu adoptarea unor ho­­tărîri de ordin organizatoric. S-a a­­doptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eli­minarea unor paralelisme care se ma­nifestau în activitatea noastră, sim­plificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activită­ții de conducere, atît pe linie de par­tid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respec­tarea prevederilor din Statut privind rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii acti­vități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și su­prapuneri care s-au manifestat în a­­ceastă direcție. Aceste măsuri vor du­ce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din ca­drele de conducere din sectoarele de­ bază de partid și de stat, se va asi­gura o mai bună corelare a diferite­lor sectoare de activitate, o coordo­nare operativă și o îndrumare unita­ră a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Bi­rou, pe principiile pe care le-am a­­doptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Mă­surile, organizatorice luate vor trebui să fie urmate de, înțelegerea, de că­tre fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în func­țiile­ încredințate are datoria să ac­ționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru în­făptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcini­lor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie crește­rea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate do­meniile de activitate. După cum știți, noi am pornit în­totdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de orga­nizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțe­legem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatori­ce și a metodelor de necesitate și o sarcină muncă este o permanentă, întotdeauna să pornim de la impera­tivul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor parti­dului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în în­făptuirea politicii partidului de dez­voltare multilaterală a țării. în ce privește modificarea Consti­tuției, așa după cum s-a arătat, a­­ceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. în acest fel, se dă o formă le­gală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit uti­litatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în di­ferite sectoare de activitate. în ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de a­­probarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din nece­sitatea de a realiza o mai bună cu­prindere a muncii în toate sectoare­le — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al­ Republicii­­ So­cialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul po­por că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, inte­resele bunăstării și fericirii po­porului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul co­lectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la reali­zarea politicii de dezvoltare multila­terală a României socialiste, la în­tărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi re­vine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experi­mentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbună­tățiri ( de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îm­bunătățiri principiale care au modifi­cat în mod radical proiectul. în pri­mul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de produc­ție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare finind seama că noțiunea de salarizare o­­glindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noas­tră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem sea­ma de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să o­­glindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindeas­că schimbările revoluționare petrecu­te în țara noastră, să reflecte calita­tea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor ma­teriale. Introducerea noțiunii de re­tribuire a muncii are o mare impor­tanță principială și practică. Ea va tre­bui să ajute la eliminarea unor men­talități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din ve­chiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de produc­ție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloa­celor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de pro­ducție, a întregii societăți. Trebuie în­țeles că această problemă este pro­blema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al pa­triei noastre. O altă caracteristică principală a le­gii este afirmarea cu putere a prin­cipiilor socialiste de retribuire du­pă calitatea și cantitatea muncii, în­scrierea, de la început, în lege, a fap­tului că nimeni nu poate realiza ve­nituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retri­buire este nemijlocit legat de pro­ducția generală, de bunurile materia­le pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecă­ruia nu poate fi decît legată nemijlo­cit de fondurile generale de care dis­punem, întro anumită etapă de dez­voltare a societății noastre. Ceea­ ce merită subliniat este con­secvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezen­tat, asigurarea unei mai bune core­lări între veniturile­ mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai e­­chitabile, în urmă cu, circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propune­rile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai e­­chitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiem­brie 1973, s-a acordat o atenție deo­sebită creșterii mai puternice a veni­turilor mici. în mod special, prin ho­tărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creș­terii mai puternice a veniturilor mici, realizîrndu-se o sporire corespunzătoa­re a veniturilor mari, dar într-un ra­port mai echitabil. De măsurile pri­vind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de acti­vitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele consti­tuie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească in viață în raport cu posibilitățile, de ca­re dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reți­nute măsurile privind simplificarea, față de­ primul proiect, a treptelor de­ retribuție, reducerea unor trepte, crea­rea unui mai bun echilibru între di­ferite categorii, masuri luate în scopul de a­­ cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a cali­ficării. Cointeresarea este determina­tă de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere des­tul de însemnată­­ între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu pro­ducem o nouă discrepanță între ve­niturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiu­­nile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a ve­niturilor mari. Diferențierea nu se (Continuare în pag. a III-a) Zile hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte între activitățile de actualitate de pe ogoare, pregătirea terenului și însămînțatul culturilor din prima e­­pocă ocupă un loc prioritar. De alt­fel, acționîndu-se din plin, cu toate forțele și mijloacele existente, în marea majoritate a cooperativelor a­­gricole de producție s-a încheiat se­mănatul culturilor din prima epocă urgența întîi — zilele acestea gră­­bindu-se punerea sub brazdă și a semințelor de sfeclă, iar pe alocuri s-a trecut chiar la însămînțatul flo­­rii-soarelui. La cooperativa agricolă din Măr­gineni, urmare a masurilor din timp luate, pînă ieri se însămînțaseră 5 hectare cu ovăz, 25 hectare cu bor­­ceag, 50 hectare grîu de primăvară, 40 hectare de lucerna și 5 hectare de legume. Acum, forțele sînt mo­bilizate la semănatul celor 80 hec­tare de sfeclă, din care s-au realizat deja aproape 30 hectare. Concomi­tent se acționează energic și la pre­gătirea patului germinativ pentru celelalte culturi. Ținînd seama de seceta care mai persistă încă, ne spunea tovarășul Alexandru Ispir, secretarul comite­tului comunal de partid, s-a acțio­nat din vreme cu răspundere și în această direcție. Rezultatul­­ pînă în prezent s-au udat 70 hectare de grădină, lucrarea, fiind în plină des­fășurare, cele 8 agregate de asper­­siune funcționînd din zori și pînă în noapte. Despre cooperatorii din Izvoru Berheciului s-a mai scris în paginile ziarului nostru, uneori aducîndu-se și critici asupra activității desfășu­rate. Dacă producțiile înregistrate în anii precedenți n-au fost la nivelul planului, apoi faptul s-a datorat nea­­plicării la timp și de bună calitate a tehnologiilor de lucrare a pămîn­­tului. Recent, președintele cooperativei agricole, Virgil Bufnilă, ne-a decla­rat : „Căutăm să lichidăm minusu­rile ce au existat în munca noastră. De altfel, rezultatele din actuala campanie sînt mult superioare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cît privește calitatea lucrărilor , pot afirma că aceasta este bună dacă nu chiar foarte bună, tarlalele fiind lucrate așa, cum prevede tehnologia fiecărei plante. Aș vrea să mai a­­daug că în sezonul friguros au fost transportate în cîmp peste 1.700 tone de gunoi, mai mult cu 600 tone decît ne prevăzusem. Acționăm cu răspundere nncit toate muncile a­­gricole să fie executate conform graficelor întocmite". Cu aceeași intensitate se lucrează și pe tarlalele cooperativelor agri­cole din Ardeoani, Parincea, Traian și altele. Căutînd să răspundă prin fapte Chemării adresate de Confe­rința pe țară a cadrelor de condu­cere din unitățile agricole de stat și cooperatiste, lucrătorii ogoarelor nu-și precupețesc eforturile pentru a asigura condițiile necesare , obți­nerii unor recolte bogate în acest an, cu toate dificultățile create de seceta prelungită. In pagina a IV-a rubrica SPORT sport SPORT ek B­I­B­LI­O­T­E­C I centrală uni ,M. EMINESCU“ IAȘI La pregătirea terenului și semănat Preocupați să traducă în fapt sarcinile de ob­ținere în acest an a u­­nor producții record, membrii C.A.P. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, spri­jiniți turiști, efectiv de trac­toresc în a­­ceste zile pregătirea patului germinativ însămînțările de primă­și vară, în funcție de sta­rea terenului, se lu­crează diferențiat, ur­­mărindu-se reținerea a­­pei în sol prin execu­tarea cu grijă a discui­­rii și grăparului. Datele furnizate de ing. șef Gh. Morcov sînt edifi­catoare: se apropie­ de sfîrșit însămînțatul cul­turilor prevăzute în pri­ma epocă, in prezent fiind băgată sub brazdă sămînța de trifoi pe 83 hectare, de in ulei pe 50 hectare, 19 hectare borceag, 10 hectare sfeclă de zahăr, 20 hec­tare sfeclă furajeră și altele. Pe tarlalele „An­drieșești" și „Sub Bu­­hoci" tractoriștii Petru Paiș și Vasile Cazacu lucrează la pregătirea terenului pentru însă­­­mînțatul celorlalte cul­turi prevăzute in epoca a doua. Peste tot pe ogoarele unității se manifestă pregnant spiritul de ini­țiativă pentru impulsio­narea lucrărilor agrico­le de sezon, în așa fel ca să se pună o bază solidă producțiilor agri­cole din 1974. Ședința Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Re­publicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unani­mitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărî­­rilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român din 25—26 martie a. c. și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Na­ționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca Președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului al Frontului Unității Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modi­ficările la Constituția Republicii So­cialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse, dezbaterii și în plenara Consi­liului Național al P.U.S. La începutul lucrărilor a luat cu­­vintul: tovarășul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliu­lui Național al Frontului Unității So­cialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Ple­nara­­ Comitetului­ Central al Partidu­lui Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în con­tinuare a întregii vieți politice, eco­nomice și sociale din patria noastră, în legătură cu această istorică hotă­­rîre, s-a stabilit să fie supusă apro­bării Marii Adunări Naționale pro­punerea de a se institui înalta func­ție de Președinte al Republicii Socia­liste România. Complexitatea vieții noastre socia­le și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pu­ne în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activi­tății de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consec­vență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății so­cialiste românești. In vederea realizării acestor obiec­tive fundamentale, Plenara Comite­tului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstre­ze în același timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Preșe­dintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în rela­țiile interne, cît și în relațiile inter­naționale, în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această­­ pr­opunere este aceea că to­varășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înal­te de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant în­flăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pen­­tru libertatea și neatîrnarea României, per­tru solidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate for­țele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru ca­re propun susținerea de către Con­siliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul par­tidului și statului nostru, cel mai iu­bit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România, în cadrul dezbaterilor au luat cu­­vîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consi­liului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Acade­miei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Co­mitetului județean al femeilor­­­ Ga­lați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, pre­ședintele Cooperativei agricole de producție din Palazu­­ Mare — Con­stanța, Constantin Dăscălescu, preșe­dintele Consiliului județean Galați al F.A.S. Participanții la dezbateri — repre­zentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărăni­mii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare candi­datura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, sti­mă, prețuire față de secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român: în cuvântul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, pli­nă de pasiune și dăruire, a conducă­torului partidului și statului nostru pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, înfloririi patriei și fericirii poporului, a cauzei socialismului și păcii în lu­­me, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchi­pează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noa­stră, pe numele tovarășului Nicolae­­ Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sind indisolubil legate marile rea­lizări obținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pămîntul N­ațional Socialiste patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație și a bună­stării întregului popor, înaltul pres­tigiu de care se bucură țara noastră in lume. 1. — Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a ho­tărît în unanimitate să-și însușească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modifi­cări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizațiilor care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, a între­gului nostru popor, plenara Consi­liului Național al P.A.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satis­facție și mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a. c. de a propune Marii Adu­nări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România, în unanimitate, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socia­liste a susținut candidatura tovară­șului Nicolae Ceaușescu pentru înal­ta funcție de șef al statului român și a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alegerea secretarului general al partidului ca Președinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Național al F.A.S. și-a însușit hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. cu privire la eli­berarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Național al P.U.S. și-a însușit hotărîrea Plena­rei C.C. al P.C.R. de a propune pen­tru funcția de președinte al Consi­liului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în numele Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Fron­tului Unității Socialiste, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea ma­nifestată, de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, prin vo­tul pe care l-a dat, susținînd hotărî­rea și propunerea Plenarei C.C. al P. C. R„ tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, în aplau­zele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului ro­mân, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. Astăzi in jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adu­nări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Pre­ședintelui Republicii Socialiste România. Fină la începerea pășunatului Maximă grijă pentru utilizarea judicioasă a resurselor de furaje Cu cîtva timp în urmă, am stat de vorbă cu Ion Dănăilă, coopera­tor din Gura Văii, care a primit din partea consiliului de conducere sarcina să răspundă de sectorul zo­otehnic. Din răspunsurile pe care ni le-a dat, la întrebările pri­vind modul cum se rezolvă,­ în această unitate, problemele legate de hrănirea și îngrijirea animale­lor, în această perioadă, am înțeles că lucrurile nu stau, din acest punct de vedere, prea bine, împre­ună cu acest vechi lucrător în zo­otehnie­ și cu inginerul șef al uni­tății, tovarășul Nicolae Ghiu­­lui trecut prin furajerie și, apoi, prin cîteva grajduri. Concluzia era evi­dentă : furajele aproape că se ter­minaseră și, cu toate că îngrijitorii își făceau treburile cu conștiincio­zitate, de la cele 125 de vaci de lapte (dintr-un efectiv total de bo­vine de 293 de capete) se realiza­­ o producție extrem de mică de lapte. Făc­înd un mic calcul, a reie­șit că, de la cele­ 25 de vaci mulse (în această perioadă se înregistrea­ză cele mnai multe fătări), s-au­ ob­ținut, între 1 ianuarie și 8 martie a.C. 866 litri de lapte. Pînă la 13.500 litri, cît prevede indicatorul de lapte-marfă, pentru primul trimes­tru, e... cale lungă. „Am­ intrat în­­ perioada de stabulație cu un mare deficit de nutrețuri, au explicat gazdele. In plus, au adăugat noi suportăm și consecințele lipsei de preocupare pentru buna gospodări­re a furajelor, atîtea cite existau, din perioada cît ferma noastră zo­otehnică a făcut paarte din I.I.Z. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum am luat din nou în primire șeptelul, dar recunoaștem că, în acest mo­ment, ne vine greu să găsim o so­luție practică, pentru asigurarea fu­rajelor necesare pînă la pășunat. Mai avem rezerve pentru cîteva zi­le — să zicem, pînă la 10 aprilie. Căutăm, la cei care au, să împru­mutăm, pînă dă iarba, dar n-am gă­­■­sit încă nimic. Rezolvarea acestei probleme ne depășește"... Pe marginea acestei opinii, s-ar putea spune multe despre lipsa de prevedere pe care cooperatorii din Gura Văii au dovedit-o, mai de­mult, încă de atunci cînd au se­mănat și au întreținut culturile fu­rajere, de cînd au lăsat să se iro­sească destule resurse de furaje, negîndindu-se că, de la o toamnă, la vara cealaltă, sunt două anotim­puri in care animalele se hrănesc numai cu ce-ai pus deoparte pentru ele­ Asemenea comentarii n-ar fo­losi, însă, acum, nimănui — de alt­fel, în conducerea unității s-au pro­dus unele schimbări, cooperatorii au ales în fruntea lor o femeie activat­ă. NANCA (Continuare în pag. a II-a) Raid-anchetă pe șantiere ale T.C. Industriale Economisirea materialelor ține de măsurile tehnico-organizatorice, dar și de consistența și permanența muncii de educare Privitor la economisirea materia­lelor, în darea de seamă asupra ac­tivității pe 1973, supusă dezbaterii adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii de la Trustul de construcții industriale din Munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se­ preciza: „peste sarcină și angaja­ment s-au realizat economii de me­tal, 62 tone, material lemnos, 118 mc, 154.000 bucăți material de zidă­rie și combustibil, energie în valoa­re de 4 milioane lei". Așadar, re­zultate bune. Cum însă economisi­rea materialelor de construcție nu reprezintă o problemă de campanie ci o acțiune permanentă, săptămâ­na trecută am întreprins un raid-an­chetă pe cîteva șantiere ale T.C. In­dustriale. Primul obiectiv la care ne-am o­­prit a fost Soda caustică electroliti­că — obiectiv atacat efectiv în mar­tie a.c. Imaginea dominantă este buna organizare : cărămida, peste tot, frumos așezată, betoanele des­cărcate numai in tărgi metalice, ma­terialul lemnos (foarte puțin pe șan­tier) destul de bine gospodărit. Singurul material mai puțin bine a­­ranjat este fier-betonul. Ni se expli­că însă, de către șeful de lot, ing. Gabriel Blasutti, că e vorba de can­titățile strict necesare pentru ziua respectivă, adică atît cît intră în o­­peră în mod operativ. Reținem și of­ul șefului de lot: cărămida (produsă la Roman) a cărei calitate este slabă . Cu alte cu­vinte, lucrătorii Fabricii de cărămi­dă din Roman rămîn serios datori constructorilor care, pentru a se „descurca" cu consumurile specifi­ce și mai cu seamă pentru a reali­za zidărie aparentă trebuie să facă adevărate minuni ! In drum spre izoprenic, la un alt obiectiv, vecin cu­ soda, imaginea este mai puțin plăcută. Vom men­ționa un singur aspect — cărămida aruncată la voia întîmplării ! ? O raită dată prin larga incintă a viitoarei Uzine de cauciuc izopre­nic ne convinge că între realitatea din teren și intitularea Șantierului 1 construcții și respectiv a lotului izoprenic ca șantier și respectiv lot model există o deplină corespon­dență. Semnificativă în acest sens este opinia economistului Pavel Florea, reprezentant al beneficiaru­lui : „Ca unul ce cunosc șantierele de vreo 20 de ani, pot spune că e intr-adevăr un model in ce priveș­te organizarea, calitatea lucrărilor, respectarea tehnologiilor de execu­ție. După cum se vede, lipsesc gro­pile, șanțurile. Cum se sapă o fun­dație se și toarnă betonul. De ase­menea gradul înalt de mecanizare, rezolvarea problemei transportului pe verticală sunt de natură să evite și risipa de materiale". Cu aceiași însoțitori, ing. Nicu Covrig, șeful serviciului O.P.M (or­ganizarea producției și a mumii), secretar al comitetului de partid in cadrul trustului și respectiv ing. Aurelian Cocuz, inspector principal la Filiala Gheorghe Gheorghiu-Dej a Sucursalei Bacău a Băncii de inves­tiții, ne continuăm raidul în zona Bazei de producție și a magaziilor de materiale. Cimentul se descar­că pneumatic, din buncăre este pulsat prin conducte spre stația de betoane incit, așa cum se exprima ing. Nicu Covrig, „cimentul nici nu este văzut decît materializat în be­toane sau mortare“. Ne deplasăm apoi la blocurile de locuințe. La blocul P 1 (parter + 10 etaje) care va fi flancat de maga­zine, domină cea mai deplină ordi­ne : tîmplăria în magazie, materia­lele, pe sortimente fiecare la locul destinat. De la șeful de lot, tehni­cianul Dumitru Oprean, aflăm că maistru de șantier este aici. Ga­briel Roșea, în imediata vecinătate se construiesc blocurile V5, V 6 și V 7. Cam multă dezordine : fier beton (nu prea mult) dar de­pozitat direct pe pămînt, panouri (ce e drept cam „obosite") însă arun­cate la voia întîmplării, o mașină descarcă beton prin basculare fără a se lua măsurile cuvenite (betonul Tom­a DUDAU (Continuare în pag. a H-a}

Next