Steagul Roşu, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6715-6738)

1971-02-23 / nr. 6733

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN | | Anul XXIII — Nr. 6733 | Marţi 23 februarie 1971 | 4 pagini 30 bani Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaş, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai ce­lorlalte unităţi cu statut de cen­trală, miniştri şi cadre de con­ducere din ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari , de partid şi specialişti din întreprinderi, preşe­dinţii Uniunilor sindicatelor pe ra­muri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din între­prinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe mi­nistere şi ramuri de producţie, ur­­mînd ca marţi să fie reluate în şe­dinţă plenară. O imagine la Fabrica „Borangicul" din Mihaileşti I.A.S. GIURGIU ADUNAREA GENERALĂ - ORGAN DE CONDUCERE Recent a avut loc adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor de la I.A.S. Giurgiu. La adunare au luat parte tovarăşii GHEORGHE NECULA, prim secretar al Comitetu­lui judeţean Ilfov al P.C.R., Ion Burcea, director general în Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi ape­lor şi Vasile Tronaru, prim secretar al Comitetului municipal Giurgiu al P.C.R. Prilejuind o eficientă analiză a muncii desfăşurate în 1970 de Consiliul de administraţie, adunarea a demonstrat prin propunerile judicioase făcute de cei care au luat cuvîntul — spiritul de responsabilitate pe care fiecare îl are faţă de ca­litatea activităţii întreprinderii. Darea de seamă, prezentată de tovarăşul Gheorghe­ Hiotu, directo­rul întreprinderii, a reliefat activi­tatea celor trei întreprinderi — I.A.S. Uzunu, I.A.S. Pietrişu şi I.A.S. Giurgiu — care s-au unit po­trivit recentei hotărîri a Consiliului de Miniştri într-o singură mare în­treprindere — I.A.S. Giurgiu. Au fost evidenţiate în darea de seamă eforturile făcute în anul încheiat pentru a diminua pagubele pro­vocate de inundaţii — terenurile întreprinderii sunt situate în terasă şi lunca Dunării — precum şi unele neajunsuri din activitatea econo­mică a întreprinderii de care sunt responsabili membrii Consiliului de administraţie, cadrele de conducere ale fermelor şi sectoarelor. Au fost menţionate greutăţile provocate de beneficiarii întreprin­derii care nu au ridicat animalele de la îngrăşătorii la datele stabi­lite în contracte, ceea ce a dus la un consum suplimentar de furaje şi implicit la cheltuieli în plus. In această ordine de idei s-a subliniat importanţa pe care o reprezintă pentru activitatea unităţilor produc­tive măsurile luate de conducerea partidului şi statului nostru de a unifica Ministerul Agriculturii cu Ministerul Industriei Alimentare, ce muncesc. Partidul şi statul au încredinţat gestiunea unei părţi din avuţia întregului popor colectivului de la I.A.S. Giurgiu. Felul în care reuşeşte să sporească această parte din avuţia ţării interesează un cel mai înalt grad pe fiecare. In acest spirit a fost examinată activitatea desfăşurată în 1970 de colectivul întreprinderii, în acest spirit au fost abordate măsurile ce se iau pentru perfecţionarea ac­tivităţii în anul curent. Tovarăşul Ion Barbu, şeful fer­mei nr. 6 de legume, analizînd di­ficultăţile din anul trecut provocate de lipsa forţei de muncă, propune Consiliului de administraţie să stu­dieze, împreună cu reprezentanţii Consiliului intercooperatist din zonă Posibilităţile folosirii surplusului de forţă de muncă care se creează în unele perioade în C.A.P. în in­teresul unităţilor cooperatiste şi al I.A.S. Pe această cale s-ar realiza şi difuzarea în unităţile cooperatiste a­ metodelor înaintate, tehnologiilor eficiente folosite de I.A.S. Tovarăşul Ilie Sireteanu, şeful fermei nr. 3 , viticolă, s-a referit în cuvîntul său la importanţa pe care o reprezintă perfecţionarea ca­lificării cadrelor. Măsurile de în­semnătate deosebită luate de con­ducerea partidului in acest dome­niu, impun Consiliului de adminis­traţie să stabilească de pe acum un program detaliat care să permită o largă participare a salariaţilor la ac­ţiunea de ridicare a calificării pro­fesionale. Vorbitorul a atras atenţia Con­siliului de administraţie ca în acest an să urmărească mai îndeaproape felul în care se realizează sarcinile Întreprinderii pentru export, îndeo­sebi în sectoarele legumicol şi viti­col în care sunt serioase rezerve nefolosite încă. Potrivit noilor re­glementări preconizate în proiec­tul de lege privind comerţul exterior, întreprinderea, toţi sala­riaţii sunt direct interesaţi ca şi în acest domeniu activitatea să înre­gistreze un important salt calitativ. Tovarăşii Alexandru Stoian şi Octavian Buga, au cerut Consiliu­lui de administraţie să acorde o atenţie mai mare acţiunilor de hi­droamelioraţii, de chimizare a unor lucrări cu volum mare de muncă. Faptul că în anul încheiat acestor lucrări nu li s-a acordat atenţia cuvenită s-a răsfrînt negativ asu­pra bilanţului financiar al între­prinderii. „In legătură cu unele chel­tuieli suplimentare — a intervenit în dezbateri şi tovarăşul Ion Arghir — este nedrept să aruncăm deficienţele din anul încheiat numai pe seama inundaţiilor. Dacă am lua numai transporturile am vedea că atîrnă greu in balanţa cheltuielilor. O tonă transportată la siloz ne-a costat 40 lei. Este foarte mult. Va trebui să fie în atenţia Consiliului pentru acest an şi sectorul trans­porturi, spre a-l face mai eficient“. In cuvîntul său dr. Ion Papado­­pol a criticat sever Consiliul pen­tru lipsa de exigenţă de care a dat dovadă în acţiunea de achiziţionare a animalelor. Mai bine fără, decit să completăm efectivele cu animale bătrîne, din rase neeconomicoase, slab productive. De asemenea, ba­lanţa furajeră să devină un obiectiv fundamental, pe care conducerea întreprinderii să-l respecte, nu cum s-a întîmplat în anul încheiat. Foar­te urgent vor trebui pregătite sai­vanele pentru primirea mieilor. Conducerea întreprinderii trebuie să ia măsuri pentru a asigura condi­ţiile optime creşterii şi valorificării superioare a mieilor. Tovarăşul Nicolae Istrate, a vor­bit despre noua formă de organizare a I.A.S. subliniind că sunt create acum toate condiţiile pentru adin­­cirea specializării fermelor, pentru folosirea mai raţională a cadrelor de specialişti, pentru utilizarea la GH. SECUIU (Continuare in pag. a 2-a) Aspect din sală Foto : N. SCARLET Cadru de matură manifestare a democraţiei în conducerea întreprinderilor Dezbaterile, un adevărat multi­­plicat al gîndirii creatoare, au adus în adunare spiritul de exigenţă faţă de activitatea conducerii întreprin­derii izvorât din dubla calitate de proprietari colectivi ai mijloacelor de producţie şi de producători de bunuri materiale pe care o au cei CONGRESUL AL IX-lea AL U. T. C. ŞI-A ÎNCHEIAT lucrările SCRISOAREA Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră con­temporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tinere­­tului Comunist şi Conferinţa a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndu­­rilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra gene­raţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoas­tră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-leninistă a partidului, hotă­­rîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congre­sului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, multilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi con­secvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei Româ­niei socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi proble­mele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agri­cultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete ,faptele de muncă şi viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfec­ţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Ti­neretului Comunist. Investită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în con­sens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social-politicâ şi econo­mică a ţârii, Uniunea Tineretului Comunist s-a ma­nifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajînd ener­giile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sinteti­­zînd experienţa dobindită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, in contextul noilor sarcini si obiec-Continuare in pag. a 3-a) Luni, într-o atmosferă de puter­nic entuziasm tineresc, au luat sfîrşit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria­ noastră a fă­cut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, în­văţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organi­zatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., co­respunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate. In ultima zi a lucrărilor, la des­chiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii, care au adoptat recoman­dări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Con­gresul a hotărît ca aceste recoman­dări să fie transmise noului Co­mitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii, cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat des­pre desfăşurarea lucrărilor Confe­rinţei a VIII-a a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a a­­nunţat, de asemenea, că pe adre­sa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care or­ganizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi, agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezul-Continuare in pag. a 3-a) BIROUL C.C. AL U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Co­mitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaco­­nescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Elec­tromagnetica" din Bucureşti, Radu Enache, student la Institutul politehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scînteia Tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim-secretar al Comitetului municipal­ Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combi­natul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Caraş-Severin al U.T.C.,, Euge­­niu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Uzina de autocamioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabri­ca „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de Studii şi proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Comitetului U.T.C. la Filatura Română de Bumbac din București, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedintele Con­siliului U.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Torok, secretar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Waller. MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. AL U.T.C. Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheor­ghe Lazăr“ din Bucureşti, Gabor Cseke, redactor-şef al ziarului „Ifimun­­kas“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din co­muna Gîrbovi, judeţul Ilfov, Celuş Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balş, Agneta-Dori Neurohi, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“ — Timişoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secreta­rul Organizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. Ce ne rezervă în 7i drumul de fier I în dotare: 61 de locomotive Diesel şi electrice • Trenuri rapide cu stewardese & O prezenţă nouă pe liniile secundare: acceleratul Bucureşti ■* Giurgiu '$■ Suplimentarea curselor locale • Casete automate pentru depozitarea bagajelor şi informatoare automate ? Modernizarea şi extinderea transporturilor feroviare înscrie în­­ agenda anului 1971 cîteva perspective promiţătoare, materializarea unor £ măsuri care să răspundă exigenţelor celor 300 milioane de pasageri , cit au ajuns să transporte anual trenurile de călători. In angrenajul­­ uriaşei uzine a drumului de fier, Regionala de căi ferate Bucureşti , ocupă unul dintre locurile cele mai importante prin dimensiunile tra­­£ firului, ale răspunderii ce trebuie să le facă faţă. Este şi motivul care­­­ ne-a determinat să apelăm la amabilitatea ing. AUREL DUMITRU­­ POPA, directorul acestei regionale, pentru a răspunde la citeva in­­£ trebări. — Aşadar, ce prezenţe noi anun­ acesta parcul nostru de maşini se dă semaforul C.F.R.... va îmbogăţi cu 61 locomotive Die­— Aş începe cu dotarea. Anii sei şi electrice. Pentru a înţelege PLENARA CONSILIULUI UNIUNII JUDEŢENE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE ILFOV Ieri a avut loc plenara Consiliu­lui Uniunii Judeţene a cooperati­velor agricole de producţie Ilfov. La lucrări au participat, membrii Con­siliului U.J.C.A.P. şi un mare nu­măr de invitaţi, conducători ai u­­nor întreprinderi şi instituţii jude­ţene şi ai­ unor organizaţii obşteşti, preşedinţi de cooperative agricole şi consilii intercooperatiste, specia­lişti din agricultură. Pe ordinea de zi au figurat dez­baterea propunerilor cu privire la atribuţiile şi organizarea uniunilor cooperatiste, precum şi unele mă­suri organizatorice care vor crea cadrul optim pentru participarea mai largă a maselor de coopera­­ratori la elaborarea hotărîrilor şi la înfăptuirea lor. Participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere măsurilor ini­ţiate de conducerea partidului pen­tru perfecţionarea organizării, pla­nificării şi conducerii agriculturii, pentru îmbunătăţirea activităţii u­­niunilor cooperatiste. Vorbitorii au arătat că o însemnătate deosebită o au recomandările plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a.c. privind atragerea în conducerea a­­cestor uniuni a unui număr mai mare de oameni legaţi nemijlocit de producţie. Luînd cuvîntul, tovarăşul Corne­­liu Băjenaru, secretar al Comitetu­lui judeţean de partid, a înfăţişat participanţilor sarcinile ce revin unităţilor cooperatiste din judeţul nostru pe linia înfăptuirii măsuri­lor luate de partid pentru aşezarea pe baze moderne a producţiei a­­gricole. In continuare, plenara a com­pletat Consiliul U.J.C.A.P., biroul său executiv, cu noi membrii. Continuare in pag. a 3-a) INTERVIUL NOSTRU mai bine dinamica înnoirilor în cadrul Regionalei, mi se pare sem­nificativ să arăt că investiţiile vor reprezenta peste 30 la sută din va­loarea lucrărilor ce se vor realiza anul acesta pe întreaga reţea de căi ferate din ţară. — Materializarea acestui sprijin ? — încheierea lucrărilor de du­blare a liniilor magistrale Titu — Bucureşti, Videle — Bucureşti, Bucureşti — Constanţa şi Feteşti — Ţăndărei. Tot în cursul anului se vor înfiinţa două staţii noi de triaj, Videle şi Ciulniţa, urmînd să se dezvolte şi staţia Bucureşti II Triaj. Concomitent cu aceasta vor fi extinse în vederea sporirii ca­pacităţii traficului staţiile Cioro­­gîrla, Jilava, Berceni şi va începe dublarea liniei de centură a Capi­talei, lucrare care se va încheia în 1973. — Ce avantaje va oferi noua acţiune ? — Reducerea duratei transportu­lui de călători între Bucureşti şi Giurgiu şi a transportului de măr­furi între Bucureşti Triaj şi staţiile de pe centură şi invers. — Dar în ce priveşte liniile se­­cundare ? — Prin introducerea blocului de linie automat şi centralizarea au­tomată a staţiilor dintre Ploieşti, Urziceni şi Slobozia, se va ajunge la o creştere substanţială a vitezei de transport în traficul de călători şi mărfuri. — Cîteva din anticipaţiile noului mers al trenurilor. — Noul orar prevede printre al­tele sporirea numărului de trenuri rapide cu o viteză de 120 km/h şi o servire a publicului mult îmbu­nătăţită Aceste trenuri de pe ma­gistralele de fier vor avea stewar­dese şi vor fi prevăzute cu bufete mobile. Pentru îmbunătăţirea trafi­cului, anul acesta va intra în ex­ploatare primul tren care va asi- MIHAIL GOSPODIN (Continuare in pag. a 2-a)

Next