Steagul Roşu, martie 1974 (Anul 29, nr. 6545-6571)
1974-03-28 / nr. 6568
\ > i > y MH Proletari din toate tarile, uniti-vo / eanul rosu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ^ DETUl BACĂU-ANUL XXIX — NR. 6.568 (8.347) JOI 28 MARTIE 1974 4 pagini — 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atît pe linie de partid, cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut privind rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile, organizatorice luate vor trebui să fie urmate de, înțelegerea, de către fiecare activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor în care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de necesitate și o sarcină muncă este o permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. în ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. în acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurînd mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. în ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc, în ce privește hotărîrea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului în patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. în toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ( de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. în primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare finind seama că noțiunea de salarizare oglindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție, în țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute în țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decît legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem, întro anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile, în urmă cu, circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. în mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîrndu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar într-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rînd, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească in viață în raport cu posibilitățile, de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru între diferite categorii, masuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii în efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată între salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se (Continuare în pag. a III-a) Zile hotărîtoare pentru soarta viitoarei recolte între activitățile de actualitate de pe ogoare, pregătirea terenului și însămînțatul culturilor din prima epocă ocupă un loc prioritar. De altfel, acționîndu-se din plin, cu toate forțele și mijloacele existente, în marea majoritate a cooperativelor agricole de producție s-a încheiat semănatul culturilor din prima epocă urgența întîi — zilele acestea grăbindu-se punerea sub brazdă și a semințelor de sfeclă, iar pe alocuri s-a trecut chiar la însămînțatul florii-soarelui. La cooperativa agricolă din Mărgineni, urmare a masurilor din timp luate, pînă ieri se însămînțaseră 5 hectare cu ovăz, 25 hectare cu borceag, 50 hectare grîu de primăvară, 40 hectare de lucerna și 5 hectare de legume. Acum, forțele sînt mobilizate la semănatul celor 80 hectare de sfeclă, din care s-au realizat deja aproape 30 hectare. Concomitent se acționează energic și la pregătirea patului germinativ pentru celelalte culturi. Ținînd seama de seceta care mai persistă încă, ne spunea tovarășul Alexandru Ispir, secretarul comitetului comunal de partid, s-a acționat din vreme cu răspundere și în această direcție. Rezultatul pînă în prezent s-au udat 70 hectare de grădină, lucrarea, fiind în plină desfășurare, cele 8 agregate de aspersiune funcționînd din zori și pînă în noapte. Despre cooperatorii din Izvoru Berheciului s-a mai scris în paginile ziarului nostru, uneori aducîndu-se și critici asupra activității desfășurate. Dacă producțiile înregistrate în anii precedenți n-au fost la nivelul planului, apoi faptul s-a datorat neaplicării la timp și de bună calitate a tehnologiilor de lucrare a pămîntului. Recent, președintele cooperativei agricole, Virgil Bufnilă, ne-a declarat : „Căutăm să lichidăm minusurile ce au existat în munca noastră. De altfel, rezultatele din actuala campanie sînt mult superioare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cît privește calitatea lucrărilor , pot afirma că aceasta este bună dacă nu chiar foarte bună, tarlalele fiind lucrate așa, cum prevede tehnologia fiecărei plante. Aș vrea să mai adaug că în sezonul friguros au fost transportate în cîmp peste 1.700 tone de gunoi, mai mult cu 600 tone decît ne prevăzusem. Acționăm cu răspundere nncit toate muncile agricole să fie executate conform graficelor întocmite". Cu aceeași intensitate se lucrează și pe tarlalele cooperativelor agricole din Ardeoani, Parincea, Traian și altele. Căutînd să răspundă prin fapte Chemării adresate de Conferința pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste, lucrătorii ogoarelor nu-și precupețesc eforturile pentru a asigura condițiile necesare , obținerii unor recolte bogate în acest an, cu toate dificultățile create de seceta prelungită. In pagina a IV-a rubrica SPORT sport SPORT ek BIBLIOTEC I centrală uni ,M. EMINESCU“ IAȘI La pregătirea terenului și semănat Preocupați să traducă în fapt sarcinile de obținere în acest an a unor producții record, membrii C.A.P. din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, sprijiniți turiști, efectiv de tractoresc în aceste zile pregătirea patului germinativ însămînțările de primăși vară, în funcție de starea terenului, se lucrează diferențiat, urmărindu-se reținerea apei în sol prin executarea cu grijă a discuirii și grăparului. Datele furnizate de ing. șef Gh. Morcov sînt edificatoare: se apropie de sfîrșit însămînțatul culturilor prevăzute în prima epocă, in prezent fiind băgată sub brazdă sămînța de trifoi pe 83 hectare, de in ulei pe 50 hectare, 19 hectare borceag, 10 hectare sfeclă de zahăr, 20 hectare sfeclă furajeră și altele. Pe tarlalele „Andrieșești" și „Sub Buhoci" tractoriștii Petru Paiș și Vasile Cazacu lucrează la pregătirea terenului pentru însămînțatul celorlalte culturi prevăzute in epoca a doua. Peste tot pe ogoarele unității se manifestă pregnant spiritul de inițiativă pentru impulsionarea lucrărilor agricole de sezon, în așa fel ca să se pună o bază solidă producțiilor agricole din 1974. Ședința Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a. c. și a hotărît ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca Președinte al Republicii Socialiste România. Plenara Consiliului al Frontului Unității Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse, dezbaterii și în plenara Consiliului Național al P.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvintul: tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, economice și sociale din patria noastră, în legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atît pe plan intern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile internaționale, în unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pertru solidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România, în cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președintele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.A.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român: în cuvântul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, plină de pasiune și dăruire, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, înfloririi patriei și fericirii poporului, a cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră, pe numele tovarășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sind indisolubil legate marile realizări obținute de România socialistă în construcția vieții noi pe pămîntul Național Socialiste patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație și a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură țara noastră in lume. 1. — Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizațiilor care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Național al P.A.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîndrie patriotică hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a. c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de Președinte al Republicii Socialiste România, în unanimitate, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a susținut candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a hotărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alegerea secretarului general al partidului ca Președinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Național al F.A.S. și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Național al P.U.S. și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de președinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și în numele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărît convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea manifestată, de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susținînd hotărîrea și propunerea Plenarei C.C. al P. C. R„ tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. Astăzi in jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. Fină la începerea pășunatului Maximă grijă pentru utilizarea judicioasă a resurselor de furaje Cu cîtva timp în urmă, am stat de vorbă cu Ion Dănăilă, cooperator din Gura Văii, care a primit din partea consiliului de conducere sarcina să răspundă de sectorul zootehnic. Din răspunsurile pe care ni le-a dat, la întrebările privind modul cum se rezolvă, în această unitate, problemele legate de hrănirea și îngrijirea animalelor, în această perioadă, am înțeles că lucrurile nu stau, din acest punct de vedere, prea bine, împreună cu acest vechi lucrător în zootehnie și cu inginerul șef al unității, tovarășul Nicolae Ghiului trecut prin furajerie și, apoi, prin cîteva grajduri. Concluzia era evidentă : furajele aproape că se terminaseră și, cu toate că îngrijitorii își făceau treburile cu conștiinciozitate, de la cele 125 de vaci de lapte (dintr-un efectiv total de bovine de 293 de capete) se realiza o producție extrem de mică de lapte. Făcînd un mic calcul, a reieșit că, de la cele 25 de vaci mulse (în această perioadă se înregistrează cele mnai multe fătări), s-au obținut, între 1 ianuarie și 8 martie a.C. 866 litri de lapte. Pînă la 13.500 litri, cît prevede indicatorul de lapte-marfă, pentru primul trimestru, e... cale lungă. „Am intrat în perioada de stabulație cu un mare deficit de nutrețuri, au explicat gazdele. In plus, au adăugat noi suportăm și consecințele lipsei de preocupare pentru buna gospodărire a furajelor, atîtea cite existau, din perioada cît ferma noastră zootehnică a făcut paarte din I.I.Z. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acum am luat din nou în primire șeptelul, dar recunoaștem că, în acest moment, ne vine greu să găsim o soluție practică, pentru asigurarea furajelor necesare pînă la pășunat. Mai avem rezerve pentru cîteva zile — să zicem, pînă la 10 aprilie. Căutăm, la cei care au, să împrumutăm, pînă dă iarba, dar n-am gă■sit încă nimic. Rezolvarea acestei probleme ne depășește"... Pe marginea acestei opinii, s-ar putea spune multe despre lipsa de prevedere pe care cooperatorii din Gura Văii au dovedit-o, mai demult, încă de atunci cînd au semănat și au întreținut culturile furajere, de cînd au lăsat să se irosească destule resurse de furaje, negîndindu-se că, de la o toamnă, la vara cealaltă, sunt două anotimpuri in care animalele se hrănesc numai cu ce-ai pus deoparte pentru ele Asemenea comentarii n-ar folosi, însă, acum, nimănui — de altfel, în conducerea unității s-au produs unele schimbări, cooperatorii au ales în fruntea lor o femeie activată. NANCA (Continuare în pag. a II-a) Raid-anchetă pe șantiere ale T.C. Industriale Economisirea materialelor ține de măsurile tehnico-organizatorice, dar și de consistența și permanența muncii de educare Privitor la economisirea materialelor, în darea de seamă asupra activității pe 1973, supusă dezbaterii adunării generale a reprezentanților oamenilor muncii de la Trustul de construcții industriale din Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se preciza: „peste sarcină și angajament s-au realizat economii de metal, 62 tone, material lemnos, 118 mc, 154.000 bucăți material de zidărie și combustibil, energie în valoare de 4 milioane lei". Așadar, rezultate bune. Cum însă economisirea materialelor de construcție nu reprezintă o problemă de campanie ci o acțiune permanentă, săptămâna trecută am întreprins un raid-anchetă pe cîteva șantiere ale T.C. Industriale. Primul obiectiv la care ne-am oprit a fost Soda caustică electrolitică — obiectiv atacat efectiv în martie a.c. Imaginea dominantă este buna organizare : cărămida, peste tot, frumos așezată, betoanele descărcate numai in tărgi metalice, materialul lemnos (foarte puțin pe șantier) destul de bine gospodărit. Singurul material mai puțin bine aranjat este fier-betonul. Ni se explică însă, de către șeful de lot, ing. Gabriel Blasutti, că e vorba de cantitățile strict necesare pentru ziua respectivă, adică atît cît intră în operă în mod operativ. Reținem și oful șefului de lot: cărămida (produsă la Roman) a cărei calitate este slabă . Cu alte cuvinte, lucrătorii Fabricii de cărămidă din Roman rămîn serios datori constructorilor care, pentru a se „descurca" cu consumurile specifice și mai cu seamă pentru a realiza zidărie aparentă trebuie să facă adevărate minuni ! In drum spre izoprenic, la un alt obiectiv, vecin cu soda, imaginea este mai puțin plăcută. Vom menționa un singur aspect — cărămida aruncată la voia întîmplării ! ? O raită dată prin larga incintă a viitoarei Uzine de cauciuc izoprenic ne convinge că între realitatea din teren și intitularea Șantierului 1 construcții și respectiv a lotului izoprenic ca șantier și respectiv lot model există o deplină corespondență. Semnificativă în acest sens este opinia economistului Pavel Florea, reprezentant al beneficiarului : „Ca unul ce cunosc șantierele de vreo 20 de ani, pot spune că e intr-adevăr un model in ce privește organizarea, calitatea lucrărilor, respectarea tehnologiilor de execuție. După cum se vede, lipsesc gropile, șanțurile. Cum se sapă o fundație se și toarnă betonul. De asemenea gradul înalt de mecanizare, rezolvarea problemei transportului pe verticală sunt de natură să evite și risipa de materiale". Cu aceiași însoțitori, ing. Nicu Covrig, șeful serviciului O.P.M (organizarea producției și a mumii), secretar al comitetului de partid in cadrul trustului și respectiv ing. Aurelian Cocuz, inspector principal la Filiala Gheorghe Gheorghiu-Dej a Sucursalei Bacău a Băncii de investiții, ne continuăm raidul în zona Bazei de producție și a magaziilor de materiale. Cimentul se descarcă pneumatic, din buncăre este pulsat prin conducte spre stația de betoane incit, așa cum se exprima ing. Nicu Covrig, „cimentul nici nu este văzut decît materializat în betoane sau mortare“. Ne deplasăm apoi la blocurile de locuințe. La blocul P 1 (parter + 10 etaje) care va fi flancat de magazine, domină cea mai deplină ordine : tîmplăria în magazie, materialele, pe sortimente fiecare la locul destinat. De la șeful de lot, tehnicianul Dumitru Oprean, aflăm că maistru de șantier este aici. Gabriel Roșea, în imediata vecinătate se construiesc blocurile V5, V 6 și V 7. Cam multă dezordine : fier beton (nu prea mult) dar depozitat direct pe pămînt, panouri (ce e drept cam „obosite") însă aruncate la voia întîmplării, o mașină descarcă beton prin basculare fără a se lua măsurile cuvenite (betonul Toma DUDAU (Continuare în pag. a H-a}