Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-02-23 / nr. 41
şi au vizitat pe primul ministru al afacerilor streine şi pe ambasadori. Generalul Ignatief s’au reîntors apoi singur la San- Stefano. Marele duce Nicolai va vizita joi sau sîmbătă pe Sultanul. In general condiţiunile de pace sînt îndulcite. Indemnitatea pecuniară de patruzeci milioine sterlingi este considerabil redusă. Londra fi Marte. Ziarul „Times,, crede că congresul se va întruni la Berlin. Trei cancelari vor lua parte la acel congres. Prinţul Bismarck ar consimţi să accepteze prezidenţa. Bucureşti 22 FevruarieMonitorul Oficial „ publică decretul prin care se convocă consiliul general al districtului Vălcea pentruziua de 10 Martie, si acel prin care se numeste pe d. Stoenescu in postul de inginer dirigent al lucrărilor portului Brăilă. Dl. Baron de Fava, agentul Italiei din Bucureşti, au făcut o vizită P. S. S. Mitropolitului primat spre ai mulţumi pentru serviciul oficiat cu ocazia morţei regelui Victor Emanuel. ŞTIRI ÎN STRĂINĂTATE. Husin. Cetirea ziarelor devine din ce în ce mai încredinţătore. După ele, Anglia este aceea care au violat tratatele, şi cabinetul britanic fiice acte de perfidie. Un pasagiu din ziarul „Golos” relativ la retragerea flotei engleze la Mundania zice : „Puţin ne importă locul undeflota engleză au ancorat ; pote el să se numească insula Prinţilor sau Mundania, aceasta nu este o raiţiune care pote să împedece pe armata rusă de a intra în Constantinopol. Faptul renume acelaşi adică : violarea de cătră Anglia a tratatului de Paris. „Este timp de a sfirşi odată cu această comedie fărâ marginea diplomaţiei engleze, care caută sa smulgă necontenit concesiuni de la Rusia pe calea demonstraţiunilor quasi-resboinice ! Afacerea au devenit destul de clară, şi guvernul rusesc este un drept de a cere cabinetului de St. James să joce cu cărţile pe faţă, ceea ce niciodată mîndri diptaţia ingtera nu se pote niciodată de a fi făcut.“ Turcan. Ziarul Le Danube i să comunică din Constantinopol că intervenirea ambasadorului Angliei în favorea unui fiecare număr de Poloni carii urmau să fie spinzuraţi de Ruşi pe teritoriul turcesc, se datoreşte iniţiativei prinţului Leon Sapieha care le făcusă demersuri in această privinţă pe lângă amicii săi influenţi din Anglia. Amânarea Camerei au produs o im STEAUA ROMÂNIEI presie desastroisă asupra Turcilor, in privirea increderei lor in guvern. Trebue a se menţiona că după oarecare vuete, cătiva deputaţi au intenţiunea de a se desface chiar de Sultanul. SeJice aseminea că Suleiman-paşa este implicat intr’o conspiraţiune care ar avea de scop de a stabili o republică. Austro-lingflritt. Ziarele austriace să unesc din ce în ce mai mult spre a constata că măsurele în vederea cărora comtele Andrassy îşi propune de a cere un credit de la delegaţiuni, au de scop ocupaţiunea Bosniei şi a Herţegovinei. „Pentru Austro-Ungaria, zice „Pressa11 din Viena, este absolut necesar faţă cu conferenţa şi cu consecinţele ce poate să aibă, ca ea să ocupe pe teatrul de resboiu şi de pace o poziţiune puternică, o poziţiune care să-i permită de a preveni surprinderi noue şi de a lua cînd pacea va fi încheiatâ în urma înţălegerei tuturor puterilor, o parte activă la opera păcei, tot aşa ca şi aceea pe care şi-au asigurat-o Rusia în Bulgaria. O ocupaţiune a Bosniei şi a Iler Mogovinei în scopul de a menţine acolo ordinea necontenit ameninţată şi de a facilita introducerea în acele provincii a unei administraţiuni autonome, o asemenea ocupare a unor ţeri vecine de cătră Austro- Ungaria, ar oferi nu numai puterilor o nouă garanţie că ferma nostră intenţie este de a contribui din totă puterea noastră la protegjarea operei de pace, dar ea ar avea încă de efect, de a asigura în fine nenorociţilor locuitori ale acestor două provinţii necontenit alarmate şi chinuite prin luptele dintre insurgenţi şi başbuzici, restabilirea păcei in lâuntru, desvoltarea materială şi emanciparea politică. ŞTIRI DIVERSE. (Procesul „Arborosa'1). Juriului din Cernăuţi s’a pus de tribunalul c. r. în causa societăţei academice „Arborosa“ următorele întrebări : la întrebare. E acusatul Ciprian Golembiowski, numit şi Porumbescu, culpabil că el in calitate de preşedinte a fostei societăţi academice „Arborosa“ din Cernăuţi împreună cu alţi membri din comitet, a decis in o şedinţă din Februarie 1877 ca, în vederea votului dat de Camera României in 17,23 Ianuarie 1877 pentru alocarea unei sume de 1000 lei nici ca ajutor de împărţit societăţilor române din Austro-Ungaria, — să se trimită cătră ministrul de culte al României o adresă de mulţămire şi de cerere de ajutor, redigeată astfel : Excelentia..........etc..........româna, şi care adresa s’a şi trimis cătră ministrul de culte român , mai departe, că el ca preşedinte a numitei societăţi „Arbor”sau împreună cu alţi membri de comitet a luat în şedinţa din 30 Sept. (12 Oct.) 1877, decisiunea „ca să se aducă la serbarea......... Voronca“, în urma cărei decisiuni Zacharia Voronca a predat în 1 3 Oct. 1877 la biuroul telegrafic din Cernăuţi telegrama de următoriul conţinut : „Primăria Iași........Comitetul'^ —este clar Ciprian Golembiowski culpabil, că prin aceste și-a esprimat, în public dinaintea mai multor 6meni și prin scrieri respăndite, nu numai desaprobarea sa că Bucovina, o parte de odinioră a Moldovei, s’a anecsat de Austria, dar că consideră acesta încorporare a Bucovinei de Austria ca un act arbitrar de forţă, ca nelegal şi despreţuitor al guvernului austriac, şi că în sfârşit, deşi numai în realitate despărţit, se declară totuşi ca fii ai mamei comune adecă a Moldovei, — este el dar culpabil, că a căutat în public, dinaintea mai multor omeni şi prin scrieri respăndite să provoce dispreţ şi ură contra integrităţii imperiului şi contra administraţiunei statului austriac? A II-a întrebare. E acusatul Zacharia Voronca culpabil din causa, că el ca vicepreşedinte ..........( ca şi la întrebarea 1 ). ... a căutat să provoce dispreţ şi ură contra integrităţii imperiului şi contra administraţiunei statului austriac? A 111-a întrebare. E acusatul Constantin Andrievici, numit şi Morar, culpabil din causă, că el ca membru în comitet.......... (ca şi la întrebarea 1) ........... statului austriac? A IV-a întrebare. E acusatul Orestes Popescul culpabil din causă că el ca membru ..........(ca și la întrebarea I) ..... . statului austriac? A V-a întrebare. E acusatul E gen Sireteanu culpabil din causa, că el ca membru......... (ca și la întrebarea I).......... austriac? După un resumat dat de preşedintele tribunalului, s-au retras juraţii în camera lor spre a-şi da părerea. Preste doue ore şi jumătate ţinută desbaterile lor secrete. Juraţii reintrÂnd în sală, primul-tur, baronul Vasilco (romAn) a dat cetire verdictului, care respunde cu nu la tote întrebările. Acuzaţii fură, precum este deja cunoscut cetitorilor, immediat eliberaţi. (Telegrafu Român.) Ziarul Tagetpost, de la 28 Februarie, au publicat un însemnat articol sub titlul de Pactul din Constantinopole. Reproducem din acest articol următorele pasagiuri :