Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)

1971-04-22 / nr. 6783

CÎTEVA CONCLUZII PRIVIND DESFĂŞURAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI DE PARTID LA SATE Continuitate in pregătirea POLITICO-IDEOLOGICĂ Convorbirile finale ce au avut loc în cercurile şi cursurile învă­ţământului de partid de la sate, ca şi întreaga desfăşurare a aces­tuia, au prilejuit cristalizarea unor concluzii care de altfel vor sta la baza organizării viitoare şi a creş­terii eficienţei sale. In anul ce s-a încheiat învăţă­mântul de partid s-a caracterizat printr-o diversificare tematică a cercurilor şi cursurilor, corespun­zător preocupărilor şi pregătirii co­muniştilor şi a celorlalţi partici­panţi. Contribuţia mult mai activă a organizaţiilor de partid a de­terminat particularizarea mai stric­tă a tematicilor în raport cu ne­voile specifice, locale, ale muncii de partid. Principala caracteristică o constituie însă permanenta îm­bogăţire a tematicii cu noile pro­bleme din documentele de partid apărute în cursul anului. Expunerile şi dezbaterile din cercuri s-au desfăşurat sub semnul însuşirii şi aprofundării ideilor cu­prinse în expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1970 şi la consfătuirea cu activul de partid al judeţului Ia­lomiţa privind îmbunătăţirea orga­nizării, planificării şi conducerii a­­griculturii. în cercuri şi cursuri au avut loc convorbiri asupra unor teme privind profilarea şi specia­lizarea producţiei în agricultură, organizarea şi conducerea produc­ţiei şi a muncii în cooperativele agricole de producţie, rolul asocia­ţiilor intercooperatiste, sporirea co­interesării materiale a cooperatori­lor etc. Programele învăţământului de partid din întreprinderile agri­cole de stat au fost orientate spre însuşirea preţioaselor indicaţii cu­prinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la intîlnirea cu cadrele din aceste unităţi. Se poate spune, fără teama de a greşi, că organizaţiile de partid au aplicat in viaţă indicaţiile comitetului ju­deţean cu privire la menţinerea învăţământului de partid în pas cu problemele actuale. Desfăşurarea învăţământului de partid a reliefat interesul deosebit cu care ţăranii, cooperatori, meca­nizatorii au primit măsurile stabi­lite de partid şi guvern. In expu­neri şi dezbateri s-a pus un accent deosebit pe problemele concrete. Acestea, împreună cu răspunsurile la întrebări (la care propagandiştii au fost solicitaţi mai mult ca ori­­cînd) au reuşit să lămurească nu­meroase aspecte şi deci să-i ajute pe participanţi la cunoaşterea e­­xactă a indicaţiilor date de partid, la transpunerea lor în practică în ferme şi brigăzi. Asemenea activităţi au adus o contribuţie importantă la sporirea participării cooperatorilor la mun­că, la întărirea răspunderii şi dis­ciplinei. In­­ felul acesta coopera­torii au înţeles mai bine avantajul sistemului de retribuire a muncii în acord global cu plata în bani Merită apreciată calitatea dezbate­rilor din cercurile organizate în co­munele Gîrbovi, Dridu, Chirnogi, Izvoarele, Moviliţa şi altele. Au existat însă şi neajunsuri care au afectat oarecum conţinu­tul şi deci eficienţa învăţământului de partid, în unele cercuri s-a ma­nifestat o anumită unilateralitate ; uneori discuţiile pornind de la ideile de principiu nu au abordat problemele locale, temele nu şi-au găsit ilustrarea concretă în speci­ficul muncii participanţilor. Alte­ori fenomenul s-a petrecut exact invers, dezbaterile axîndu-se pe aspecte concrete au scăpat din ve­dere problemele teoretice, lărgirea orizontului pregătirii cursanților. Este foarte bine că problemele pri­vind cointeresarea materială a mem­brilor cooperatori au fost dezbă­tute de cite două şi chiar trei ori. Dar în mai mică măsură acestea au fost legate de măsurile ce se impun pentru creşterea producţiei agricole. Considerăm, de asemenea­, că sunt unele probleme ce necesită o adîncire, o aprofundare : profi­larea şi specializarea producţiei, dezvoltarea democraţiei socialiste, unele aspecte ale conducerii agri­culturii. Calitatea şi eficienţa învăţămîn­­tului vor trebui să stea mai mult în atenţia organizaţiilor de partid. Această problemă se pune mai u­­les la cele din cooperativele agri­cole unde organizaţiile se mulţu­mesc cu asigurarea participăr­­ii cursanţilor la expuneri şi dezbateri, neglijînd latura cea mai impor­tantă : ceriutul de idei pe care îl transmitem participanţilor. In anul care a trecut programul pregătirii propagandiştilor a fost mai variat, mai bogat. Accentul a fost pus cum era firesc pe însu­şirea prevederilor din documentele de partid. Expunerile şi consulta­ţiile au avut un nivel calitativ ri­dicat. A fost organizată pregătirea diferenţiată a propagandiştilor in funcţie de specificul locului de muncă, al cerinţelor cercului res­pectiv. La instruirile organizate de cabinetul­­judeţean de partid au fost date răspunsuri la probleme ale politicii externe, la anumite as­pecte din ştiinţă şi cultură. O suită de teme au abordat probleme pri­vind glorioasa istorie a partidului nostru, drumul parcurs în cei 50 de ani de existenţă. Pentru a face mai bine înţelese anumite aspecte, propagandiştii au fost îndrumaţi să folosească gra­fice, planşe, calcule economice, în­tregind în felul acesta­ cunoştinţele participanţilor. De remarcat­­ că majoritatea propagandiştilor au do­vedit interes şi competenţă în în­deplinirea sarcinilor primite, mulţi dintre ei acumulînd o experienţă valoroasă în propagarea ideilor po­litice şi ideologice. In ve­derea asigurării unei conti­nuităţi în pregătirea politică şi ideologică a membrilor de partid, a tuturor participanţilor s-au sta­bilit cîteva măsuri de importanţă majoră. Astfel, după încheierea convorbirilor finale, pina la înce­perea viitorului an de învăţămînt cercurile şi cursurile îşi păstrează actualul cadru organizatoric. Pro­pagandiştii vor avea întîlniri pe­riodice cu participanţii la cursurile învăţămîntului de partid, vor ţine expuneri, vor răspunde la între­bări, vor prelucra documentele a­­părute recent în presă. Considerăm util ca­ organizaţiile de partid să ia măsuri neutru ca în perioada următoare să se dezbată cuvântarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu In Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S., legea privind per­fecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, precum şi o serie de materiale a­­părute în întîmpinarea semicente­narului partidului. In ce priveşte perspectiva, sem­nalăm ideea aprofundării în cercuri şi cursuri a cunoştinţelor de eco­nomie agrară pe baza unei tema­tici alcătuite pe o perioadă mai îndelungată. De asemenea, se vor extinde cercurile de studiere a is­toriei partidului, precum şi cele privind construcţia de partid, edu­caţia moral-cetăţenească. Va tre­bui ca învăţământul de partid să fie mai adine implantat în ansam­blul activităţii organizatorice, poli­tice şi ideologice a partidului, să răspundă mai bine cerinţelor cu­rente şi de perspectivă pe care Ie ridică viaţa. M. PETREANU In faţa vitrinelor luminoase ale magazinului copiilor din Giurgiu După victoria de la Novi Sad, multe promisiuni pentru Bratislava NOVI SAD (prin telefon de la trimisul nostru). Partidă de ieri seară de la Novi Sad, dintre Iugoslavia şi România avea pentru fotbaliştii noştri, ca şi pentru cei iugoslavi, un scop comun : ultima, şi cea mai impor­tantă, verificare înaintea jocurilor grele din Campionatul european. După cum bine este știut, Româ­nia va juca la 16 mai la Bra­tislava cu Cehoslovacia, iar Iugo­slavia urmează să întîlnească la Leipzig (9 mai) echipa R. D. Ger­mane. La cîteva ore după terminarea partidei de aseară, al cărui re­zultat final vă este cunoscut, pu­tem afirma satisfacţia îndreptăţită pentru jocul echipei noastre. Fi­reşte că şi rezultatul în sine spunem destul de mult, atunci cînd reu­şeşti o victorie în faţa valoroasei echipe a Iugoslaviei, pe terenul a­­cesteia. Este un succes pe care îl vom nota alături de celelalte vic­torii de prestigiu ale fotbalului nostru. Maniera în care au jucat băieţii noştri în prima repriză n-a făcut decît să ne întărească convingerea că avem o apărare fermă, sigură, cu un calm uluitor. Comentam la pauză că pentru ceea ce ne pro­punem la Bratislava, avem cele mai mari şanse de reuşită. Insă nu bănuiam nici un moment că după pauză echipa noastră va controla jocul, va tempera şi impune res­pect unei formaţii puternice, fre­netic încurajată de numeroşii spec­tatori prezenţi în tribunele stadio­nului din localitate. Ca şi în prima repriză, Sătmă­­reanu l-a adus la „tăcere“ pe exce­lentul atacant Geaici, Dinu şi Dan au format un zid viu în faţa porţii lui Răducanu, iar Dumitru şi Anca, mezinul echipei noastre, au muncit foarte mult. Dembrovschi, inepui­zabil, reamintindu ne de partidele excelente de la Guadalajara, a fost cel mai bun de pe teren, a patrulat tot timpul între atac şi apărare, întreaga repriză secundă a pri­lejuit un fotbal de calitate. Gaz­dele s-au dezlănţuit imediat după pauză şi chiar în primul minut, la o bîlbîială a apărătorilor noştri, Gblak a tras surprinzător de la 10 m, dar Răducanu a reţinut în ultimul moment. Apoi, echipa noa­stră a trecut prin momente grele, însă fundaşii centrali şi Răducanu s-au dovedit imbatabili. In această perioadă au fost destul de rare şi anemice tentativele atacanţilor noştri. Pase foarte bune la mijlo­cul terenului, însă în preajma ca­reului advers totul se... topea. Dar a venit minutul 57, cînd Dem­­brovschi are o acţiune frumoasă, porneşte cu mingea din faţa careu­lui nostru şi se îndreaptă vertigi­nos spre poarta adversă. Ajuns la aproximativ 35 m de „buturile“ echipei gazde, Dembrovschi expe­diază un şut puternic care şuieră pe lingă urechile lui Dojkovici şi se opreşte în plasă. 1—0 pentru România ! Moment crucial pentru joc, fiindcă băieţii noştri încep să se comporte tot mai bine, ies ex­celent din apărare în atac, com­bină spectaculos. Jocul se încinge. Fotbaliştii iugoslavi, la rîndul lor, încep o cursă de urmărire contra timp, dar nu reuşesc decit să-i dea prilejul lui Răducanu să demon­streze din nou că este un excelent goalkeeper. Atacăm din nou şi, în min. 75, Dumitrache, scăpat singur, doar cu portarul, încearcă să-l dribleze şi pe acesta, însă nu mai are forţa necesară şi ratează o mare ocazie de a majora scorul. Urmează cîteva momente grele pentru apărarea noastră. La un fault în faţa careului de 16 m, de aici execută lovitura liberă şi cu un şut puternic şi plasat tri­mite mingea în bară, revine în teren iar Oblak o trimite peste poartă. Jocul s-a încheiat cu o preţioasă şi meritată victorie, care ne dă po­sibilitatea să privim cu optimism jocul de la Bratislava. Alături de Dembrovschi, cei mai buni au fost Anca, Răducanu, Dinu, Dan, Dumi­trache. Astăzi, în jurul orei 16.30, lotul nostru va reveni în București. PETRE CRISTEA ★ Aseară, la Swansea, în Campio­natul european de fotbal, Ceho­slovacia a învins cu scorul de 3—1 (0—0) echipa Ţării Galilor. STEAGUL ROŞU Un imperativ major: CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII (Urmare din pag. a l-a) de lucru ale utilajelor; asigurarea unui control tehnic de calitate pe toate fazele de execuţie şi altele. Condiţii optime de muncă şi o pregătire profesională corespunzătoare ION UISELT — directorul I.I.L. U r­z­i­c­e­n­i . In ceea ce ne priveşte, cel puţin în această pe­rioaă, trebuie acţionat în două di­recţii: crearea unor condiţii optime de lucru şi ridicarea nivelului pro­fesional al întregului colectiv. Pen­tru ducerea la bun sfîrşit a ambe­lor obiective am întocmit un plan de măsuri ale cărui acţiuni sunt ur­mărite sistematic de membrii comi­tetului de direcţie. în primul caz s-a prevăzut realizarea instalaţiei de încălzire centrală la secţia texti­lă Grădiştea şi la secţia de lăzi am­balaj; realizarea unui sistem de ab­sorbţie a prafului de la secţia boia şi condimente; dotarea secţiilor cu un număr de 50 de vestiare, înfiin­ţarea unui punct Sanitar la atelie­rele Manasia şi Moldoveni, precum şi a unor săli de cantină la secţiile de confecţii Dridu, Grădiştea şi Moldoveni. Cît priveşte calificarea, avînd în vedere şi legea existentă în vigoare, în întreprinderea noas­tră s-au luat măsurile corespunză­toare pentru organizarea a 7 cursuri de calificare şi ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale pentru meseriile de ţesătoare, tîmplari şi strungari. în general, în acest an vor urma cursurile 210 „elevi“. Ast­fel că pînă la sfîrşitul anului se va putea spune­ că întregul nostru colectiv dispune de suficiente cu­noştinţe pentru a face faţă unor sarcini din ce în ce mai complexe. Expoziţia gazetelor de perete Comitetul de partid al întreprin­derilor şi instituţiilor judeţene a ini­ţiat in cinstea semicentenarului par­tidului un pasionant concurs al gaze­telor de perete. Un colectiv format din membrii comisiei de propagan­dă, învăţămînt şi cultură a urmărit pe o perioadă mai lungă prezentarea grafică şi conţinutul articolelor, pe­riodicitatea apariţiilor, tematica abor­dată. In final, pentru expoziţie au fost selectate cele mai bune gazete de perete. Dintre gazetele expuse se disting, prin formă grafică şi conţinut , „Constructorul“ (gazeta comitetului de partid din Trustul judeţean de construcţii) „Petrolistul“ (gazeta or­ganizaţiei de partid de la Foraj- Bucureşti), „Automobilul“ aparţinînd organizaţiei de partid din Autobaza nr. 5 a întreprinderii de transpor­turi auto, „Proiect“-Ilfov, „Gazeta culturală“ a organizaţiei de partid de la Banca Naţională, Filiala Ilfov, panourile pe teme de circulaţie sau protecţia muncii etc. Tiparele fostului atelier­ prea strimte pentru noua întreprindere (Urmare din pag. a s­a­­tisfacerii cererii de cre­dite a întrepriderii giur­­giuvene. S-ar putea crea în cadrul întreprinderii şi activităţi destinate de­servirii populaţiei ru­rale : reparaţii de ra­­dioteleviziune şi apara­tură de uz casnic gos­podăresc, de instalaţii sanitare etc. Unităţile de deservire din muni­cipiul Giurgiu abia fac faţă cerinţelor locale. Evident, nu ne propu­nem să dăm soluţii. Fac­torii competenţi din Di­recţia generală a agri­culturii, industriei ali­mentare, silviculturii şi apelor şi din Uniunea judeţeană a C.A.P. au latitudinea să aprecieze oportunitatea, eficienţa fondurilor investite. Cre­dem, însă, că aceleaşi criterii ce au determi-­ nat transformarea unui atelier într-o întreprin­dere, schema actuală de organizare a unităţii, reclamă şi crearea con­diţiilor materiale nece­sare pentru valorifica­rea integrală a poten­ţialului productiv al co­lectivului său. • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT Concursuri atractive rezervate tinerelor sportive • „Cupa fetelor" la atletism, handbal şi volei • După cum transmite agenţia France Presse, jucătorii de fotbal italieni, apar­ţinînd cluburilor de divizia A şi B, nu vor juca in meciurile de campionat. Competiţia ciclistă „ Cursa Munţilor " Competiţia ciclistă internaţională „Cursa Munţilor“ a continuat miercuri cu disputarea etapei a treia care a avut loc pe circuit la Sinaia. Primul a trecut linia de sosire V. Selejean cronometrat în b­3F51” (medie orară 39,002 km). In clasamentul general individual conduce Al. Sofronie (Dinamo) —* 6 h 44 23" urmat la 23” de T. Cer­nea (Steaua) și la 46" de St. Suciu (Dezrobirea Brașov). Primul dintre alergătorii străini este­­Prohai (Ru­da Hvezda) care ocupă locul 7. Pe echipe conduce Dinamo. Astăzi are loc ultima etapă, Sinaia — Bucu­reşti (120 km), cu sosirea în jurul orei 12:30 pe velodromul Dinamo, programate la 2 mai, asociindu-se astfel mişcării greviste din Italia. Această ho­­tărire a fost luată la Bologna de către Comitetul director al asociaţiei jucători­lor profesionişti italieni. Greva este mo­tivată și prin refuzul organelor oficiale de a accepta crearea unei Comisii mixte ce urma să reprezinte interesele jucăto­rilor pe lingă liga italiană de fotbal.­­ Secretarul general al Consiliului su­perior al sportului african (C.S.S.A.), Jean Claude Ganga, a cerut printr-o te­legramă adresată vicepreşedintelui Co­mitetului internaţional olimpic, Jean da Beaumont, să intervină pe lingă fede­raţia franceză de rugbi pentru ca aceasta să anuleze turneul proiectat in Repu­blica Sud Africană. Acest turneu, a de­clarat J. C. Ganga unui corespondent al agenţiei France Presse, ar constitui o încurajare cu caracter oficial faţă de o ţară unde se practică discriminarea ra­sială în sport. Sezonul sportiv in aer liber a fost marcat de o serie de întreceri a­tractive. Pe terenurile de sport şi-au dat în­tîlnire numeroşi tineri care îndrăgesc probele de atletism, exerciţiile de gimnastică, întrece­rile de ciclism, jocurile de volei, handbal şi baschet. La aceste ma­nifestări sportive sunt prezente un număr tot mai mare şi fetele. Ti­nerele sportive au re­zervate acum o serie de competiţii atrac­tive, organizate pe plan local şi judeţean. Comitetul judeţean U.T.C. organizează în acest sezon trei compe­tiţii de atletism, volei şi handbal, dotate cu „Cupa fetelor". Acestea sunt rezervate tinerelor sportive de la sate şi se desfăşoară în trei etape. La atletism este pre­văzut un concurs de­­triatlon, cu participa­rea fetelor care activea­ză in C.A.P. şi celelalte unităţi agricole din ju­deţ. Prima etapă, faza de masă, pe comune, se va încheia la 13 iu­nie. Apoi va avea loc etapa H-a, pe centre de comune (in 10 locali­tăţi), intre 14 iunie si 4 iulie, iar finala pe ju­deţ este programată la 25 iulie. In acelaş timp se vor desfăşura şi în­trecerile pe echipe la handbal şi volei. Fina­lele pe judeţ la cele trei­­competiţii dotate cu trofeul „Cupa fete­lor r­use“vor desfăşura la Olteniţa, intr-un ca­dru festiv, duminică 25 iulie. M. L. Internaţionalele de gimnastică ale României Aflate la a XIV-a ediţie, campionatele internaţionale de gimnastică ale României au con­stituit totdeauna un eveniment sportiv de primă mărime. Anul acesta ele se vor desfăşura în­­cepînd de vineri şi pînă dumi­nică în sala Floreasca, martora atâtor splendide demonstraţii de virtuozitate şi măiestrie ale ce­lor care au participat la ele. Federaţia de gimnastică a făcut un act de pioasă aducere aminte, imitulînd aceste cam­pionate drept Concursul interna­ţional „Gheorghe Moceanu“. S-a dat numele primului profesor de gimnastică, a primului gim­nast din ţara noastră, care a ridicat atîtea elemente în acest sport frumos. Gheorghe Mocea­nu poate fi numit pe drept pă­rintele gimnasticii româneşti. El a înfiinţat prima societate de gimnastică din ţară la Bucu­reşti. La actuala ediţie a internaţio­nalelor şi-au anunţat participa­rea sportivi valoroşi din URSS, Cehoslovacia, R.D. Germană, Iugoslavia şi Ungaria. Alături de aceştia vor evolua şi gim­­naştii români printre care P. Mihaiuc, Gh. Păunescu, Rodica Apăteanu, Feticia Dornea, Eli­­sabeta Turcu şi alţii. GR­. T. ANCHETA NOASTRA. DIR­IGEN­ŢI­A -oră multiple valenţe ! Am fost cîteva ore „elevi" fără uniforme. Am trăit satisfacţia d­e a vedea cum cei mai mulţi profesori diriginti şi elevi din şcolile vizitate se contopesc cu dăruire şi interes în discuţii pasionante pe teme de etică şi morală, de dragoste faţă de patrie şi partid, pe problematica atât de largă privind pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii şi formarea unei concepţii înaintate despre lume şi societate. Am notat cu această ocazie opinii şi puncte de vedere ale unor pro­­fesori despre specificul acestei singure ore din procesul instructiv-edu­­cativ care nu se desfăşoară după o programă dinainte stabilită şi va­labilă pentru toţi şi toate. Am aflat de asemenea multe exemple de re­ceptivitate a profesorilor mai vîrstnici şi mai tineri faţă de cerinţele claselor date în grijă. Din păcate însă, am întîlnit şi aspecte care dovedesc neînţelegerea pînă la capăt a importanţei şi mai ales a specificului orei de dirigenţie, ore care se ţin pe alocuri aşa ,„ca să fie". înfăţişăm în ancheta de faţă cîteva din aspectele constatate, din opiniile înregistrate. Elevii trebuie învăţaţi cum să... inveţe Cu tov. Traian Lungu, profesor de fizico-matematici la Liceul nr. 1 din Olteniţa am purtat o discuţie intere­santă pe tema caracterului prospectiv al activităţii profesorului diriginte. In acest an şcolar are dată în gri­jă o clasă a­­IX-a care în limbajul liceului înseamnă o nouă marjă ce trebuie instruită şi educată pînă la ieşirea din liceu. Tematica orelor de dirigenţie din care am spicuit doar cîteva teme : colectivul clasei noastre, colegialitate şi prietenie, prietenie şi dragoste, realităţi şi perspective, în dezvoltarea agricolă a României, Ol­teniţa la bilanţul unui cincinal , u­­nele din aceste teme însoţite şi de proiectări de filme, ne-au arătat di­recţiile educative prin care acest profesor cu o îndelungată experien­ţă, solicitînd de fiecare dată spriji­nul activ şi opinia clasei, a hotărît să acţioneze. Discuţiile pe care le-am purtat cu prof. Traian Lungu ne-au dezvăluit o problemă permanent aflată în a­­tenţia dirigintelui atît de investiga­re cît şi de acţiune, neînscrisă în tematica orelor de dirigenţie,­dar de o mare importanţă. Profesorul diri­ginte a constatat atît la orele sale de fizică dar şi din consultarea ce­lorlalţi profesori care predau la clasa sa că elevii clasei sale fiind veniţi din mai multe şcoli generale, unele din oraş, altele de la sat, stu­diau mecanic, cu un cuvînt nu ştiau să înveţe la nivelul cerinţelor unui liceu. A mers de mai multe ori aca­să sau la internat şi a fixat cu fie­care elev în parte atît un plan săp­­tămînal cît şi un program zilnic de lucru pentru a cărui îndeplinire a cerut şi ajutorul părinţilor. La orele sale de consultaţii, date aproape în fiecare zi, profesorul diriginte,îi în­vaţă pe copii cum să înveţe, îi a­­jută să se depărteze tot mai mult de metoda mecanică de studiu, de obiceiul de a citi şi apoi a memora cele citite, devenind pe zi ce trece liceeni în adevăratul înţeles al cu­­vîntului. Muncă şi perseverenţă Acesta a fost titlul lecţiei-dezba­­tere la care am asistat la clasa a IX-a B a aceluiaşi liceu, dar avînd de această dată ca dirigintă pe tînă­­ra profesoară de limba franceză Ma­ri­a Ungureanu, cu numai doi ani de activitate în învăţămînt. Lecţia a pornit de la început ti­mid. Atmosfera s-a încălzit însă în­cetul cu încetul şi elevii au dat, du­pă puterea lor de înţelegere, folo­sind cunoştinţele acumulate, defini­ţia muncii şi a perseverenţei. Au vor­bit copiii apoi despre interdependen­ţa dintre cele două noţiuni, au evo­cat drept exemplu eroi şi personaje din literatură şi istorie, apoi din lu­mea înconjurătoare. Au făcut mulţi dintre copii portretul mamei sau al tatălui, au prezentat muncitori de la şantierul naval, filatura oraşului, ori ţărani cooperatori. Au rostit cu­vinte de dragoste şi recunoştinţă pentru Partidul Comunist Român, pentru comunişti, aceşti oameni îna­intaţi ai zilelor noastre care muncesc cu perseverenţă, dînd exemplu ce­lor din jur. Carnetul profesoarei cu tematica fiecărei lecţii de­ dirigenţie, pregătite minuţios, şi mai ales însemnările psiho-pedagogice cu privire la evo­luţia fiecărui elev la învăţătura, comportament etc. o ajută — după cum, ne-a mărturisit — să lucreze di­ferenţiat cu fiecare şcolar în parte. La orizont - BACALAUREATUL ! Prof. Natalia Diaconu a simţit frâ­­mîntarea şi grijile elevilor din clasa a XII-a , reală, de la Liceul nr. 2 Olteniţa. Şi atunci, de comun acord cu elevii, a propus ca dezbatere la o oră de dirigenţie tema : „Cum ne pregătim pentru bacalaureat“. Ora aceasta a fost pregătită minuţios şi de către profesoară şi de elevi. A fost recomandată clasei spre stu­­diere o bibliografie care să-i pună pe elevi în temă cu cerinţele şi exi­­­­genţele actuale privind examenul de bacalaureat şi de admitere în învâ- țamîntul superior , programele pu­blicate în presă şi unul din recente­le numere ale revistei „Universitaria", editată la Iaşi. Apoi, elevii au com­pletat un chestionar dat de profesoa­ră fiecăruia, în care se cerea să numească drumul pe care şi l-au ales în viaţă şi motivaţiile asupra profe­sie pe care o vor îmbrăţişa. Elevii au prezentat propuneri şi observaţii cu privire la unele ma­nuale din clasele anterioare, depăşi­te de realizările noi, tehnico-ştiinţi­­fice, şi-au exprimat dorinţa de a fi ajutaţi de profesorii disciplinelor respective ca, la recapitulare, să poată fi completate aceste goluri. Profesoara a făcut referiri pe mar­ginea chestionarului completat de elevi. A apelat la dialogul intim al fiecărui elev cu sine însuşi asupra aptitudinilor şi talentelor pe care le au şi pe care şi le-ar putea valori­fica sau pierde într-o viitoare profe­sie aleasă cu discernămînt sau dim­­potrivă. Ce convingeri şi sentimente stimulăm în conştiinţa elevilor? întrebarea de faţă şi-o pun cu răspundere mulţi profesori din şcoli­le judeţului nostru. Orele de dirigen­­ţie de la clasele prof. Anatol Pav­­lovski de la liceul din Urziceni, prof. Bădilă şi Paula Ciovlică de la liceul din Brăneşti, prof. Aurica Tacină de la şcoala generală au întotdeauna la bază o temă care ţine seama de particularităţile vîrstei elevilor, de specificul clasei, punind accent pe o­­rientarea şcolară şi profesională a acestora. Astfel de ore, cum este şi­ firesc, lasă urme, sădesc convingeri şi sentimente nobile în conştiinţa e­­levilor. Repetarea mecanică însă a unor teme de la an la an, aşa cum din păcate se întîlneşte încă în des­tule ore de dirigenţie, fără a adău­ga nimic nou, fără a fi completata cu exemple existente pe plan local ori din clasă devin monotone, neinte­resante, formează un auditoriu a­­patic. Problematica privind cultivarea la elevi a dragostei pentru muncă şi pentru cei ce făuresc bunurile ma­teriale ale societăţii a făcut obiec­tul unor discuţii cu cîţiva profesori şi elevi de la cele două licee din preţul Olteniţa. De pildă, la o dis­cuţie purtată cu elevii unei clase a Xll-a de la Liceul nr. 2 pe tema „Ce meserie v-aţi ales", toţi elevii­­ şi cei mediocri şi cei slabi la învăţătură — au răspuns că vor să se facă ingineri, profesori, doc­tori. Nici un gînd, nici o alegere pentru meseria de constructor naval, filatoare ori laborant în industria a­­limentară, profesii ale părinţilor co­piilor, reclamate de economia ora­şului Olteniţa, aflată în plină dez­voltare. Ne exprimăm părerea că la acest capitol este deficitară, în primul rînd legătura şi receptivitatea profesorilor diriginţi cu realităţile social-economi­­ce din localităţile unde profesează. Am notat­ ca interesant şi promi­ţător angajamentul tov. M. Popescu, director al liceului nr. 1 de a apela la cadre de specialitate din unită­ţile oraşului pentru a întocmi un nomenclator de meserii cu motivaţii mai largi privind tehnica şi care să arate elevilor în ce constă ineditul, frumuseţea şi chiar greutăţile fiecărei meserii ce solicită astăzi forţe noi în industria oraşului. Noi am adăuga ca o completare a acestui angajament ce ar trebui îmbrăţişat şi de conducerea liceului nr. 2, ideea de a invita uneori la orele de dirigenţie, atunci cînd se discută probleme privind alegerea unei profesii şi oameni ai muncii, muncitori, ingineri, tehnicieni atît de la S.N.O., cît şi de la filatură care să le vorbească elevilor despre trep­tele ce le-au urcat în alegerea me­seriei, despre satisfacţiile şi împlini­rile pe care le trăiesc. Anchetă realizată de M. ŞTEFANESCU, VICTOR NEGREA, activist al Comitetului judeţean de partid, şi ŞTEFAN STOICESCU, inspector la Insp. şcolar judeţean Sportul şi in lumea copiilor Uf­o­veni „Cravatele roşii pe cărările patriei" Zilele trecute, pădurea Boră­­neşti a cunoscut o vie animaţie, însoţiţi de un soare cald primăvă­ratec şi de numeroşi suporteri, pionierii şi şcolarii din oraşul Urziceni au pornit la drum, în mijlocul naturii, pentru a­­partici­pa la faza orăşenească a con­cursului de orientare turistică din cadrul cupei „A 50-a aniversare a creării P C.R.". Cei mai iscusiţi pionieri şi şco­lari, care au cîştigat etapele pe detaşamente şi unităţi, şi-au dat întîlnire în această pădure, pentru a-şi desemna cîştigătorii pe oraş şi, totodată dreptul de a participa la etapa judeţeană, ce va avea loc la 23 mai, in pă­durea Călugăreni. Au participat 32 de echipaje de băieţi şi fete de la şcolile generale nr. 1, 2, 3, şi din comuna Manasia. Traseul care a trebuit parcurs a fost de 5 km şi 8 postur­i de control, pentru băieţi, şi 3,7 km şi 5 posturi de control, pen­tru fete. Pe parcursul traseului, concurenţii au trebuit să efec­tueze şi unele probe aplicative, ca, de exemplu, caţăr­area pe o frînghie suspendată de un co­pac, aruncarea mingii de oină la ţintă, montarea şi demonta­rea unui cort, probe care au so­licitat din partea lor multă în­­demînare şi pricepere în rezol­varea acestora într-un timp cît mai scurt. Din rîndul concuren­ţilor ,s-au detaşat pionierii : Iri­na Ciulache, Stela Gherzu, Flo­rentina Stănculescu de la şcoala generală nr. 3, şi Dumitru Pavel, Petripor Martinescu, de la şcoala generală Manasia. Cîştigătoare ale concursului au fost declarate echipajul şco­lii generale nr. 3, la fete, pe lo­­­­cul II şcoala generală Manasia şi locul III, şcoala generală nr. 2, iar la băieţi, locul 1­1— şcoala generală Manasia, locul II — şcoala generală nr. 2, locul III — şcoala generală nr. 3. Organizarea concursului a fost foarte bună, un aport substan­ţial aducîndu-l membrii comisiei de orientare turistică a C.J.E.F.S., care au asigurat desfăşurarea acestuia din punct de vedere tehnic, cît şi tovarăşii director al Casei pionierilor, Victor Con­­stantinescu, Vanda Cismaru, co­­mandanta unităţii de la şcoala generală Manasia, prof. de bio­logie Constantin Năstase de la aceeaşi şcoală şi profesorii de educaţie fizică Eduard Pană, Stan Popescu şi Stoian Sorel. A fost o acţiune turistică reu­şită, scoţînd în evidenţă buna pregătire a concurenţilor iar prin numărul destul de mare al par­ticipanţilor s-a dovedit că orien­tarea turistică a căpătat adepţi în rîndul pionierilor şi şcolarilor din judeţul nostru. Prof. Constantin Popa Pag. a 3-a

Next