Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)

1878-02-26 / nr. 44

ABONAMENTE In Iasi, un an................................. Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaugă portul. 24 lei 7 . Duminica 26 Fevruarie 1878, Anul NI M 41 STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lupucneanu Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV Inserţiunî şi reclame, rândul . Scrisori nefrancate se refusă. 15 bani 2o u SERVICIUL TELEGRAfL, S T E LEI li O M \ti ț “a a­­Agenta București 24 Fevntare. In sen­într'rnnTnceput des­­baterea asupra proiectului pentru interpretarea le­­gei electorale. Dl. Boerescu au combătut proectul făcînd ore­cari rezerve. Dl. ministru de justiţie şi d. Geani susţin proectul. Principala discuţiune au fost asupra constituţio­­nalităţei şi neconstituţionalitaţei acestui proiect in­terpretativ. Senatul admite luarea în consideraţie urmind ca desbaterea pe articole se continue mine. In cameră să dă lectură raportului comisiunei în­sărcinată a examina alegerea făcută în vara tre­cută de cătră colegiul al treilea de Bolgrad. Raportul cuprinde constatările făcute de cătră u­­nul din membrii comisiunei. Camera nu admite con­­cluziunile raportului și obligă pe întreaga comisi­­une se facă cuvinitele constatări. Validarea alegerei d-lui Boldur Lățescu este sus­pendată. Camera Invalidează alegerea colegiului al patrulea de Bolgrad , apoi au votat in total pro­iectul pentru instituirea nouelor taxe comunale la Iaşi. Camera intră in urmă în desbaterea proiec­tului pentru regularea rechiziţiunilor necesare ar­matei. Paris 8 Marte. „Journal des Débats“ publică o de­peşă din Londra cu data de 7, care anunţă că în şedinţa din consiliul de miniştri ce s’au ţinut în a­­cea zi au trebuit să se delibereze asupra propune­­rei memorandului de la Berlin şi asupra influenţei de care este dominat d. de Bismarck. Cabinetul englez esuteză şi arată puţină grăbire de a da a­­sentimentul seu. Cu tote aceste spiritele moderate ■doresc ca Anglia se participe la Congres. Londra 8 Marte. După telegramele din Berlin a­­dresate ziarelor engleze, Germania primeşte con­gresul şi s-au notificat puterilor că principele Bis­marck este dispus a lua prezidenţa. Austria, Rusia, Turcia şi Italia au primit ase­­nține congresul. Anglia şi Franţa nu au acceptat încă , dar congresul se va întruni chiar, şi în ca­zul când aceste ţeri nu ar consimţi a lua parte la el. Ziarului Daily Telegraf i se telegrafieză din Vi­­ena că România va da Basarabia numai dacă a­­ceastă cesiune va fi sancţionată de către congres , ea refuză însă de a accepta Dobrogea. Standard primeşte din Viena ştirea că Bismarck şi Gord­acoff vor propune în congres ca Austria să ocupe Bosnia. Pe lângă aceasta Rusia va mai pro­pune ca Austria să participe în anul al doilea la ocuparea Bulgariei. Ziarului Times i se telegrafieza din Berlin cu data de 7, că este aproape sigur că austriacii vor o­­cupa atât Albania cît şi Bosnia, şi pote şi Macedonia. Acelaşi ziar primeşte o telegramă din Paris, tot din 7, prin care se zice că se pare sigur că Franţa este dispusă a consimţi la ori­ce măsură care ar da Angliei o siguranţă perfectă în privinţa canalu­lui de Suez. Franţa totuşi îşi va da tote silinţele sale pentru a convinge pe Anglia de a nu mai o­­cupa Egipetul. Franţa doreşte în privirea Egipetu­­lui o acţiune comună între ea şi Anglia. Lordul Derby respung­ănd la mai mulţi oratori, zice că starea de lucruri pe care o crează tracta­tele din 1856 şi 1871 au încetat de a exista ; „dar noi, adaoge lordul Derby, vom considera totdeuna aceste tractate ca legând pe Europa pănă ce ea va sancţiona o nouă stare de lucruri ; iar dacă acele tractate se vor lua ca punct de plecare, aceasta nu se va face de­cît pentru a se înlătura unele din principiile generale pe care Anglia contează să le sprijine eventual în conferinţă. „Anglia doreşte că aranjamentul ce se prevede să fie un aranjament în sensul european, dar nu în sensul exclusiv rusesc, căci numai un aranjament care după împrejurări va oferi un element de sta­bilitate şi durabilitate, va fi în stare de a ţine o cumpănă egală între reclamaţiunile diferitelor rase şi ale diferitelor credinţi religiose“. Derby termină discursul seu astfel : „Aşi amăgi camera dacă aşi face-o să creadă că „conferinţa ar avea o sarcină uşoră. Părţile con­sultate sînt numerose ; fiecare va veni cu ideile şi­­interesele sale ; fiecare va considera subiectul ge­neral al conferinţei nu numai din punctul de ve­dere intrinsec al condiţiunilor ridicate, dar încă „din acel al politicei europene, a cărei direcţiune „generală depinde de la complectul acestor ches­tiuni. Acesta va fi o sarcină care va oferi dificul­tăţi ce nu sînt ordinare. Guvernul va face tot ce „va putea pentru a aduce lucrurile la un resultat „satisfăcător. Care însă va fi resultatul ? N’ar fi in­­­ţelept din partea nimelui de a vroi să prevadă un „asemine résultat ?“ Paris 6 Marte. Iată urmarea condi­­diţiunilor de pace: Materialul de resboiu din fortereţele Bulgariei, între cari se cu­prinde Şumla şi Varna, rămâne proprie­tatea Porţei. Cincizeci de mii de ruşi vor continua de a ocupa Bulgaria în curs de doi ani aproape, şi vor fi întreţinuţi cu cheltuiala ţerei ; se va forma o miliţie in­digenă al căruia minier va fi fixat mai în urmă printr’o înţelegere dintre Rusia şi Tur­cia; trupele de ocupaţiune vor conserva comunicaţiunea cu Rusia prin România şi prin porturile Mărei­ Negre, Varna şi Bur­­gas vor avea depositurile necesare pentru acest scop. Preliminărele nu menţionează nici de o­­cupaţiunea Trebizondei, nici de acea a Er­­zerumului. România este autorizată de a-şi formula direct cătră Turcia cererea sa de indemnisare de resboiu. Nici-o indemnisare nu este stipulată pentru Serbia şi Munte­­negru . Turcia iartă Bosniei şi Herţegovi­nei rămăşiţele de impozite datorite de a­­ceste doue provinţii pănă la 1880. Bosnia şi Herţegovina vor consacra veniturile lor spre a indemnisa victimele insurecţiunei sau le vor întrebuinţa la necesităţile loca­le. Comisari ruşi şi austriaci vor decide contestaţiunile şi reclamaţiunile acestea ; strîmtoriie sînt declarate libere pentru na­­vigaţiunea comerţială. Rusia nevoind nici­­o anexiune de teritoriu ( în Europa se ve­de) primeşce Dobrogea în speranţa de a o ceda României în schimbul Basarabiei ; chestiunea fruntariilor între Turcia şi Per­­sia va fi în curînd regulată. Tractatul nu aminteşte de ratificarea lui prin congres ; nu vorbesce de capitulaţiuni nici de o alianţă între Ruşi cu Turcia, Serbii şi Muntenegrenii cari călătoresc sau cari sînt aşezaţi în Turcia vor fi supuşi la toate legile otomane, în­cît aceste legi nu vor fi contrarie dreptului internaţional ; co­misarii ruşi, otomani şi bulgari vor regula suma tributului ce Bulgaria va trebui se plătească Turciei ; acăstă regulare va fi ba­­sată pe venitul mijlociu­ care-l produce as­tăzi Bulgaria , Bosnia şi I­erţegovina să vor bucura de reformele ce se vor stipula de cătră conferinţă. Tesalia şi Epirul vor dobîndi o organisare analoagă acelia de care se bucură Creta din anul 1868. Creta şi Grecia nu sînt amintite în trac­tat ; Ruşii vor începe imediat evacuarea Turciei care va trebui să se îndeplinească pănă în termin de trei luni ; în Asia tru­pele ruseşti se vor îmbarca de la Trebi­­sonda ; terminul evacuarei aici este de 6 luni ; comisiunea dunăreană își păstrează drepturile sale neatinse. Poarta se îndatoreză de a restabili pe cheltuiala sa navigabilita­­tea pe Dunărea, şi a indemnisa pe parti­cularii cari au suferit în timpul resboiului ; suma consacrată pentru acestea doue sco­puri se va ridica la 5 milioane de franci, cari vor fi scăzuţi din sumele datorite de forţei de comisiune ; pănă la încheiarea unui nou tractat de comerţ tarifurile va­male vor rămînea aceleaşi cari erau în vi­goare înainte de resboiu ; Turcia se în­datorează de a termina prin împăcăciuire procesele ivite între supuşii ruşi şi turci şi a executa imediat toate se­ntenţele date în această privinţă. Londra 7 Martie. Prin cercurile ofici­ale din Petersburg, zice Times, Anglia este bănuită că vroeşte să cumpere sau se pute măna pe Mitelen (vechiul Lesbos) cu scop de a face din el o staţiune navală şi de a contrabalanţa creşterea influenţei ruseşti la Constantinopol, Londra 7 Martie. Se telegrafieză din Vi­­ena ziarului Limes că Grecia au adresat puterilor semnatare tractatului de Paris o circulară prin care ea cere să fie admisă a ave un representant la congres. o I“ S

Next