Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-02-26 / nr. 44
ABONAMENTE In Iasi, un an................................. Trei luni......................................... Pentru străinătate se adaugă portul. 24 lei 7 . Duminica 26 Fevruarie 1878, Anul NI M 41 STEAUA ROMÂNIEI Redacţiunea şi Administraţiunea se află în casele Mavrocordat, Strada Lupucneanu Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rondul sau locul în pagina IV Inserţiunî şi reclame, rândul . Scrisori nefrancate se refusă. 15 bani 2o u SERVICIUL TELEGRAfL, S T E LEI li O M \ti ț “a aAgenta București 24 Fevntare. In senîntr'rnnTnceput desbaterea asupra proiectului pentru interpretarea legei electorale. Dl. Boerescu au combătut proectul făcînd orecari rezerve. Dl. ministru de justiţie şi d. Geani susţin proectul. Principala discuţiune au fost asupra constituţionalităţei şi neconstituţionalitaţei acestui proiect interpretativ. Senatul admite luarea în consideraţie urmind ca desbaterea pe articole se continue mine. In cameră să dă lectură raportului comisiunei însărcinată a examina alegerea făcută în vara trecută de cătră colegiul al treilea de Bolgrad. Raportul cuprinde constatările făcute de cătră unul din membrii comisiunei. Camera nu admite concluziunile raportului și obligă pe întreaga comisiune se facă cuvinitele constatări. Validarea alegerei d-lui Boldur Lățescu este suspendată. Camera Invalidează alegerea colegiului al patrulea de Bolgrad , apoi au votat in total proiectul pentru instituirea nouelor taxe comunale la Iaşi. Camera intră in urmă în desbaterea proiectului pentru regularea rechiziţiunilor necesare armatei. Paris 8 Marte. „Journal des Débats“ publică o depeşă din Londra cu data de 7, care anunţă că în şedinţa din consiliul de miniştri ce s’au ţinut în acea zi au trebuit să se delibereze asupra propunerei memorandului de la Berlin şi asupra influenţei de care este dominat d. de Bismarck. Cabinetul englez esuteză şi arată puţină grăbire de a da asentimentul seu. Cu tote aceste spiritele moderate ■doresc ca Anglia se participe la Congres. Londra 8 Marte. După telegramele din Berlin adresate ziarelor engleze, Germania primeşte congresul şi s-au notificat puterilor că principele Bismarck este dispus a lua prezidenţa. Austria, Rusia, Turcia şi Italia au primit asenține congresul. Anglia şi Franţa nu au acceptat încă , dar congresul se va întruni chiar, şi în cazul când aceste ţeri nu ar consimţi a lua parte la el. Ziarului Daily Telegraf i se telegrafieză din Viena că România va da Basarabia numai dacă această cesiune va fi sancţionată de către congres , ea refuză însă de a accepta Dobrogea. Standard primeşte din Viena ştirea că Bismarck şi Gordacoff vor propune în congres ca Austria să ocupe Bosnia. Pe lângă aceasta Rusia va mai propune ca Austria să participe în anul al doilea la ocuparea Bulgariei. Ziarului Times i se telegrafieza din Berlin cu data de 7, că este aproape sigur că austriacii vor ocupa atât Albania cît şi Bosnia, şi pote şi Macedonia. Acelaşi ziar primeşte o telegramă din Paris, tot din 7, prin care se zice că se pare sigur că Franţa este dispusă a consimţi la orice măsură care ar da Angliei o siguranţă perfectă în privinţa canalului de Suez. Franţa totuşi îşi va da tote silinţele sale pentru a convinge pe Anglia de a nu mai ocupa Egipetul. Franţa doreşte în privirea Egipetului o acţiune comună între ea şi Anglia. Lordul Derby respungănd la mai mulţi oratori, zice că starea de lucruri pe care o crează tractatele din 1856 şi 1871 au încetat de a exista ; „dar noi, adaoge lordul Derby, vom considera totdeuna aceste tractate ca legând pe Europa pănă ce ea va sancţiona o nouă stare de lucruri ; iar dacă acele tractate se vor lua ca punct de plecare, aceasta nu se va face decît pentru a se înlătura unele din principiile generale pe care Anglia contează să le sprijine eventual în conferinţă. „Anglia doreşte că aranjamentul ce se prevede să fie un aranjament în sensul european, dar nu în sensul exclusiv rusesc, căci numai un aranjament care după împrejurări va oferi un element de stabilitate şi durabilitate, va fi în stare de a ţine o cumpănă egală între reclamaţiunile diferitelor rase şi ale diferitelor credinţi religiose“. Derby termină discursul seu astfel : „Aşi amăgi camera dacă aşi face-o să creadă că „conferinţa ar avea o sarcină uşoră. Părţile consultate sînt numerose ; fiecare va veni cu ideile şiinteresele sale ; fiecare va considera subiectul general al conferinţei nu numai din punctul de vedere intrinsec al condiţiunilor ridicate, dar încă „din acel al politicei europene, a cărei direcţiune „generală depinde de la complectul acestor chestiuni. Acesta va fi o sarcină care va oferi dificultăţi ce nu sînt ordinare. Guvernul va face tot ce „va putea pentru a aduce lucrurile la un resultat „satisfăcător. Care însă va fi resultatul ? N’ar fi inţelept din partea nimelui de a vroi să prevadă un „asemine résultat ?“ Paris 6 Marte. Iată urmarea condidiţiunilor de pace: Materialul de resboiu din fortereţele Bulgariei, între cari se cuprinde Şumla şi Varna, rămâne proprietatea Porţei. Cincizeci de mii de ruşi vor continua de a ocupa Bulgaria în curs de doi ani aproape, şi vor fi întreţinuţi cu cheltuiala ţerei ; se va forma o miliţie indigenă al căruia minier va fi fixat mai în urmă printr’o înţelegere dintre Rusia şi Turcia; trupele de ocupaţiune vor conserva comunicaţiunea cu Rusia prin România şi prin porturile Mărei Negre, Varna şi Burgas vor avea depositurile necesare pentru acest scop. Preliminărele nu menţionează nici de ocupaţiunea Trebizondei, nici de acea a Erzerumului. România este autorizată de a-şi formula direct cătră Turcia cererea sa de indemnisare de resboiu. Nici-o indemnisare nu este stipulată pentru Serbia şi Muntenegru . Turcia iartă Bosniei şi Herţegovinei rămăşiţele de impozite datorite de aceste doue provinţii pănă la 1880. Bosnia şi Herţegovina vor consacra veniturile lor spre a indemnisa victimele insurecţiunei sau le vor întrebuinţa la necesităţile locale. Comisari ruşi şi austriaci vor decide contestaţiunile şi reclamaţiunile acestea ; strîmtoriie sînt declarate libere pentru navigaţiunea comerţială. Rusia nevoind nicio anexiune de teritoriu ( în Europa se vede) primeşce Dobrogea în speranţa de a o ceda României în schimbul Basarabiei ; chestiunea fruntariilor între Turcia şi Persia va fi în curînd regulată. Tractatul nu aminteşte de ratificarea lui prin congres ; nu vorbesce de capitulaţiuni nici de o alianţă între Ruşi cu Turcia, Serbii şi Muntenegrenii cari călătoresc sau cari sînt aşezaţi în Turcia vor fi supuşi la toate legile otomane, încît aceste legi nu vor fi contrarie dreptului internaţional ; comisarii ruşi, otomani şi bulgari vor regula suma tributului ce Bulgaria va trebui se plătească Turciei ; acăstă regulare va fi basată pe venitul mijlociu care-l produce astăzi Bulgaria , Bosnia şi Ierţegovina să vor bucura de reformele ce se vor stipula de cătră conferinţă. Tesalia şi Epirul vor dobîndi o organisare analoagă acelia de care se bucură Creta din anul 1868. Creta şi Grecia nu sînt amintite în tractat ; Ruşii vor începe imediat evacuarea Turciei care va trebui să se îndeplinească pănă în termin de trei luni ; în Asia trupele ruseşti se vor îmbarca de la Trebisonda ; terminul evacuarei aici este de 6 luni ; comisiunea dunăreană își păstrează drepturile sale neatinse. Poarta se îndatoreză de a restabili pe cheltuiala sa navigabilitatea pe Dunărea, şi a indemnisa pe particularii cari au suferit în timpul resboiului ; suma consacrată pentru acestea doue scopuri se va ridica la 5 milioane de franci, cari vor fi scăzuţi din sumele datorite de forţei de comisiune ; pănă la încheiarea unui nou tractat de comerţ tarifurile vamale vor rămînea aceleaşi cari erau în vigoare înainte de resboiu ; Turcia se îndatorează de a termina prin împăcăciuire procesele ivite între supuşii ruşi şi turci şi a executa imediat toate sentenţele date în această privinţă. Londra 7 Martie. Prin cercurile oficiale din Petersburg, zice Times, Anglia este bănuită că vroeşte să cumpere sau se pute măna pe Mitelen (vechiul Lesbos) cu scop de a face din el o staţiune navală şi de a contrabalanţa creşterea influenţei ruseşti la Constantinopol, Londra 7 Martie. Se telegrafieză din Viena ziarului Limes că Grecia au adresat puterilor semnatare tractatului de Paris o circulară prin care ea cere să fie admisă a ave un representant la congres. o I“ S