Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-22 / nr. 6783
CÎTEVA CONCLUZII PRIVIND DESFĂŞURAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI DE PARTID LA SATE Continuitate in pregătirea POLITICO-IDEOLOGICĂ Convorbirile finale ce au avut loc în cercurile şi cursurile învăţământului de partid de la sate, ca şi întreaga desfăşurare a acestuia, au prilejuit cristalizarea unor concluzii care de altfel vor sta la baza organizării viitoare şi a creşterii eficienţei sale. In anul ce s-a încheiat învăţământul de partid s-a caracterizat printr-o diversificare tematică a cercurilor şi cursurilor, corespunzător preocupărilor şi pregătirii comuniştilor şi a celorlalţi participanţi. Contribuţia mult mai activă a organizaţiilor de partid a determinat particularizarea mai strictă a tematicilor în raport cu nevoile specifice, locale, ale muncii de partid. Principala caracteristică o constituie însă permanenta îmbogăţire a tematicii cu noile probleme din documentele de partid apărute în cursul anului. Expunerile şi dezbaterile din cercuri s-au desfăşurat sub semnul însuşirii şi aprofundării ideilor cuprinse în expunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970 şi la consfătuirea cu activul de partid al judeţului Ialomiţa privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. în cercuri şi cursuri au avut loc convorbiri asupra unor teme privind profilarea şi specializarea producţiei în agricultură, organizarea şi conducerea producţiei şi a muncii în cooperativele agricole de producţie, rolul asociaţiilor intercooperatiste, sporirea cointeresării materiale a cooperatorilor etc. Programele învăţământului de partid din întreprinderile agricole de stat au fost orientate spre însuşirea preţioaselor indicaţii cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la intîlnirea cu cadrele din aceste unităţi. Se poate spune, fără teama de a greşi, că organizaţiile de partid au aplicat in viaţă indicaţiile comitetului judeţean cu privire la menţinerea învăţământului de partid în pas cu problemele actuale. Desfăşurarea învăţământului de partid a reliefat interesul deosebit cu care ţăranii, cooperatori, mecanizatorii au primit măsurile stabilite de partid şi guvern. In expuneri şi dezbateri s-a pus un accent deosebit pe problemele concrete. Acestea, împreună cu răspunsurile la întrebări (la care propagandiştii au fost solicitaţi mai mult ca oricînd) au reuşit să lămurească numeroase aspecte şi deci să-i ajute pe participanţi la cunoaşterea exactă a indicaţiilor date de partid, la transpunerea lor în practică în ferme şi brigăzi. Asemenea activităţi au adus o contribuţie importantă la sporirea participării cooperatorilor la muncă, la întărirea răspunderii şi disciplinei. In felul acesta cooperatorii au înţeles mai bine avantajul sistemului de retribuire a muncii în acord global cu plata în bani Merită apreciată calitatea dezbaterilor din cercurile organizate în comunele Gîrbovi, Dridu, Chirnogi, Izvoarele, Moviliţa şi altele. Au existat însă şi neajunsuri care au afectat oarecum conţinutul şi deci eficienţa învăţământului de partid, în unele cercuri s-a manifestat o anumită unilateralitate ; uneori discuţiile pornind de la ideile de principiu nu au abordat problemele locale, temele nu şi-au găsit ilustrarea concretă în specificul muncii participanţilor. Alteori fenomenul s-a petrecut exact invers, dezbaterile axîndu-se pe aspecte concrete au scăpat din vedere problemele teoretice, lărgirea orizontului pregătirii cursanților. Este foarte bine că problemele privind cointeresarea materială a membrilor cooperatori au fost dezbătute de cite două şi chiar trei ori. Dar în mai mică măsură acestea au fost legate de măsurile ce se impun pentru creşterea producţiei agricole. Considerăm, de asemenea, că sunt unele probleme ce necesită o adîncire, o aprofundare : profilarea şi specializarea producţiei, dezvoltarea democraţiei socialiste, unele aspecte ale conducerii agriculturii. Calitatea şi eficienţa învăţămîntului vor trebui să stea mai mult în atenţia organizaţiilor de partid. Această problemă se pune mai ules la cele din cooperativele agricole unde organizaţiile se mulţumesc cu asigurarea participării cursanţilor la expuneri şi dezbateri, neglijînd latura cea mai importantă : ceriutul de idei pe care îl transmitem participanţilor. In anul care a trecut programul pregătirii propagandiştilor a fost mai variat, mai bogat. Accentul a fost pus cum era firesc pe însuşirea prevederilor din documentele de partid. Expunerile şi consultaţiile au avut un nivel calitativ ridicat. A fost organizată pregătirea diferenţiată a propagandiştilor in funcţie de specificul locului de muncă, al cerinţelor cercului respectiv. La instruirile organizate de cabinetuljudeţean de partid au fost date răspunsuri la probleme ale politicii externe, la anumite aspecte din ştiinţă şi cultură. O suită de teme au abordat probleme privind glorioasa istorie a partidului nostru, drumul parcurs în cei 50 de ani de existenţă. Pentru a face mai bine înţelese anumite aspecte, propagandiştii au fost îndrumaţi să folosească grafice, planşe, calcule economice, întregind în felul acesta cunoştinţele participanţilor. De remarcat că majoritatea propagandiştilor au dovedit interes şi competenţă în îndeplinirea sarcinilor primite, mulţi dintre ei acumulînd o experienţă valoroasă în propagarea ideilor politice şi ideologice. In vederea asigurării unei continuităţi în pregătirea politică şi ideologică a membrilor de partid, a tuturor participanţilor s-au stabilit cîteva măsuri de importanţă majoră. Astfel, după încheierea convorbirilor finale, pina la începerea viitorului an de învăţămînt cercurile şi cursurile îşi păstrează actualul cadru organizatoric. Propagandiştii vor avea întîlniri periodice cu participanţii la cursurile învăţămîntului de partid, vor ţine expuneri, vor răspunde la întrebări, vor prelucra documentele apărute recent în presă. Considerăm util ca organizaţiile de partid să ia măsuri neutru ca în perioada următoare să se dezbată cuvântarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu In Congresul al XXIV- lea al P.C.U.S., legea privind perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din unităţile socialiste, precum şi o serie de materiale apărute în întîmpinarea semicentenarului partidului. In ce priveşte perspectiva, semnalăm ideea aprofundării în cercuri şi cursuri a cunoştinţelor de economie agrară pe baza unei tematici alcătuite pe o perioadă mai îndelungată. De asemenea, se vor extinde cercurile de studiere a istoriei partidului, precum şi cele privind construcţia de partid, educaţia moral-cetăţenească. Va trebui ca învăţământul de partid să fie mai adine implantat în ansamblul activităţii organizatorice, politice şi ideologice a partidului, să răspundă mai bine cerinţelor curente şi de perspectivă pe care Ie ridică viaţa. M. PETREANU In faţa vitrinelor luminoase ale magazinului copiilor din Giurgiu După victoria de la Novi Sad, multe promisiuni pentru Bratislava NOVI SAD (prin telefon de la trimisul nostru). Partidă de ieri seară de la Novi Sad, dintre Iugoslavia şi România avea pentru fotbaliştii noştri, ca şi pentru cei iugoslavi, un scop comun : ultima, şi cea mai importantă, verificare înaintea jocurilor grele din Campionatul european. După cum bine este știut, România va juca la 16 mai la Bratislava cu Cehoslovacia, iar Iugoslavia urmează să întîlnească la Leipzig (9 mai) echipa R. D. Germane. La cîteva ore după terminarea partidei de aseară, al cărui rezultat final vă este cunoscut, putem afirma satisfacţia îndreptăţită pentru jocul echipei noastre. Fireşte că şi rezultatul în sine spunem destul de mult, atunci cînd reuşeşti o victorie în faţa valoroasei echipe a Iugoslaviei, pe terenul acesteia. Este un succes pe care îl vom nota alături de celelalte victorii de prestigiu ale fotbalului nostru. Maniera în care au jucat băieţii noştri în prima repriză n-a făcut decît să ne întărească convingerea că avem o apărare fermă, sigură, cu un calm uluitor. Comentam la pauză că pentru ceea ce ne propunem la Bratislava, avem cele mai mari şanse de reuşită. Insă nu bănuiam nici un moment că după pauză echipa noastră va controla jocul, va tempera şi impune respect unei formaţii puternice, frenetic încurajată de numeroşii spectatori prezenţi în tribunele stadionului din localitate. Ca şi în prima repriză, Sătmăreanu l-a adus la „tăcere“ pe excelentul atacant Geaici, Dinu şi Dan au format un zid viu în faţa porţii lui Răducanu, iar Dumitru şi Anca, mezinul echipei noastre, au muncit foarte mult. Dembrovschi, inepuizabil, reamintindu ne de partidele excelente de la Guadalajara, a fost cel mai bun de pe teren, a patrulat tot timpul între atac şi apărare, întreaga repriză secundă a prilejuit un fotbal de calitate. Gazdele s-au dezlănţuit imediat după pauză şi chiar în primul minut, la o bîlbîială a apărătorilor noştri, Gblak a tras surprinzător de la 10 m, dar Răducanu a reţinut în ultimul moment. Apoi, echipa noastră a trecut prin momente grele, însă fundaşii centrali şi Răducanu s-au dovedit imbatabili. In această perioadă au fost destul de rare şi anemice tentativele atacanţilor noştri. Pase foarte bune la mijlocul terenului, însă în preajma careului advers totul se... topea. Dar a venit minutul 57, cînd Dembrovschi are o acţiune frumoasă, porneşte cu mingea din faţa careului nostru şi se îndreaptă vertiginos spre poarta adversă. Ajuns la aproximativ 35 m de „buturile“ echipei gazde, Dembrovschi expediază un şut puternic care şuieră pe lingă urechile lui Dojkovici şi se opreşte în plasă. 1—0 pentru România ! Moment crucial pentru joc, fiindcă băieţii noştri încep să se comporte tot mai bine, ies excelent din apărare în atac, combină spectaculos. Jocul se încinge. Fotbaliştii iugoslavi, la rîndul lor, încep o cursă de urmărire contra timp, dar nu reuşesc decit să-i dea prilejul lui Răducanu să demonstreze din nou că este un excelent goalkeeper. Atacăm din nou şi, în min. 75, Dumitrache, scăpat singur, doar cu portarul, încearcă să-l dribleze şi pe acesta, însă nu mai are forţa necesară şi ratează o mare ocazie de a majora scorul. Urmează cîteva momente grele pentru apărarea noastră. La un fault în faţa careului de 16 m, de aici execută lovitura liberă şi cu un şut puternic şi plasat trimite mingea în bară, revine în teren iar Oblak o trimite peste poartă. Jocul s-a încheiat cu o preţioasă şi meritată victorie, care ne dă posibilitatea să privim cu optimism jocul de la Bratislava. Alături de Dembrovschi, cei mai buni au fost Anca, Răducanu, Dinu, Dan, Dumitrache. Astăzi, în jurul orei 16.30, lotul nostru va reveni în București. PETRE CRISTEA ★ Aseară, la Swansea, în Campionatul european de fotbal, Cehoslovacia a învins cu scorul de 3—1 (0—0) echipa Ţării Galilor. STEAGUL ROŞU Un imperativ major: CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII (Urmare din pag. a l-a) de lucru ale utilajelor; asigurarea unui control tehnic de calitate pe toate fazele de execuţie şi altele. Condiţii optime de muncă şi o pregătire profesională corespunzătoare ION UISELT — directorul I.I.L. U rziceni . In ceea ce ne priveşte, cel puţin în această perioaă, trebuie acţionat în două direcţii: crearea unor condiţii optime de lucru şi ridicarea nivelului profesional al întregului colectiv. Pentru ducerea la bun sfîrşit a ambelor obiective am întocmit un plan de măsuri ale cărui acţiuni sunt urmărite sistematic de membrii comitetului de direcţie. în primul caz s-a prevăzut realizarea instalaţiei de încălzire centrală la secţia textilă Grădiştea şi la secţia de lăzi ambalaj; realizarea unui sistem de absorbţie a prafului de la secţia boia şi condimente; dotarea secţiilor cu un număr de 50 de vestiare, înfiinţarea unui punct Sanitar la atelierele Manasia şi Moldoveni, precum şi a unor săli de cantină la secţiile de confecţii Dridu, Grădiştea şi Moldoveni. Cît priveşte calificarea, avînd în vedere şi legea existentă în vigoare, în întreprinderea noastră s-au luat măsurile corespunzătoare pentru organizarea a 7 cursuri de calificare şi ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale pentru meseriile de ţesătoare, tîmplari şi strungari. în general, în acest an vor urma cursurile 210 „elevi“. Astfel că pînă la sfîrşitul anului se va putea spune că întregul nostru colectiv dispune de suficiente cunoştinţe pentru a face faţă unor sarcini din ce în ce mai complexe. Expoziţia gazetelor de perete Comitetul de partid al întreprinderilor şi instituţiilor judeţene a iniţiat in cinstea semicentenarului partidului un pasionant concurs al gazetelor de perete. Un colectiv format din membrii comisiei de propagandă, învăţămînt şi cultură a urmărit pe o perioadă mai lungă prezentarea grafică şi conţinutul articolelor, periodicitatea apariţiilor, tematica abordată. In final, pentru expoziţie au fost selectate cele mai bune gazete de perete. Dintre gazetele expuse se disting, prin formă grafică şi conţinut , „Constructorul“ (gazeta comitetului de partid din Trustul judeţean de construcţii) „Petrolistul“ (gazeta organizaţiei de partid de la Foraj- Bucureşti), „Automobilul“ aparţinînd organizaţiei de partid din Autobaza nr. 5 a întreprinderii de transporturi auto, „Proiect“-Ilfov, „Gazeta culturală“ a organizaţiei de partid de la Banca Naţională, Filiala Ilfov, panourile pe teme de circulaţie sau protecţia muncii etc. Tiparele fostului atelier prea strimte pentru noua întreprindere (Urmare din pag. a satisfacerii cererii de credite a întrepriderii giurgiuvene. S-ar putea crea în cadrul întreprinderii şi activităţi destinate deservirii populaţiei rurale : reparaţii de radioteleviziune şi aparatură de uz casnic gospodăresc, de instalaţii sanitare etc. Unităţile de deservire din municipiul Giurgiu abia fac faţă cerinţelor locale. Evident, nu ne propunem să dăm soluţii. Factorii competenţi din Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor şi din Uniunea judeţeană a C.A.P. au latitudinea să aprecieze oportunitatea, eficienţa fondurilor investite. Credem, însă, că aceleaşi criterii ce au determi- nat transformarea unui atelier într-o întreprindere, schema actuală de organizare a unităţii, reclamă şi crearea condiţiilor materiale necesare pentru valorificarea integrală a potenţialului productiv al colectivului său. • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT Concursuri atractive rezervate tinerelor sportive • „Cupa fetelor" la atletism, handbal şi volei • După cum transmite agenţia France Presse, jucătorii de fotbal italieni, aparţinînd cluburilor de divizia A şi B, nu vor juca in meciurile de campionat. Competiţia ciclistă „ Cursa Munţilor " Competiţia ciclistă internaţională „Cursa Munţilor“ a continuat miercuri cu disputarea etapei a treia care a avut loc pe circuit la Sinaia. Primul a trecut linia de sosire V. Selejean cronometrat în b3F51” (medie orară 39,002 km). In clasamentul general individual conduce Al. Sofronie (Dinamo) —* 6 h 44 23" urmat la 23” de T. Cernea (Steaua) și la 46" de St. Suciu (Dezrobirea Brașov). Primul dintre alergătorii străini esteProhai (Ruda Hvezda) care ocupă locul 7. Pe echipe conduce Dinamo. Astăzi are loc ultima etapă, Sinaia — Bucureşti (120 km), cu sosirea în jurul orei 12:30 pe velodromul Dinamo, programate la 2 mai, asociindu-se astfel mişcării greviste din Italia. Această hotărire a fost luată la Bologna de către Comitetul director al asociaţiei jucătorilor profesionişti italieni. Greva este motivată și prin refuzul organelor oficiale de a accepta crearea unei Comisii mixte ce urma să reprezinte interesele jucătorilor pe lingă liga italiană de fotbal. Secretarul general al Consiliului superior al sportului african (C.S.S.A.), Jean Claude Ganga, a cerut printr-o telegramă adresată vicepreşedintelui Comitetului internaţional olimpic, Jean da Beaumont, să intervină pe lingă federaţia franceză de rugbi pentru ca aceasta să anuleze turneul proiectat in Republica Sud Africană. Acest turneu, a declarat J. C. Ganga unui corespondent al agenţiei France Presse, ar constitui o încurajare cu caracter oficial faţă de o ţară unde se practică discriminarea rasială în sport. Sezonul sportiv in aer liber a fost marcat de o serie de întreceri atractive. Pe terenurile de sport şi-au dat întîlnire numeroşi tineri care îndrăgesc probele de atletism, exerciţiile de gimnastică, întrecerile de ciclism, jocurile de volei, handbal şi baschet. La aceste manifestări sportive sunt prezente un număr tot mai mare şi fetele. Tinerele sportive au rezervate acum o serie de competiţii atractive, organizate pe plan local şi judeţean. Comitetul judeţean U.T.C. organizează în acest sezon trei competiţii de atletism, volei şi handbal, dotate cu „Cupa fetelor". Acestea sunt rezervate tinerelor sportive de la sate şi se desfăşoară în trei etape. La atletism este prevăzut un concurs detriatlon, cu participarea fetelor care activează in C.A.P. şi celelalte unităţi agricole din judeţ. Prima etapă, faza de masă, pe comune, se va încheia la 13 iunie. Apoi va avea loc etapa H-a, pe centre de comune (in 10 localităţi), intre 14 iunie si 4 iulie, iar finala pe judeţ este programată la 25 iulie. In acelaş timp se vor desfăşura şi întrecerile pe echipe la handbal şi volei. Finalele pe judeţ la cele treicompetiţii dotate cu trofeul „Cupa fetelor ruse“vor desfăşura la Olteniţa, intr-un cadru festiv, duminică 25 iulie. M. L. Internaţionalele de gimnastică ale României Aflate la a XIV-a ediţie, campionatele internaţionale de gimnastică ale României au constituit totdeauna un eveniment sportiv de primă mărime. Anul acesta ele se vor desfăşura începînd de vineri şi pînă duminică în sala Floreasca, martora atâtor splendide demonstraţii de virtuozitate şi măiestrie ale celor care au participat la ele. Federaţia de gimnastică a făcut un act de pioasă aducere aminte, imitulînd aceste campionate drept Concursul internaţional „Gheorghe Moceanu“. S-a dat numele primului profesor de gimnastică, a primului gimnast din ţara noastră, care a ridicat atîtea elemente în acest sport frumos. Gheorghe Moceanu poate fi numit pe drept părintele gimnasticii româneşti. El a înfiinţat prima societate de gimnastică din ţară la Bucureşti. La actuala ediţie a internaţionalelor şi-au anunţat participarea sportivi valoroşi din URSS, Cehoslovacia, R.D. Germană, Iugoslavia şi Ungaria. Alături de aceştia vor evolua şi gimnaştii români printre care P. Mihaiuc, Gh. Păunescu, Rodica Apăteanu, Feticia Dornea, Elisabeta Turcu şi alţii. GR. T. ANCHETA NOASTRA. DIRIGENŢIA -oră multiple valenţe ! Am fost cîteva ore „elevi" fără uniforme. Am trăit satisfacţia de a vedea cum cei mai mulţi profesori diriginti şi elevi din şcolile vizitate se contopesc cu dăruire şi interes în discuţii pasionante pe teme de etică şi morală, de dragoste faţă de patrie şi partid, pe problematica atât de largă privind pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii şi formarea unei concepţii înaintate despre lume şi societate. Am notat cu această ocazie opinii şi puncte de vedere ale unor profesori despre specificul acestei singure ore din procesul instructiv-educativ care nu se desfăşoară după o programă dinainte stabilită şi valabilă pentru toţi şi toate. Am aflat de asemenea multe exemple de receptivitate a profesorilor mai vîrstnici şi mai tineri faţă de cerinţele claselor date în grijă. Din păcate însă, am întîlnit şi aspecte care dovedesc neînţelegerea pînă la capăt a importanţei şi mai ales a specificului orei de dirigenţie, ore care se ţin pe alocuri aşa ,„ca să fie". înfăţişăm în ancheta de faţă cîteva din aspectele constatate, din opiniile înregistrate. Elevii trebuie învăţaţi cum să... inveţe Cu tov. Traian Lungu, profesor de fizico-matematici la Liceul nr. 1 din Olteniţa am purtat o discuţie interesantă pe tema caracterului prospectiv al activităţii profesorului diriginte. In acest an şcolar are dată în grijă o clasă aIX-a care în limbajul liceului înseamnă o nouă marjă ce trebuie instruită şi educată pînă la ieşirea din liceu. Tematica orelor de dirigenţie din care am spicuit doar cîteva teme : colectivul clasei noastre, colegialitate şi prietenie, prietenie şi dragoste, realităţi şi perspective, în dezvoltarea agricolă a României, Olteniţa la bilanţul unui cincinal , unele din aceste teme însoţite şi de proiectări de filme, ne-au arătat direcţiile educative prin care acest profesor cu o îndelungată experienţă, solicitînd de fiecare dată sprijinul activ şi opinia clasei, a hotărît să acţioneze. Discuţiile pe care le-am purtat cu prof. Traian Lungu ne-au dezvăluit o problemă permanent aflată în atenţia dirigintelui atît de investigare cît şi de acţiune, neînscrisă în tematica orelor de dirigenţie,dar de o mare importanţă. Profesorul diriginte a constatat atît la orele sale de fizică dar şi din consultarea celorlalţi profesori care predau la clasa sa că elevii clasei sale fiind veniţi din mai multe şcoli generale, unele din oraş, altele de la sat, studiau mecanic, cu un cuvînt nu ştiau să înveţe la nivelul cerinţelor unui liceu. A mers de mai multe ori acasă sau la internat şi a fixat cu fiecare elev în parte atît un plan săptămînal cît şi un program zilnic de lucru pentru a cărui îndeplinire a cerut şi ajutorul părinţilor. La orele sale de consultaţii, date aproape în fiecare zi, profesorul diriginte,îi învaţă pe copii cum să înveţe, îi ajută să se depărteze tot mai mult de metoda mecanică de studiu, de obiceiul de a citi şi apoi a memora cele citite, devenind pe zi ce trece liceeni în adevăratul înţeles al cuvîntului. Muncă şi perseverenţă Acesta a fost titlul lecţiei-dezbatere la care am asistat la clasa a IX-a B a aceluiaşi liceu, dar avînd de această dată ca dirigintă pe tînăra profesoară de limba franceză Maria Ungureanu, cu numai doi ani de activitate în învăţămînt. Lecţia a pornit de la început timid. Atmosfera s-a încălzit însă încetul cu încetul şi elevii au dat, după puterea lor de înţelegere, folosind cunoştinţele acumulate, definiţia muncii şi a perseverenţei. Au vorbit copiii apoi despre interdependenţa dintre cele două noţiuni, au evocat drept exemplu eroi şi personaje din literatură şi istorie, apoi din lumea înconjurătoare. Au făcut mulţi dintre copii portretul mamei sau al tatălui, au prezentat muncitori de la şantierul naval, filatura oraşului, ori ţărani cooperatori. Au rostit cuvinte de dragoste şi recunoştinţă pentru Partidul Comunist Român, pentru comunişti, aceşti oameni înaintaţi ai zilelor noastre care muncesc cu perseverenţă, dînd exemplu celor din jur. Carnetul profesoarei cu tematica fiecărei lecţii de dirigenţie, pregătite minuţios, şi mai ales însemnările psiho-pedagogice cu privire la evoluţia fiecărui elev la învăţătura, comportament etc. o ajută — după cum, ne-a mărturisit — să lucreze diferenţiat cu fiecare şcolar în parte. La orizont - BACALAUREATUL ! Prof. Natalia Diaconu a simţit frâmîntarea şi grijile elevilor din clasa a XII-a , reală, de la Liceul nr. 2 Olteniţa. Şi atunci, de comun acord cu elevii, a propus ca dezbatere la o oră de dirigenţie tema : „Cum ne pregătim pentru bacalaureat“. Ora aceasta a fost pregătită minuţios şi de către profesoară şi de elevi. A fost recomandată clasei spre studiere o bibliografie care să-i pună pe elevi în temă cu cerinţele şi exigenţele actuale privind examenul de bacalaureat şi de admitere în învâ- țamîntul superior , programele publicate în presă şi unul din recentele numere ale revistei „Universitaria", editată la Iaşi. Apoi, elevii au completat un chestionar dat de profesoară fiecăruia, în care se cerea să numească drumul pe care şi l-au ales în viaţă şi motivaţiile asupra profesie pe care o vor îmbrăţişa. Elevii au prezentat propuneri şi observaţii cu privire la unele manuale din clasele anterioare, depăşite de realizările noi, tehnico-ştiinţifice, şi-au exprimat dorinţa de a fi ajutaţi de profesorii disciplinelor respective ca, la recapitulare, să poată fi completate aceste goluri. Profesoara a făcut referiri pe marginea chestionarului completat de elevi. A apelat la dialogul intim al fiecărui elev cu sine însuşi asupra aptitudinilor şi talentelor pe care le au şi pe care şi le-ar putea valorifica sau pierde într-o viitoare profesie aleasă cu discernămînt sau dimpotrivă. Ce convingeri şi sentimente stimulăm în conştiinţa elevilor? întrebarea de faţă şi-o pun cu răspundere mulţi profesori din şcolile judeţului nostru. Orele de dirigenţie de la clasele prof. Anatol Pavlovski de la liceul din Urziceni, prof. Bădilă şi Paula Ciovlică de la liceul din Brăneşti, prof. Aurica Tacină de la şcoala generală au întotdeauna la bază o temă care ţine seama de particularităţile vîrstei elevilor, de specificul clasei, punind accent pe orientarea şcolară şi profesională a acestora. Astfel de ore, cum este şi firesc, lasă urme, sădesc convingeri şi sentimente nobile în conştiinţa elevilor. Repetarea mecanică însă a unor teme de la an la an, aşa cum din păcate se întîlneşte încă în destule ore de dirigenţie, fără a adăuga nimic nou, fără a fi completata cu exemple existente pe plan local ori din clasă devin monotone, neinteresante, formează un auditoriu apatic. Problematica privind cultivarea la elevi a dragostei pentru muncă şi pentru cei ce făuresc bunurile materiale ale societăţii a făcut obiectul unor discuţii cu cîţiva profesori şi elevi de la cele două licee din preţul Olteniţa. De pildă, la o discuţie purtată cu elevii unei clase a Xll-a de la Liceul nr. 2 pe tema „Ce meserie v-aţi ales", toţi elevii şi cei mediocri şi cei slabi la învăţătură — au răspuns că vor să se facă ingineri, profesori, doctori. Nici un gînd, nici o alegere pentru meseria de constructor naval, filatoare ori laborant în industria alimentară, profesii ale părinţilor copiilor, reclamate de economia oraşului Olteniţa, aflată în plină dezvoltare. Ne exprimăm părerea că la acest capitol este deficitară, în primul rînd legătura şi receptivitatea profesorilor diriginţi cu realităţile social-economice din localităţile unde profesează. Am notat ca interesant şi promiţător angajamentul tov. M. Popescu, director al liceului nr. 1 de a apela la cadre de specialitate din unităţile oraşului pentru a întocmi un nomenclator de meserii cu motivaţii mai largi privind tehnica şi care să arate elevilor în ce constă ineditul, frumuseţea şi chiar greutăţile fiecărei meserii ce solicită astăzi forţe noi în industria oraşului. Noi am adăuga ca o completare a acestui angajament ce ar trebui îmbrăţişat şi de conducerea liceului nr. 2, ideea de a invita uneori la orele de dirigenţie, atunci cînd se discută probleme privind alegerea unei profesii şi oameni ai muncii, muncitori, ingineri, tehnicieni atît de la S.N.O., cît şi de la filatură care să le vorbească elevilor despre treptele ce le-au urcat în alegerea meseriei, despre satisfacţiile şi împlinirile pe care le trăiesc. Anchetă realizată de M. ŞTEFANESCU, VICTOR NEGREA, activist al Comitetului judeţean de partid, şi ŞTEFAN STOICESCU, inspector la Insp. şcolar judeţean Sportul şi in lumea copiilor Ufoveni „Cravatele roşii pe cărările patriei" Zilele trecute, pădurea Borăneşti a cunoscut o vie animaţie, însoţiţi de un soare cald primăvăratec şi de numeroşi suporteri, pionierii şi şcolarii din oraşul Urziceni au pornit la drum, în mijlocul naturii, pentru aparticipa la faza orăşenească a concursului de orientare turistică din cadrul cupei „A 50-a aniversare a creării P C.R.". Cei mai iscusiţi pionieri şi şcolari, care au cîştigat etapele pe detaşamente şi unităţi, şi-au dat întîlnire în această pădure, pentru a-şi desemna cîştigătorii pe oraş şi, totodată dreptul de a participa la etapa judeţeană, ce va avea loc la 23 mai, in pădurea Călugăreni. Au participat 32 de echipaje de băieţi şi fete de la şcolile generale nr. 1, 2, 3, şi din comuna Manasia. Traseul care a trebuit parcurs a fost de 5 km şi 8 posturi de control, pentru băieţi, şi 3,7 km şi 5 posturi de control, pentru fete. Pe parcursul traseului, concurenţii au trebuit să efectueze şi unele probe aplicative, ca, de exemplu, caţărarea pe o frînghie suspendată de un copac, aruncarea mingii de oină la ţintă, montarea şi demontarea unui cort, probe care au solicitat din partea lor multă îndemînare şi pricepere în rezolvarea acestora într-un timp cît mai scurt. Din rîndul concurenţilor ,s-au detaşat pionierii : Irina Ciulache, Stela Gherzu, Florentina Stănculescu de la şcoala generală nr. 3, şi Dumitru Pavel, Petripor Martinescu, de la şcoala generală Manasia. Cîştigătoare ale concursului au fost declarate echipajul şcolii generale nr. 3, la fete, pe locul II şcoala generală Manasia şi locul III, şcoala generală nr. 2, iar la băieţi, locul 11— şcoala generală Manasia, locul II — şcoala generală nr. 2, locul III — şcoala generală nr. 3. Organizarea concursului a fost foarte bună, un aport substanţial aducîndu-l membrii comisiei de orientare turistică a C.J.E.F.S., care au asigurat desfăşurarea acestuia din punct de vedere tehnic, cît şi tovarăşii director al Casei pionierilor, Victor Constantinescu, Vanda Cismaru, comandanta unităţii de la şcoala generală Manasia, prof. de biologie Constantin Năstase de la aceeaşi şcoală şi profesorii de educaţie fizică Eduard Pană, Stan Popescu şi Stoian Sorel. A fost o acţiune turistică reuşită, scoţînd în evidenţă buna pregătire a concurenţilor iar prin numărul destul de mare al participanţilor s-a dovedit că orientarea turistică a căpătat adepţi în rîndul pionierilor şi şcolarilor din judeţul nostru. Prof. Constantin Popa Pag. a 3-a