Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-02-23 / nr. 41

şi au vizitat pe primul ministru al aface­rilor streine şi pe ambasadori. Generalul Ignatief s’au reîntors apoi singur la San- Stefano. Marele duce Nicolai va vizita joi sau sîmbătă pe Sultanul. In general condiţiunile de pace sînt în­dulcite. Indemnitatea pecuniară de patru­zeci milioine sterlingi este considerabil re­dusă. Londra fi Marte. Ziarul „Times,, crede că congresul se va întruni la Berlin. Trei cancelari vor lua parte la acel con­gres. Prinţul Bismarck ar consimţi să ac­­cepteze prezidenţa. Bucureşti 22 FevruarieMonitorul Ofi­cial „ publică decretul prin care se convocă consiliul general al districtului Vălcea pen­tru­­ziua de 10 Martie, si acel prin care se numeste pe d. Stoenescu in postul de inginer dirigent al lucrărilor portului Brăilă. Dl. Baron de Fa­va, agentul Italiei din Bucureşti, au făcut o vizită P. S. S. Mitro­politului primat spre ai mulţumi pentru serviciul oficiat cu ocazia morţei regelui Victor Emanuel. ŞTIR­­I ÎN STRĂINĂTATE. Husin. Cetirea ziarelor devine din ce în ce mai încredinţătore. După ele, Anglia este aceea care au violat tratatele, şi ca­binetul britanic fiice acte de perfidie. Un pasagiu din ziarul „Golos” relativ la retra­gerea flotei engleze la Mundania zice : „Puţin ne importă locul unde­­flota en­gleză au ancorat ; pote el să se numească insula Prinţilor sau Mundania, aceasta nu este o raiţiune care pote să împedece pe armata rusă de a intra în Constantinopol. Faptul renume acelaşi adică : violarea de cătră Anglia a tratatului de Paris. „Este timp de a sfirşi odată cu această comedie fărâ margine­a diplomaţiei engle­ze, care caută sa smulgă necontenit con­cesiuni de la Rusia pe calea dem­onstraţi­­unilor quasi-resboinice ! Afacerea au deve­nit destul de clară, şi guvernul rusesc este un drept de a cere cabinetului de St. James să joce cu cărţile pe faţă, ceea ce nici­o­­dată mîndri diptaţia ingtera nu se pote nici­odată de a fi făcut.“ Turcan. Ziarul Le Danube i să comu­nică din Constantinopol că intervenirea am­basadorului Angliei în favorea unui fie­care număr de Poloni carii urmau să fie spinzuraţi de Ruşi pe teritoriul turcesc, se datoreşte iniţiativei prinţului Leon Sapieh­a care le făcusă demersuri in această privin­ţă pe lângă amicii săi influenţi din Anglia. Amânarea Camerei au produs o im­ STEAUA ROMÂNIEI presie desastro­isă asupra Turcilor, in pri­virea increderei lor in guvern. Trebue a se menţiona că după oarecare vuete, căti­va deputaţi au intenţiunea de a se desface chiar de Sultanul. Se­­Jice a­­seminea că Suleiman-paşa este implicat intr’o conspiraţiune care ar avea de scop de a stabili o republică. Austro-lingflritt. Ziarele austriace să unesc din ce în ce mai mult spre a cons­tata că măsurele în vederea cărora comte­­le Andrassy îşi propune de a cere un cre­dit de la delegaţiuni, au de scop ocupa­­ţiunea Bosniei şi a Herţegovinei. „Pentru Austro-Ungaria, zice „Pressa11 din Viena, este absolut necesar faţă cu conferenţa şi cu consecinţele ce poate să aibă, ca ea să ocupe pe teatrul de resboiu şi de pace o poziţiune puternică, o poziţiune care să-i permită de a preveni surprinderi noue şi de a lua cînd pacea va fi încheiatâ în ur­ma înţălegerei tuturor puterilor, o parte activă la opera păcei, tot aşa ca şi aceea pe care şi-au asigurat-o Rusia în Bulgaria. O ocupaţiune a Bosniei şi a Iler Mogovi­­nei în scopul de a menţine acolo ordinea necontenit ameninţată şi de a facilita in­troducerea în acele provincii a unei ad­­ministraţiuni autonome, o asemenea ocu­pare a unor ţeri vecine de cătră Austro- Ungaria, ar oferi nu numai puterilor­ o nouă garanţie că ferma nostră intenţie este de a contribui din totă puterea noastră la protegjarea operei de pace, dar ea ar avea încă de efect, de a asigura în fine neno­rociţilor locuitori a­le acestor două provinţii necontenit alarmate şi chinuite prin lup­tele dintre insurgenţi şi başbuzici, resta­bilirea păcei in lâuntru, desvoltarea ma­terială şi emanciparea politică. ŞTIRI DIVERSE. (Procesul „Arborosa'1). Juriului din Cer­năuţi s’a pus de tribunalul c. r. în causa societăţei academice „Arborosa“ următore­­le întrebări : l­a întrebare. E acusatul Ciprian Golem­­biowski, numit şi Porumbescu, culpabil că el in calitate de preşedinte a fostei socie­tăţi academice „Arborosa“ din Cernăuţi împreună cu alţi membri din comitet, a decis in o şedinţă din Februarie 1877 ca, în vederea votului dat de Camera Români­ei in 17,23 Ianuarie 1877 pentru alocarea unei sume de 1000 lei nici ca ajutor de împărţit societăţilor române din Austro-Un­garia, — să se trimită cătră ministrul de culte al României o adresă de mulţămire şi de cerere de ajutor, redigeată astfel : Excelentia..........etc..........româna, şi care adresa s’a şi trimis cătră ministrul de culte român , mai departe, că el ca preşedinte a numitei societăţi „Arbor”sau împreună cu alţi membri de comitet a luat în şedin­ţa din 30 Sept. (12 Oct.) 1877, decisiunea „ca să se aducă la serbarea......... Voron­ca“, în urma cărei decisiuni Zacharia Vo­­ronca a predat în 1 3 Oct. 1877 la biuro­­ul telegrafic din Cernăuţi telegrama de ur­mători­ul conţinut : „Primăria Iași........Co­mitetul'^ —este clar Ciprian Golembiowski culpabil, că prin aceste și-a esprimat, în public dinaintea mai multor 6meni și prin scrieri respăndite, nu numai desaprobarea sa că Bucovina, o parte de odinioră a Mol­dovei, s’a anecsat de Austria, dar că con­sideră acesta încorporare a Bucovinei de Austria ca un act arbitrar de forţă, ca ne­legal şi despreţuitor al guvernului austriac, şi că în sfârşit, de­şi numai în realitate despărţit, se declară totuşi ca fii ai mamei comune adecă a Moldovei, — este el dar culpabil, că a căutat în public, dinaintea mai multor omeni şi prin scrieri respăndi­te să provoce dispreţ şi ură contra integri­tăţii imperiului şi contra administraţiunei statului austriac? A II-a întrebare. E acusatul Zacharia Voronca culpabil din causa, că el ca vice­preşedinte ..........( ca şi la întrebarea 1 ). ... a căutat să provoce dispreţ şi ură contra integrităţii imperiului şi contra administra­ţiunei statului austriac? A 111-a întrebare. E acusatul Constantin Andrievici, numit şi Morar, culpabil din causă, că el ca membru în comitet.......... (ca şi la întrebarea 1) ........... statului a­ustriac? A IV-a întrebare. E acusatul Orestes Popescul culpabil din causă că el ca mem­bru ..........(ca și la întrebarea I) ..... . statului austriac? A V-a întrebare. E acusatul E gen Si­­reteanu culpabil din causa, că el ca mem­bru......... (ca și la întrebarea I).......... austriac? După un resumat dat de preşedintele tribunalului, s-au retras juraţii în camera lor spre a-­şi da părerea. Preste doue ore şi jumătate ţinută desbaterile lor secrete. Juraţii reintrÂnd în sală, primul-tur, baro­nul Vasilco (romAn) a dat cetire verdictu­lui, care respunde cu nu la tote întrebă­rile. Acuzaţii fură, precum este deja cunos­cut cetitorilor, immediat eliberaţi. (Telegrafu Român.) Z­iarul Taget­post, de la 28 Februarie, au publicat un însemnat articol sub titlul de Pactul din Constantinopole. Reproducem din acest articol următorele pasagiuri :

Next