Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-01-13 / nr. 8
Conchietând, zicem , ca ţara şi numai ţara consultată în formele constituţionale, este singură în drept de a modifica art. 2 din Constituţiune, şi aceasta cu atâta mai mult cu căt alienabilitatea si indivisibilitatea teritoriului sunt in contrazicere cu natura, viabilitatea si unitatea unui stat1). A se vedea ultime spiri telegrafice perparţ4[»aji 4 a. STEAUA ROMÂNIEI O AMINTIRE ISTORICĂ. In momentul cînd se atribue Rușilor cererea de deschiderea strîmtorilor, nu este fără interes de a aminti prin care ingenioasă strategemă. Turcii puseră mina pe portul Constantinopol în anul 1453. Intrarea în port era păzită de mai multe corăbii mari, şi închisă prin un lanţ de fer pe care Turcii cei mai fanatici, insufleţiţi chiar de spiritul profetului, ar fi fost incapabili de a-1 sfărâma sau a-1 strebate. Mahomet II dădu ordinul de a acoperi ţermul cu scînduri unse cu său preste cari o mulţime de lucrători făcură să se coboare noaptea vreo 80 de năvi, cari toate cu pînzile desfăşurate, în sunetul trîmbiţilor şi la lumina turciilor fură astfel transportate până în apele portului. Genuezii nu cutezară să se opuie la trecerea acestei flote pămînteşti. Cît despre Greci, ocupaţi cu paza parapeturilor lor, nu putură nimic afla despre planurile inamicului. A doua zi în faptul zilei, pavilionul otoman filtra în portul lor. Creştinii cercară de multe ori să ardă vasele necredincioşilor ; ei avură chiar recurs la focul grecesc, care scapase de atîtea ori Bizanţiul : focul acesta însă nu ajută la nimic. îndrăzneaţă întreprindere a lui Mahomet al 11-le, urmărită cu atita succes şi cutezare, aruncă spaimă şi tulburare pintre asediaţi. Citva timp după aceea, Turcii victorioşi străbăteau în Constantinopol prin Carsia, lingă care Constantin căzuse străpuns de lovituri. De atunci, Constantinopol ea rămasă în puterea Turcilor. Iată deja ce depinde destinele imperiilor Fără săul întrebuinţat cu atita chibzuinţă de cătră Mahomet II, cine ştie dacă Bizanţiul ar fi fost vreodată luat! (LeDanube). torilor Mărei-Negre, obiecteaza că în cazul cînd ar prevala principiul deschiderei, ar trebui să se prevadă măsuri pentru eventualitatea cînd o flotă chiurasată, arişându -se pănă în faţa Constantinopolei, ar întrepinde atacul acestei capitale. „Nordul“, respungend la acesta obiectiune a organului parizian, zice : „Fără îndoelâ, în regularea neutralizărei care firesce va face parte din acestă combinațiune, va trebui să se prevadă cazul acesta ; dar n'ar fi în particular treaba Rusiei ca să descopere ca o măsură potrivită pentru aceasta, dupre cum nu ar fi Rusia puterea acea, pe care cu deosebire acestă măsură o ar ave în vedere. După cît cunoscem noi, numai o singură flotă au pus Constantinopolea în primejdie, anume acea a amiralului Duckworth, care în 1007 (chiar în anul cînd s au întîmplat bombardarea Copenhagel) ar fi constrins capitala împărăţiei turceşci ca să capituleze, fără energia Ce au ştiut să comunice Divanului Generalul Sebastiani. Precedentele precum şi natura lucrurilor ar indica deci ce precauţiuni ar trebui să se fee mai cu semă contra puterei care domneză mările. Feea belgiană adauge că prin citatul articul n’au avut de gînd a prezenta un proiect complet asupra chestiune! srîmtorilor Mărei-Negre, ci numai de a pune în evidență anomalia în virtutea căreia închiderea acestor strîmtorî nu este eficace de cît în dauna intereselor ruseşci — pe cît timp Turcia, păzitarea efectivă a trecere! şi duşmana tradiţională a Rusiei, va continua de a rămne stapînă de a o deschide la orice năvălire maritimă, îndreptată contra celei din urmă. ..In asemine stare de lucruri, închee „Nordul“, se pote asemana închiderea Mărei- Negre unu grilaj a căreia ehee ar fi exclusiv lasată Turciei. Pentru ca aceasta închidere să nu fie nici momeala nici cursă, va trebui ca Rusia să dispună, de nu de o a doua chiee, cel puțin de un zăvor care să-i permită de a se închide în lăuntrul casei sale. In rezumat, teza nostra, nu este alta decit parafraza cunoscutului proverb: „Trebue ca o uşă să fie deschisă sau încinsă“. Până acum Marea-Negra, spre cel mai mare impas al intereselor ruseşti, n’au fost nici închisă nici deschisă. Acest paradox diplomatic şi topografic reclamă o deslegare sinceră şi o îndestulare definitivă“. Ziarul ultramontan „Le Monde“ publică o serie de documente, pretinse că emaneza de la Sfintul Scaun, şi din care ar rezulta că raporturile puciuse dintre Vatican şi Rusia sunt din nou rupte. „Le Monde“ adauge însă că nu este în măsură de a garanta autenticitatea acestor acte. —„Neue freie Presse“ confirmă vestea dată de câteva ziare engleze, anume că, într’o notă încredințată Portei în ziua de 15 (3) ianuarie, Austria au protestat contra închierei unei păci separate cu Prusia. Austria nu consilieaza pe Poerta să primeasca conditiunile de pace ale Rusiei, fiind că Austria, ca putere garantă a pace! de Paris, și în considerația propriilor sale interese, menține puntul de vedere pe care lau adoptat, acela anume că încheiarea păcei este o afacere europeană. Reprezentantul Angliei au lasat la Porta o declaraţie analogă. O nota în aceeaşi cuprindere au fost remisă in acelaşi timp la St-Petersburg de către lordul Loftus. Austria nu sau asociat la aceasta ultimă demarsă făcută de Anglia la St-Petersburg. —După o telegramă din Viena, adresată „Standardului“ principele Bismarck ar fi rădicat obiectiuni contra unei noue conferinţe europene. —O depeşă a „Gazetei de Moscva“ zice că pănă acum s au găsit la Plevna 88 de tunuri, între cari, însă, nu se află nici un singur tun de cetate. Cele zece tunuri din urmă au fost disgropate prin diferite locur . Se speră că se vor mai găsi şi altele. Rusia. „Mesagerul oficial“ publică bugetul Imperiului, pentru anul 1878. Acest buget se salveaza în venituri şi cheltuieli cu 600,398,425 ruble de argint. „Agenţa internaţională“ primeşte din Odesa urmatorele informaţiuni telegrafice : „Blocul litoralului Mărei-Negre este rupt de fapt. In seara de 29 decemvre o corabie cu vîntrele sub pavilion german au sosit aici,venind dela Cardiff (Anglia) cu o încărcătură de 850 de tone de vilă. Acest bastiment, care era crezut că merge de la Constantinopole la Balcik, s’au schimbat drumul spre Odesa, și favorizat de vint, au ajuns aici după o călătorie de 36 ore. Prin dreptul Varneî au zărit doue chiurasate. „S'au primit știrea că o altă corabie, venind de la Constantinopole la Odessa, cu marfă destinată pentru casa George Vucine, au isbutit asemine să scape de urmărirea duşmanului. —O telegramă din Sevastopole anunţă că două corăbii chiurasate turceşci se află în faţă acestei cetăţi, pândind eşirea din port a vaporului „Rusia“. Austro-UnKJiriA. Deputatul croat Miletici a fost condamnat la cinci ani de munci silnice pentru crima de înaltă trădare. M IRI I)l STRAINATATE. Ziarul „Le Temps“, comentând un articul al „Nordului“ asupra chestiunei strim- 1) Hluntflchli. Droit Intern, loc- cit.