Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-02-14 / nr. 33
STEAUA ROMÂNIEI. Cuvintele rostite marţia trecuta, în parlamentul german, de cătră principele de Bismark par a fi contribuit în marea măsură la potolirea simtimentelor de indignaţiune deşteptate la unele din cabinete prin pretenţiunele nemăsurate ale Rusiei invingătoare. Germania nu crede cuviincios să smulgă Ţarului Alexandru din mini resultatele dobândite cu preţul celor mai mari jertfe. Germania nu va interveni, nici nu va exercita funcţiunea de arbitră Europei, ci se va mărgini de a îndeplini rolul unui intermediar amical, a unui om de încredere, a unui samsar onest, au zis cancelariul Imperiului german. Germania vorbind ca o putere neînteresată între cele interesate în chestiunea orientului, va contribui la aplanarea dificultăţilor ce s’ar putea ivi din ceriri exagerate de o parte sau de alta. Acestă politică a Germaniei au început a da chiar orecare râde de pe acum. Astfel ideia întrunirei conferinţei, care mai înainte întimpina mari greutăţi, astăzi pare a fi definitiv admisă. Anglia care se arată f6rte hotărită de a ocupa Constantinopolea, au renunţat cel puţin pentru moment la acesta ideie, s’au retras din apele Bosforului, la intrarea căruia apăruse la început, şi acum s’au staţionat corăbiile sale de resboi în baia Mundania din Marea-Marmara. Anglia în orice cas, ori cît de multe motive ar avea de a stavila pretenţiunile Rusiei, nu este în stare să facă acesta ea singură, şi pană acum se vede că n’au aflat aliaţi. Rusia renunţă la pretenţiunea de a lua flota turcesca în preţul indemnisărei sale de resboi, a căria sumă colosală, după ştirile telegrafice ce publicăm, nu pare a fi totuşi ultimul cuvînt al Ţarului. Limitele noului stat Bulgar încă nu sunt fixate prin preliminările de pace, astfel incit să trebuiască numai decit a se întinde pănă la Salonic. Staţiunea navală ce pretinde Rusia în Bosfor la baia Bekos, încă nu este chestiune de acelea, asupra căria se nu se poată afla un mijloc de împăcare. Austria de altă parte, care mai respingea cu hotărîre orice idee de anexiune a vreunei provinţii turceşti, astazi nu se arata tocmai contrară la o aseminea mărire teritorială; şi pressa austriacă constituţională discută acum chestiunea oportunităţei unui asemine mijloc pentru salvgardarea intereselor austro-maghiare. Pacea definitivă între Tunia şi Rusia trebue să se inchee cit mai curînd probabil în cursul săptămînei acesteia fiind că, dupre cum se anunţă, armistiţiul ar expira la 2 Marte (18 Fevruare). Conferinţa sau congresul ce se va întruni imediat după aceasta la Baden-Baden va căuta să fie interpretul unanimei dorinţe ce este in lume pentru curmarea conflictului şi aşezarea unei păci durabile. Intr’un cuvînt disposiţiunile se ved a fi pretutindine inclinate, pentru moment, mai mult spre pace decît spre resboiu. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE. Turcia). O telegramă din Constantinopol anunţă că Suleiman paşa au fost chemat în capitală pentru a fi pus sub judecată. Zăpada făcînd drumurile impracticabile, evacuarea Erzerumului şi a Batumului au fost întârziată. —„Times“ publică o depeşă din Pera cu data de 20 care vesteşte că Namik merge la St. Petersburg pentru a obţine de la Ţarul o modificaţiune a condiţiunilor de pace propuse de cătră plenipotenţiarii Ruşi. Aceste condiţiuni simit forte aspre şi cuprind isgonirea tuturor musulmanilor din noul principat al Bulgariei, a căruia fruntarie s’ar întinde pana la o distanță de cîteva mile numai de Constantinopol.—Să,zice că în urma evenimentelor produse, Sultanul este slăbită materialmente și intelectualmente, încît sint forte mari îngrijiri în această privință. Husia. Retragerea flotei engleze la Mandania, zice Agenţa generală rusă, este o probă că supuşii engleji, mi se aflau în pericol şi că intrarea în Dardanele au fost inutilă. Această intrare însă devenind un fapt înplinit, este necesar că trupele ruse să ocupe cîteva puncte mai aproape de Constantinopol, spre a fi gata a apara la orice eveniment, care ar fi de natură să ameninţă poporaţiunea creştină. Cea mai bună soluţiune a chestiunei, ar consista în reintorcerea flotei engleze la baia Besika. După aceasta şi Ruşii se vor reinturna în liniile de demarcaţiune. Austro-Unicaria. O corespondenţă din Viena a ziarului Koelnisrie Zeitung z zice că in capitala Austriei, discursul prinţului de Bismark asupra afacerilor din Orient, au produs o mai bună irapresiune în cercurile diplomatice decît in public. Declaraţia cum că în multe puncte Germania aprobă punctul de vedere al Austriei, şi că in caz de resboiu, ea ar observa o neutralitate complectă in privirea fiecărui beligerant, adică atit in privirea Rusiei cit şi în acea a Austriei, au făcut un bun efect. Pe aici însă nu s’au pus nici cel mai mic temeiu pe o alianţă militară contra Rusiei. Ziarele mai toate din Viena se rostesc din în ce mai energică pentru menţinerea păcei. „Nu este pentru noi alt punt de sprijin solid, zice Pressa, spre a angaja o acţiune eficace, decît acela ce ne-am creat la timp cu ajutorul amical al Germaniei alăturea cu Rusia. Puşi pe acest tărîm, avem exact a ceea ce în interesul nostru, trebue să cerem de la Rusia, şi aceea ce puterea acesta, în propriul seu interes, şi dacă ea nu voeşce să se expună de a pierde fructul victoriilor sale, este obligată de a ne acorda. Mănţiindu-ne pe tărîmul acesta, avem încă dreptul de a ne procura şi de a ne asigura, pentru concursul nostru la regularea definitivă a afacerilor Orientului, garanţiile ce Rusia ne-au oferit de la începutul complicaţiunilor, şi care, astăzi cînd oştirile Ţarului ocupă Bulgaria, cînd Anglia s’au procurat ea însăşi garanţii, speciale în Dardanele, pot fi, după drept, reclamate şi de Austria în sensul punerilor la cale de mai înainte. Bosnia şi Herţegovina nu numai că ating forţe de aproipe sfera intereselor nostre, ci ele formează, chiar o privire pe cartă este de ajuns spre a se încredinţa cineva de acesta, o parte integrantă. Pănă acum, conducându-ne de un sentiment de falsă ruşine, s’au stat totdeauna la îndoială de a se vorbi despre vre-o ocupaţiune a acestor doue provinţii de cătră Austro-Ungaria. Astăzi insă este timp pentru noi de a ne folosi larg, de acesta libertate de acţiune, nu contra Rusiei, nici contra spiritului acestei politice de pace în care Austro-Ungaria, in unire cu Germania, au urmat pănă acum desvoltarea lucrurilor.“ Pentru prima oră, observă Nordul, un organ important al presei constituţionale se rosteşte atit de neted pentru ocuparea Bosniei, şi a Herţegovinei, a careia idee pănă acum au fost energic respinsă de Ziarele acestei nuanţe. —In camera din Pesta, d. Tissa, respunglînd lar o interpelaţiune asupra afacerilor Orientului, au făcut declaraţiuni identice acelor date de principele Auersperg in camera deputaţilor din Viena, Anglia. Ziarul Atorning Post în numărul seu de la 20 curent declară ca Ruşii afectează astăzi de a considera mişcarea flotei engleze că avind de scop de incunjuni poziţiunile lor. „Ruşii, zice această foie, par dispuşi să ocupe Galipoli, afară numai, dacă noi i-am garanta contra unei nouă mişcări Înainte, ca spre exemplu