Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-02-14 / nr. 33

STEAUA ROMÂNIEI. Cuvintele rostite marţia trecuta, în par­lamentul german, de cătră principele de Bis­mark par a fi contribuit în marea măsură la potolirea simtimentelor de indignaţiune deşteptate la unele din cabinete prin pre­­tenţiunele nemăsurate ale Rusiei invingă­­toare. Germania nu crede cuviincios să smul­gă Ţarului Alexandru din mini resultatele dobândite cu preţul celor mai mari jertfe. Germania nu va interveni, nici nu va exercita funcţiunea de arbitră Europei, ci se va mărgini de a îndeplini rolul unui in­termediar amical, a unui om de încredere, a unui samsar onest, au zis cancelariul Im­periului german. Germania vorbind ca o putere neînte­­resată între cele interesate în chestiunea orientului, va contribui la aplanarea difi­cultăţilor ce s’ar putea ivi din ceriri exa­gerate de o parte sau de alta. Acestă politică a Germaniei au început a da chiar ore­care râde de pe acum. Astfel ideia întrunirei conferinţei, care mai înainte întimpina mari greutăţi, astăzi pare a fi definitiv admisă. Anglia care se arată f6rte hotărită de a ocupa Constantinopolea, au renunţat cel­ puţin pentru moment la acesta ideie, s’au retras din apele Bosforului, la intrarea că­ruia apăruse la început, şi acum s’au sta­ţionat corăbiile sale de resboi în baia Mun­­dania din Marea-Marmara. Anglia în ori­ce cas, ori cît de multe motive ar avea de a stavila pretenţiunile Rusiei, nu este în stare să facă acesta ea singură, şi pană acum se vede că n’au a­­flat aliaţi. Rusia renunţă la pretenţiunea de a lua flota turcesca în preţul indemnisărei sale de resboi, a căria sumă colosală, după şti­rile telegrafice ce publicăm, nu pare a fi totuşi ultimul cuvînt al Ţarului. Limitele noului stat Bulgar încă nu sunt fixate prin preliminările de pace, astfel in­cit să trebuiască numai decit a se întinde pănă la Salonic. Staţiunea navală ce pretinde Rusia în Bosfor la baia Bek­os, încă nu este chesti­une de acelea, asupra căria se nu se poată afla un mijloc de împăcare. Austria de altă parte, care mai respingea cu hotărî­re ori­ce idee de anexiune a vre­unei provinţii turceşti, astazi nu se arata tocmai contrară la o aseminea mărire te­ritorială; şi pressa austriacă constituţiona­lă discută acum chestiunea oportunităţei unui asemine mijloc pentru salvgardarea intereselor austro-maghiare. Pacea definitivă între Tun­ia şi Rusia trebue să se inchee cit mai curînd proba­bil în cursul săptămînei acesteia fiind că, dupre cum se anunţă, armistiţiul ar expira la 2 Marte (18 Fevruare). Conferinţa sau congresul ce se va în­truni imediat după aceasta la Baden-Baden va căuta să fie interpretul unanimei do­rinţe ce este in lume pentru curmarea con­flictului şi aşezarea unei păci durabile. Intr’un cuvînt disposiţiunile se ved a fi pretutindine inclinate, pentru moment, mai mult spre pace de­cît spre resboiu. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE. Turcia). O telegramă din Constantino­­pol anunţă că Suleiman paşa au fost che­mat în capitală pentru a fi pus sub jude­cată. Zăpada făcînd drumurile impractica­bile, evacuarea Erzerumului şi a Batumului au fost întârziată. —„Times“ publică o depeşă din Pera cu data de 20 care vesteşte că Namik merge la St. Petersburg pentru a obţine de la Ţarul o modificaţiune a condiţiunilor de pace propuse de cătră plenipotenţiarii Ruşi. Aceste condiţiuni simit forte aspre şi cu­prind isgonirea tuturor musulmanilor din noul principat al Bulgariei, a căruia frun­tarie s’ar întinde pana la o distanță de cîte­­va mile numai de Constantinopol.­­—Să­­,zice că în urma evenimentelor pro­duse, Sultanul este slăbită materialmente și intelectualmente, încît sint forte mari în­grijiri în această privință. Husia. Retragerea flotei engleze la Man­­dania, zice Agenţa generală rusă, este o probă că supuşii engleji, mi se aflau în pe­ricol şi că intrarea în Dardanele au fost i­­nutilă. Această intrare însă devenind un fapt înplinit, este necesar că trupele ruse să ocupe cîte­va puncte mai aproape de Constantinopol, spre a fi gata a apara la ori­ce eveniment, care ar fi de natură să ameninţă poporaţiunea creştină. Cea mai bună soluţiune a chestiunei, ar consista în reintorcerea flotei engleze la baia Besika. După aceasta şi Ruşii se vor reinturna în liniile de demarcaţiune. Austro-Unicaria. O corespondenţă din Viena a ziarului Koelnisr­ie Zeitung z zice că in capitala Austriei, discursul prinţului de Bismark asupra afacerilor din Orient, au produs o mai bună irapresiune în cercu­rile diplomatice de­cît in public. Declaraţia cum că în multe puncte Ger­mania aprobă punctul de vedere al Aus­triei, şi că in caz de resboiu, ea ar observa o neutralitate complectă in privirea fiecă­rui beligerant, adică atit in privirea Rusiei cit şi în acea a Austriei, au făcut un bun efect. Pe aici însă nu s’au pus nici cel mai mic temeiu pe o alianţă militară contra Rusiei. Ziarele mai toate din Viena se rostesc­ din în ce mai energică pentru menţinerea păcei. „Nu este pentru noi alt punt de sprijin solid, zice Pressa, spre a angaja o acţiune eficace, de­cît acela ce ne-am­ creat la timp cu ajutorul amical al Germaniei alăturea cu Rusia. Puşi pe acest tărîm, avem exact a­­ ceea ce în interesul nostru, trebue să ce­rem de la Rusia, şi aceea ce puterea aces­ta, în propriul seu interes, şi dacă ea nu voeşce să se expună de a pierde fructul victoriilor sale, este obligată de a ne acorda. Mănţii­ndu-ne pe tărîmul acesta, avem în­că dreptul de a ne procura şi de a ne a­­sigura, pentru concursul nostru la regula­­rea definitivă a afacerilor Orientului, ga­ranţiile ce Rusia ne-au oferit de la înce­putul complicaţiunilor, şi care, astăzi cînd oştirile Ţarului ocupă Bulgaria, cînd An­glia s’au procurat ea însăşi garanţii, speci­ale în Dardanele, pot fi, după drept, re­clamate şi de Austria în sensul punerilor la cale de mai înainte. Bosnia şi Herţe­­govina nu numai că ating forţe de aproipe sfera intereselor nostre, ci ele formează, chiar o privire pe cartă este de ajuns spre a se încredinţa cineva de acesta, o parte inte­grantă. Pănă acum, conducându-ne de un sentiment de falsă ruşine, s’au stat totdea­­una la îndoială de a se vorbi despre vre-o ocupaţiune a acestor doue provinţii de că­tră Austro-Ungaria. Astăzi insă este timp pentru noi de a ne folosi larg, de acesta li­bertate de acţiune, nu contra Rusiei, nici contra spiritului acestei politice de pace în care Austro-Ungaria, in unire cu Ger­mania, au urmat pănă acum desvoltarea lucrurilor.“ Pentru prima oră, observă Nordul, un organ important al presei constituţionale se rosteşte atit de neted pentru ocuparea Bos­niei, şi a Herţegovinei, a careia idee pănă acum au fost energic respinsă de Ziarele acestei nuanţe. —In camera din Pesta, d. Tissa, res­­punglînd lar o interpelaţiune asupra aface­rilor Orientului, au făcut declaraţiuni iden­tice acelor date de principele Auersperg in camera deputaţilor din Viena, Anglia. Ziarul Atorning­ Post în nu­m­­ăr­ul seu de la 20 curent declară ca Ru­şii afectează astăzi de a considera mişca­rea flotei engleze că avind de scop de incunjuni poziţiunile lor. „Ruşii, zice a­­ceastă foie, par dispuşi să ocupe Galipoli, afară numai, dacă noi i-am garanta contra unei nouă mişcări Înainte, ca spre exemplu

Next