Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)
1971-02-26 / nr. 6736
Pag. a 2-a NFORMAŢII DE PARTID S-a neglijat totuşi ceva. CALIFICAREA în cadrul acţiunilor de cooperare între mai multe C.A.P. a luat fiinţă la Afumaţi un complex avicol. In faza finală el va avea un rulaj anual de 34.000 găini ouătoare şi 600.000 pui pentru carne. Halele moderne se află în plină construcţie. Deocamdată două dintre ele au fost populate, permiţînd o primă confruntare a colectivului de aici cu producţia avicolă de tip industrial. în cadrul preocupărilor de început de drum a fost creată la finele lui 1969 o organizaţie de partid de complex. Astăzi ea numără 13 membri de partid. Alexandru Gogu, secretarul organizaţiei de bază precizează că obiectivul central almuncii politice îl constituie pro- ducţia, realizarea planului, popularea treptată a fiecărei hale terminată de constructor. In această direcţie s-au depus eforturi susţinute. Comuniştii, cadrele tehnice, toţi îngrijitorii şi-au dedicat zile şi nopţi realizării obiectivelor din plan. De altfel, anul 1970 a adus primele succese. La ouă producţia a atins 169 bucăţi pe fiecare pasăre. A fost livrată o cantitate de 35,3 tone came de pui, iar de la incubatoare au fost vînduţi 210.000 Pui. . Ne-a surprins totuşi un anumit aspect. In halele recent populate, în condiţiile unei tehnologii moderne de creştere a păsărilor, lucrează oameni fără o specializare riguroasă, o calificare la nivelul cerinţelor complexului de tip industrial. Se pare că acest aspect a fost neglijat. Furate de problemele producţiei, atît conducerea complexului cît şi biroul organizaţiei de bază au uitat un lucru esenţial : că planul îl realizează oamenii, chiar şi în condiţiile tehnologiei avansate. Pregătirea lor profesională, înarmarea îngrijitorilor cu metodele moderne de lucru este o cerinţă importantă de care trebuie ţinut neapărat seamă. Primirea in partid: un punct înscris lunar pe ordinea de zi Cele 9 organizaţii de bază din C.A.P. Ghimpaţi înscriu lunar pe ordinea de zi a adunărilor generale un punct aparte: primirea de noi membri în partid. De fiecare dată 2—3 cooperatori, un tehnician făcîndu-şi cunoscută dorinţa de a intra în partid, adunarea se pronunţă pentru primirea lor în partid după ce constată că cunoştinţele politico-ideologice, trăsăturile morale, sunt pe măsura exigenţelor calităţii de membru de partid. Aşa s-au petrecut lucrurile nu de mult cu tehnicianul Gheorghe Olteanu, cu tînărul Tudor Goia, cu cooperatorii Nicolae Voicu, Paula Ilie, Dobra Gavrilă. Fiecare în parte a primit votul şi încrederea comuniştilor care şi-au propus ,să-i ajute în perfecţionarea continuă a pregătirii lor politice şi profesionale. — Urmarea firească a acestei permanente preocupări — ne relata Mihai Căpitanu, secretarul comitetului de partid — o constituie crearea unor organizaţii puternice în toate formaţiunile de lucru. Efectivul de astăzi al organizaţiei noastre numără 470 membri de partid. Primirea unui număr de noi membri : 39 în 1969, 29 în 1970, 10 în prima lună a anului 1971, a asigurat o continuă împrospătare a organizaţiilor, a adus un suflu proaspăt, tineresc în adunările generale, în acţiunile întreprinse. P. MATEI Reprezentativele României în campionatele mondiale de hochei şi tenis de masă Campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupa C) începe astăzi in mai multe oraşe din Olanda. Selecţionata României va juca în primul meci cu echipa Franţei. Jocul se va desfăşura în oraşul Utrecht. După cum remarcă corespondentul agenţiei „France Presse“ în cronica sa, „echipa României o formaţie solidă dornică să reintre în grupa B, are cele mai mari şanse de a ocupa primul loc“. La 27 februarie echipa României întilneşte pe cea a Danemarcei la Tilburg. Jocul Ungaria — România a fost programat la 1 martie la Eindhoven, urmind ca partida România — Bulgaria să se joace, a doua zila Utrecht. In continuarea competiţiei hocheiştii români vor întîlni la 4 martie la Tilburg echipa Olandei, la 5 martie la Tilburg echipa Belgiei şi la 7 martie la Geleen echipa Angliei. • Joi la Nagoya, oraşul japonez care va găzdui apropiatele campionate mondiale de tenis de masă, a avut loc tragerea la sorţi şi alcătuirea grupelor în competiţiile pe echipe, dotate cu „Cupa Corbillon“ — feminin şi „Cupa Swaythling“ — masculin. Echipa feminină a României a fost repartizată să joace intr-o grupă alături de echipa Noii Zeelande. La masculin participă 36 de ţări, iar la feminin 27 de formaţii reprezentative. România va participa numai în competiţiile feminine. ! De ce a fost criticat comitetul de direcţie ? (Urmare din pag. a l-at pildă, s-a luat atitudine faţă de faptul că planul de măsuri tehnico-organizatorice n-a fost realizat în întregime şi drept urmare, nu s-a achiziţionat o maşină de turnat lac necesară atelierului de timplărie Budeşti, nu s-au construit camerele de baie prevăzute la secţia de cauciuc, la Ţesătoria Fundeni şi atelierul de timplărie Budeşti. In aceeaşi ordine de idei, participanţii la discuţii au cerut conducerii întreprinderii să acorde o mai mare atenţie disciplinei în producţie dat fiind câ în anul trecut indicele de utilizare a timpului de lucru a fost doar de 194,8 la sută, ca urmare a numeroase absenţe nemotivate. Pe de altă parte, discuţiile au relevat şi un alt aspect negativ privitor la nerespectarea graficelor de întreţinere şi reparare a utilajelor, ceea ce a dus la folosirea incompletă a capacităţii de lucru a acestora. Dezbătînd cele mai esenţiale aspecte ale procesului de producţie participanţii la adunarea generală avînd în vedere sarcinile sporite ce revin întregului colectiv pentru anul în curs, au făcut numeroase propuneri în vederea eliminării deficienţelor semnalate, a creşterii continue a calităţii, fapt ce s-a materializat în adoptarea unui amplu plan de măsuri. Desigur, că aplicarea acţiunilor prevăzute, sporirea propriei exigenţe în activitatea de zi cu zi, o preocupare sporită din partea conducerii pentru fructificarea experienţei pozitive acumulate se va concretiza în obţinerea în continuare a unor succese şi mai semnificative, la nivelul potenţialului material şi uman de care dispune întreprinderea. VINERI 20 FEBRUARIE 10.00—11,30 Emisiune lecţii pentru lucrătorii din agricultură. 17.00 Deschiderea emisiunii. Teleşcoala. 18.00 Căminul. 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România ’71. Azi — judeţul Sibiu. 20.20 Film artistic : Domnul Pipelet. 21.45 Handbal masculin : Steaua — Partizan Bjelovar. 22.15 Dinamica societăţii româneşti. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. RADIO VINERI 25 FEBRUARIE PROGRAMUL I 14.00 Compozitorul săptămînii. 14,40 Cintece bătrineşti şi jocuri populare. 15,05 Revista economică. 15,30 Piese vocale şi orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. 16,15Muzică de promenadă. 16,30 Cintece. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pentru patrie. 17,30 Concert de muzică populară. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Muzică populară. 20,55 Ştiinţa la zi.21,00 Bijuterii muzicale. 21,25 Consemnări. 21,30 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Reportaj in Do major. 22,55 Moment poetic. 23,00 Reportaj în Do major (continuare). 0,05—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14,08 Interpreţi de muzică populară. 14,30 Odă limbii române (reluare). 15,00 Muzică uşoară. 15,20 Folclor păstoresc. 15,30 Radio-şcoala. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Melodii. 16,30 Formaţii camerale româneşti. 16,50 Pe teme de protecţia muncii. 17,00 Album de muzică populară. 17,30 Bibliotecă de poezie românească. 18,00 Publicitate radio. 18,20 Arii de plenitudine artistică. 18,55 Partidului, inima şi versul. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19,30 Momente din istoria partidului şi literatura lor. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Seară de operă. 22,10 Muzică de estradă. 22,30 Dezbateri culturale. 22,52 Formaţia Paul Ghentzer. 23.05 Destinul estetic al sonatei Kreutzer de Beethoven. 0,05—1,00 Pagini din creaţia compoztorilor Marţian Negrea şi Karol Szymanowski. SIMBATA 27 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6,00. De la 6 la 9,30. 9,30 Mioriţa. 10,05 Arii şi duete din opereta „Vînzătorul de păsări“ de Zeller. 10,20 Miniaturi instrumentale. 10,30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11,05 Cîntă Alga Florescu. 11,15 Atenţiune, şoferi, atenţiune pietoni! 11,30 Cintece. 11,50 Cutele apelor Dunării. 12,00 Zece minute cu orchestra Max Gregor. 12,10 Un interpret şi rolurile sale. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,22 Piese instrumentale. 13,30 Radiorecording. PROGRAMUL II 6,00—8,10 Program muzical de dimineaţă. 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8,25 Mari interpreţi. 8,55 Cintece pioniereşti. 9,15 Orchestra de muzică populară din Olteniţa. 9,35 Din înregistrările basului Mircea Buciu. 10,00 Piese instrumentale de Tiberiu Brediceanu. 10,20 Orchestre şi formaţii vocale de muzică uşoară. 10,50 Muzică populară. 11,20 Parada cîntecului. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 La microfon Lucreţia Ciobanu. 12,30 Muzică uşoară de Ion Vasilescu. 13,00 Concert de prînz. TEATRE VINERI 26 FEBRUARIE Tosca, ora 19,30 : Opera Română Suzana, ora 19,30 : Teatrul de Operetă. Enigma Otiliei, ora 20 : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia). Moartea ultimului golan, ora 20: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio). Opinia publică, ora 20 : Teatrul de Comedie, Leonce şi Lena, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu). Aceşti nebuni făţarnici, ora 20 : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Studio). Fata care a făcut o minune, ora 20 : Teatrul Mic. La grădina Cărăbuș, ora 19,30 : Teatrul, satiric-muzical „C. Tănase“ (sala din calea Victoriei nr. 33). Logodnicele aterizează la Paris, ora 19,30 , Teatrul satiric-muzical „C. Tănase" (sala Victoriei). Adio Charlie, ora 19,30 : Teatrul,C. I. Nottara)’ (sala Magheru). Sus pe acoperiș... In sac, ora 20 Teatrul „C. I. Nottara“ (sala Studio). Comedie cu olteni, ora 19,30 : Teatrul Giulești Roata morii, ora 16 : Prestigioasa Loredana, ora 20,30 : Teatrul „Ion Creangă“. Miul Cobiul, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoriei). Bandiţii din Kardemomme, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (sala Academiei) . Floare de cactus, ora 19,30 : Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“. Internaţional ’71, ora19,30 : Circul „Globus“. STEAGUL ROŞU VITRINA LITERARĂ Ion Dodu Bălan — OCTAVIAN GOGA, în marginea reconstituirilor exhaustive de biografii civile şi spirituale, cartea lui I. D. Bălan este, în sfîrşit, momentul sintetic al totalei reconsiderări a personalităţii poetului „pătimirii noastre“. O analiză acerbă epuizînd izvoarele documentare, se ordonează pe două criterii analitice : viaţa şi opera. Meritul cărţii stă în fina dependenţă pe care criticul o stabileşte între om şi operă, exemplificînd cazul lui Goga prin aderenţa totală a poeziei la activitatea socialpolitică a omului. Poetul care şi-a identificat creaţia cu cauza naţională nu cade în didacticism ci, printr-un extraordinar suflu liric înrâurit de spiritul unei înalte culturi, realizează poate cea mai vibrantă pagină a literaturii române militante. Militantismul realizat artistic, revărsat apoi torenţial în efluvii oratorice, raţionalizează o epocă. Artistul, epoca, consecinţele , dimensiunile fundamentale pe care este gîndit studiul, sînt dublate de o excelentă incursiune bibliografică, cea mai serioasă pînă astăzi. Aşteptăm, în completarea excelentei monografii, continuarea ediţiei critice Goga, oprită după două volume, datorată aceluiaşi competent cercetător. Urmuz — PAGINI BIZARE. După patru decenii de la prima ediţie, Saşa Pană dă ediţia „definitivă" a operei bizarului autor. Bizar, dacă ne gîndim că Urmuz, părintele suprarealismului nostru, este şi astăzi o enigmă făcînd imposibilă încadrarea şi motivarea istorică după uzul curent. De aceea rămîne un capitol literar aparte din care se revendică, voit sau nu, cîţiva. Printre atîtea incertitudini sînt şi cîteva observaţii dovedite în cazul unei discuţii comparatiste. Urmuz inaugurează tehnica absurdului, a compoziţii- / lor în aparenţă logice narînd , evenimente prin mijlocirea unor formulări tip, automatisme verba- I le care reduc gama comunicaţiei umane atît de subtilă în esenţă, la palide stereotipii, la banale convenţii. Nota literară stă în efectul comic al acestor asocieri, , în surpriza asistării la un proces de autocontrol către care cititorul este împins după lectură. Forme-le violente de mai tîrziu ale modalităţii, ilustrate cu mare talent de un Eugen Ionescu sau Beckett, au un precursor valah de loc ne- glijabil în istoria avangardei europene. Marin Sorescu — UNGHI. Antologia celor cinci ani de pre- zenţă literară, nu ne mai spune nimic peste ceea ce ştiam. Voga poetului, departe de a se stinge, este o realitate, şi a o ignora, cum mulţi încearcă, înseamnă neglijarea unui fenomen cu importanţa lui. Audienţa la politic, Marin Sorescu şi-a cîştigat-o prin aparenţa desuetă a versului. Cînd alţii caută formule ermetice, poetul nostru invită la cozerie, la persiflare. Astfel, trezeşte surprinderi plăcute şi legătura cu cititorul s-a format. In fond, Sorescu este unul solitar, un artist care trăieşte la rîndu-i experienţe seculare de cunoaştere şi repetarea îi dă spaime de inutilitate pe care le maschează bravînd clovnesc în strofe dezinvolte, mirate parcă de atenţia arătată. Cititorul obişnuit gustă pitorescul şi verva stilistică, însă adevărata lectură trebuie să caute sensuri în culisele decorului, în aglomerarea de mecanisme care dă sentimentul laboriosului, căci Marin Sorescu şi-a asumat, ca orice autentic scriitor, riscul controlului propriu asupra mecanismelor inteligenței filosofice ca sursă literară. IONUȚ NICULESCU Turneul internaţional de tenis de la Macon (Georgia) ILIE NASTASE si ION TIRIAC victorioşi in turul II • Jucătorii români Ilie Năstase şi Ion Tiriac au obţinut victorii în turul II al turneului internaţional de tenis de la Macon (Georgia). Ilie Năstase l-a învins cu 6—4, 7—5 pe americanul Frank Froehling, iar Ion Țiriac a dispus cu 6—1, 6—4 de Onny Partn (Noua Zeelandă). Surpriza zilei a furnizat-o canadianul Mike Belkin, care l-a eliminat cu 6—1, 7—5, pe cehoslovacul Jan Kodes. Alte rezultate : Franulovici (Iugoslavia) — Mulligan (Australia) 6—4, 6—3; Grasbner (S.U.A.) — Battrick (Anglia) 6—4, 7—5 ; Orantes (Spania) — Curtis (Anglia) 6—4, 6—3 ; Mandarino (Brazilia) — Cornejo (Chile) 6—4, 6—2 ; Kukal (Cehoslovacia) — McManus neprezentare ; Gilbert (Spania) — Keldie (Austrialia) 7—5, 4—6, 6—4 ; Conners (S.U.A.) — Bertram (Republica Sud-Africană) 6—3, 3—6, 7—6 ; Fillol (Chile) — Kary (Austria) 6—1, 6—3 ; Edlefsen (S.U.A.) — Bárány (Ungaria) 7—5, 6—7, 6—2 ; Rahim (Pakistaij) — Szok® (Ungaria) 7—5, 6—4. * PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT ! • Guvernul rasist de la Pretoria a refuzat să acorde viză de intrare în Republica Sud-Africană cunoscutului jucător de tenis, americanul de culoare Arthur Ashe. Este pentru a doua oră consecutiv cînd autoritățile din R.S.A. se opun participării lui Ashe (singurul jucător străin de valoare internaţională) invitat la campionatele Africii de Sud. • La Vicenza s-a disputat primul meci dintre echipa locală Lanerossi şi formaţia austriacă Salzburg, contînd pentru „sferturile“ de finală ale „Cupei Europei Centrale“ la fotbal. Fotbaliştii italieni au obţinut victoria cu scorul de 3—2 (1—2) prin golurile marcate de Ciccolo, Maraschi şi cineslnho. Punctele oaspeţilor au fost înscrise de Grasser şi Ritter . Peste 40 000 de spectatori au urmărit la Rotterdam meciul dintre selecţionatele Olandei şi Luxemburgului contînd pentru grupa a Vll-a a Campionatului european de fotbal. La capătul unui meci în care au fost net superiori fotbaliştii olandezi au terminat învingători cu scorul de 6—0 (1—0). Golurile au fost înscrise de Keizer (min. 52 şi 80), Cruyff (min. 58 şi 68) Lippens (min. 27) și Suurbier (min. 82). • Continuîndu-și turneul în Bulgaria, echipa de fotbal Vorwärts Berlin a jucat la Plovdiv cu formația locală Marița. Intîlnirea s-a încheiat cu un rezultat de egalitate : 0-0. Azi, la Floreasca, in semifinalele C.C.E. la handbal (masculin) STEAUA - PARTIZAN BJELOVAR Sala Floreasca din Capitală găzduieşte astăzi returul meciului dintre formaţiile masculine Steaua Bucureşti şi Partizan Bjelovar, contînd pentru semifinalele “Cupei campionilor europeni“ la handbal masculin. Partida va începe la orele 21.00 și va fi condusă de cuplul de arbitri maghiari László Kezthelyi—dr. György Fullop. In primul joc handbalistii iugoslavi au ciştigat cu scorui de 14. PRONOSTICUL NOSTRU LA CONCURSUL NR. 9 1. Bologna — Foggia 1 Z. Cagliari — Inter X.1,2 3. Catania — Sampdoria X 4. Milan — Juventus 1>* 5. Napoli — Fiorentina 6. Roma — Varese X.l 7. Torino — Lanerossi l.X 8. Verona — Lazio X 9. Livorno — Atalanta X.S 10. Massese — Cesena X 11. Monza — Novara 1 12. Reggina — Brescia X 13. Casertana — Pisa X ANUNŢ ŞCOALA DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI Bucureşti, str. Ajustorului nr. 2, sect. 7, (Militari — Arcada) înscrie candidaţi pentru seria 3 mai 1971 — 31 octombrie 1971, în următoarele condiţii: Se primesc tineri între 1792—20 ani, născuţi în anii 1951, 1952 şi 1953, din toate judeţele ţării, avînd ca studii minimum 4 clase elementare. Dosarul pentru înscriere va cuprinde obligatoriu următoarele acte : — certificat de naştere (copie legalizată) — certificat de studii (copie legalizată) — fişa medicală tip — 3 fotografii 3/4. Şcolarizarea este gratuită. Elevii şcolii vor fi externi primind o alocaţie lunară pentru hrană. CINEMATOGRAFE Mihai Viteazul s Patria (10, 15; 19,30) Ora scorpionului s Lumina (9,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30) îngerii negrii t Festival (8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20,30) Strada lăturalnică : Central (11,30; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Incineratorul Central (9,15) Romeo şi Julieta : Capitol (8,45 ; 11,15 ; 14,45 ; 18 , 21) Bătălia pentru Alger : Floreasca (15,30 ; 18 , 20,30) Ambasador al Uniunii Sovietice : Înfrăţirea intre popoare (20,15) 7 : înfrăţirea între popoare (15,30 ; 18) Clanul sicilienilor : Luceafărul (8,45 ; 11,15 ; 13,45 ; 16,15 ; 18,45 ; 21,15) ; Bucureşti (8,30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18.30 ; 21) ; Favorit (10 ; 12.30 ; 15,30; 18 ; 20,30) ; Modern (8.30 ; 11 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 21) Circ fără frontiere : Timpuri Noi (9,15 ; 17,15) Program de filme documentare : Timpuri Noi (19,20,45) Tripla verificare : Unirea (15,30 ; 18 ; 20,15) Băieţi buni, băieţi răi, Griviţa (9,30 ; 11,30 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,80) ; Melodia (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) ; Gloria (9 ; 11,15 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20,30) Un italian in America : Feroviar (9 ; 11.13 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20,30) 1 Excelsior (9,15 ; 11.30 ; 13,45 : 16 ; 18,15 ; 20,30) ; Victoria (9 ; 11,15 ; 13.30 ; 16 ; 18,30 ; 20,45) Ultimul Samurai : Aurora (9,30 ; 12 ; 15,15 ; 17,45 ; 20,15) Pe luciul gheţii : Dacia (8,45 — 20.30) ; Moşilor (15 , 17 ; 19 , 21) B. D. intră In acţiune : Ferentari (15,30 ; 18 ; 20,15) Cinci pentru Infern : Volga (9,15 ; 11.30 ; 13,45 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) ; Tomis (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18,15 ; 20.30) ; Flamura (9 ; 11,15 ; 13,30 ; 16 ; 18;15 ; 20.30) vara de altădată i Laromet (17,30 ; 19.30) Semnale pe drum : Progresul (15,30 ; 18 , 20) Cintecele mării s Bucegi (16 ; 18,15 ; 20.30) Stupin pe situaţie : Buzeşti (15,30 ; 18 ; 20,30) Vagabondul s Pacea (9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30) ; Rahova (9 ; 12,30 ; 10 ; 19,30) Călătorie In jurul craniului meu : Viitorul (21) Şarada : Viitorul (15 ; 17 , 19) Străinii : Lira (15,30 ; 18 ; 20,15) Ursul şi păpuşa : Drumul Sării (15,30 ; 17,45 ; 20) ; Giuleşti (15,30 ; 18 ; 20,30) Răzbunarea Sfintului : Cringaşi (15,30 ; 18 , 20,15) Genoveva de Brabant : Mioriţa (9 —14,30 ; 16,30 ; 18,30 (20,30) ; Arta (15,30 ; 18 ; 20,15) Ai grijă de Suzi : Munca (18 ; 18 , 20) Soarele vagabonzilor : Flacăra (15,30 ; 18 ; 20,15) Comisarul X şi „Panterele albastre“ : Vitan (15,30 ; 18 ; 20,15) Adio, prieteni : Cosmos (15,30 , 18 , 20,15) GIURGIU Bucureşti : cintecele mării Lumina : King Kong eradea-â OLTENIŢA Flacăra : 100 de carabine .Club S.N.O. : Mediul de la asiguari URZICENI Pacea : Răzbunarea Sfintului BUFTEA Libertăţii : Sentinţa BOLINTIN Luceafărul : Castelul condamnaţilor starea timpului Institutul Meteorologic comunică In următoarele 24 de ore, vremea se menţine, închisă. Posibilităţi de precipitaţii Vini slab pînă la potrivit din sectorul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus l Şi plus l grad, iar maxima între 1 şi 4 grade. In următoarele trei zile, vremea se Temporar ninsori. Vînt cu Intensificări din sectorul nordic. Temperatura în scădere. ECSZ3 PE ECRANE Clanul sicilienilor Cîteva lucruri în acest film senzaţional — adică din genul senzaţional — sînt sau nu fost la vremea lor... de senzaţie. Primul se referă la data premierei. In plin scandal — vă amintiţi poate de „cazul Markovici“, tînărul prieten al lui Alain Delon, ucis, — în care numele celebrului actor era rostit mai în şoaptă mai cu voce tare, legat de crimă, vedeta cu zîmbet angelic şi privire de iinx apare pe ecrane cu mîinile încătuşate, într-un rol de criminal ! S-a spus atunci că Delon are nervi de fier sau că îşi bate joc de acuzatorii improvizaţi, fiind nevinovat. Ceea ce s-a şi dovedit de altfel. Dar, oricum, răceala agresivă şi duritatea monstrului sacru cel mai puţin dispus să „facă graţii“ presei de scandal s-a mai vădit odată. Al doilea lucru de senzaţie este... „clanul interpreţilor“. Pentru prima oară împreună, îşi dau replica Gabin Delon, urmăriţi de comisarul Lino Ventura. Bagheta fiind in mîinile unui încercat autor de filme poliţiste şi tensionate, Henri Verneuil, iar scenariul inspirat de un roman poliţist de mare tiraj, aparţinînd lui Auguste Le Breton, vă daţi seama că succesul de casă a fost remarcabil. Noi vedem peliculă după ce spiritele s-au mai potolit, cazul Delon îngropat, sau mă rog, elucidat, aşa că sîntem judecători imparţiali. In această calitate se poate afirma că acest „Clan al sicilienilor“ este linul din bunele filme poliţiste, beneficiind de tot arsenalul de suspense şi spectaculos al genului, cu cîteva „inedite“ — o deturnare de avion dinainte ca ea să devină o obsesivă permanenţă a realităţii, o aterizare de zile mari, pe şosea, un furt al secolului, o bandă sofisticată şi un comisar cu astenie, semănînd mult mai puţin cu HerFranco Zefirelli s-a încumetat să facă o nouă versiune cinematografică a nemuritoarei poveşti shakespeariene. S-a încumetat, după ilustrele precedente şi rezultatul, premiat de mai multe ori cu „Oscar“ şi „Noştri d’argente“ ne ţine — pentru a cîta oară — în emoţie şi sfială faţă de simbolul dragostei care a fost şi va rămîne „trista întîmplare a lui Romeo şi-a Juliettei sale“. Emoţie şi sfială fără precedent — nici o operă autentică nu trebuie să aibă un precedent de acelaşi tip — şi Zefirelli ştie asta. Drumul pe care l-a ales era extrem de di- ■ ficil, a pune în rolurile celor doi îndrăgostiţi, roluri deosebit de complexe, doi adolescenţi amatori şi debutanţi comporta, cel puţin „ab initio“ un mare risc. Sunt roluri interpretate îndeosebi de actori iluştri. Dar ce tulburător a fost rezultatul ! Veţi vedea cum sensurile tragediei se schimbă, se adîncesc, devin zguduitoare, atunci cînd cele două suave victime intră în moarte fără să fi ştiut măcar cum arată viaţa. Olivia Hussey şi Leonard Wiring sînt doi copii negrăit de frumoşi, puri cum vor fi fost înşişi eroii cărora le dau viaţă. Iar în faţa noastră se desfăşoară un spectacol neaşteptat, care răstoarnă într-un cule Poirot şi mult mai mult cu un om tracasat, înnebunit de dificultatea meseriei sale. Deznodămîntul nu are a face prea mult cu justiţia ci cu... răzbunarea siciliană aşa că spectatorul are într-adevăr de toate. Mai puţin... morala! — Pentru că într-adevăr, în momentul în care îi pui pe Alain Delon şi Jean Gabin să fie gangsteri, degeaba, publicul ţine cu ei. Fireşte că bandiţii sunt prinşi şi justiţia este restabilită, dar dincolo de asta funcţionează perfect mecanismul „monştrilor sacri“ şi un film cu doi din aceştia, amîndoi în afara legii, poate deveni un veritabil test. De unde vine fascinatel tot ce ştiam despre „Romeo şi Julietta“. Un spectacol în care doi copii frumoşi şi teferi mor din pricina celor mari, cei ale căror idealuri sunt moarte Cum moartă le este frumuseţea chipului şi a sufletului. Şi atunci, povestea nu mai este prototipul iubirii eterne, ci una mult mai tristă, povestea morţii adolescenţei, a purităţii neîntinate, lucru pe care timpul îl ucide cu cea mai mare voluptate. De foarte puţine ori am văzut ceva mai tulburător ca scena balconului, celebra scenă a balconului, ca în filmul lui Zefirelli. Nimic transcendental, nimic „înalt şi sfînt“. Dar cită explozie de vitalitate şi candoare, cită patimă şi cîtă firească pudoare ! Aşa puteau într-adevăr să joace numai interpreţi , de vîrsta lui Romeo — 17 ani — şi a Juliettei — 14 ani... ţia pe care o iradiază, şi care trage publicul după ei, indiferent ce fac şi ce spun? încă odată, am avut, impresia că „aflu“. Poate că este cea justă. In faţa lui Jean Gabin ai o senzaţie de viaţă, de adevăr, de copleşitoare personalitate atît de puternică încît nu mai rămîne nici un secret. Personajul său există, conturat în datele sale caracterologice unic, dar clar. Exact opusul lui Alain Delon. Și el poartă în lume un personaj, la urma urmii unic. Hăituit, însingurat, ciudat, neclar, „samuraiul*, sau omul modern dacă vreţi. Cu o faţă aproape imobilă, desfăşurînd o mare şi îngheţată frumuseţe, actorul ştie — numai el cum — să răspîndească neliniştea. Poate că intr-adevăr am avut numai şansa de a asculta textul shakespearian în limba acestuia, şansă deloc de neglijat, mai ales că filmul respectă litera de bronz a marelui Will — şi am urmărit, mai puţin sensurile tragediei, aşa cum a conceput-o el. Dar fără doar şi poate că am asistat la tragedia autentică, aşa cum s-a petrecut ea în îndepărtata Veronă. O tragedie cu doi copii îndrăgostiţi şi curaţi, ucişi de obtuzitatea celor care au uitat cum au fost la vîrsta lor. Un sceptic ar exclama „Nimic nou sub soare !“. In rest, decoruri şi costume premiate, cură am spus, o culoare splendidă şi multă atmosferă de epocă. Totul pălind la apariţia celordoi adolescenţi. SMARANDA JELESCU Romeo şi Julietta Un bilanţ pozitiv, dar şi neajunsuri (Urmare din pag. a l-alizări s-ar fi putut obţine dacă la sectorul respectiv ar fi fost asigurate repartiţiile de materiale şi materii prime în procent de sută la sută şi nu 50 la sută aşa cum s-a întîmplat. Furnizorii au invocat faptul că deşi aveau asigurat planul de desfacere nu dispuneau de un plan — vagoane pentru transportul materialelor pe C.F.R. De astădată, „acarul Păun“ a fost întreprinderea din Urziceni pusă în situaţia să-şi aducă materialele cu mijloace proprii de transport auto pe distanţe mari, de la Medgidia, Tîrnaveni, Galaţi etc. Este de neînţeles cum furnizorii continuă să nu respecte obligaţiile contractuale, abandonîndu-şi beneficiarii şi lăsîndu-i să se descurce cum pot ! Cine plăteşte, la urma-urmei timpul şi eforturile depuse, cine plăteşte transporturile efectuate, într-o perioadă cînd întreprinderea din Urziceni ar fi avut nevoie de autocamioane pentru alte treburi ? Fără îndoială că complexitatea activităţii I.G.C.L. Urziceni precum şi spaţiul afectat articolului nostru nu ne permite să continuăm cu trecerea în revistă a succeselor şi greutăţilor întîmpinate de întreprinderea respectivă. Cert este că I.G.C.L. Urziceni are sarcini deosebite în asigurarea cetăţenilor cu căldură, în ceea ce priveşte, canalizarea şi apa potabilă, în asigurarea unei urbanistici la nivelul eiigenţelor unui oraş situat pe o reţea turistică internaţională. Dotarea întreprinderii cu noi autovehicule şi utilaje pentru şantiere va aduce o contribuţie în plus la asigurarea unei bune deserviri a cetăţenilor din Urziceni! Se impune însă ca atît conducerea întreprinderii cît şi organizaţia de partid şi de sindicat să acorde mai multă atenţie problemelor semnalate, să solicite mai insistent sprijinul organelor tutelare. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţa populaţiei domiciliată în mediul urban, că începînd cu data de 1 martie a.c., livrarea combustibililor solizi pe tichete şi la cota liberă, se va face numai pe bază de programări, pe străzi. Cetăţenii sunt invitaţi să se prezinte pentru a-şi procura combustibilii necesari la termenele prevăzute în listele de programare care se vor afişa la sediul depozitelor de combustibili şi la alte panouri de afişaj de pe raza oraşului unde domiciliază. Se face cunoscut de asemenea că pînă la data de 15 aprilie a.c. se livrează populaţiei din mediul urban şi rural la cota liberă, orice cantitate se solicită, fără nici o restricţie.