Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 1-143)
1878-05-23 / nr. 114
Itelie ABONAMENTE In Iași, un an...........................................24 lei Trei brai...................................................7 „ Pentru străinătate se adaugă portul. Redacțiunea si Administratiunea in Otelul de Europa, Strada Lăpuşnanu. Un esemplar 10 bani ANUNCIURI ] Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani | Inserțiuni şi reclame, rândul.................25 „ I Scrisori nefrancate se refusă. Marti 23 Mai 1878. STEAUA ROMÂNIE Anul 11. Redacțiunea si administraliv iudinea ziarului „Steaua României“ se află definitiv stabilită în încăperile din rândul de jos ale h Otelului de Europa“, strada Lăpușneanu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL TEBEI NOIUMEI. {Agenta Havas). \ ' 7 — ' *Varna, i Iunie. Camera adoptează, în urma apelului nominal, cu 165 voturi contra 122, propunerile guvernului relative la chestiunea restituţiunilor. Cu acesta, puntul principal al compromisului Austro-ungar s’au regulat în sensul punerei la cale de curend, convenite între arabele guverne. Petersburg, 1 Iunie. „Agenţa rusă“ crede a şti că congresul va ţine o singură sesiune spre a statornici bazele păcei, a subscrie tractatul şi a lua disposiţiuni pentru executarea lui, şi că după acesta se va întruni la Constantinopole o conferinţă compusă din ambasadorii puterilor. Gordiacoff, se află, orice „Agenţa“ tot bolnav, în neputinţă de a părăsi camera, şi prin urmare este îndoetă că va merge la congres. In asemine întâmplare, Şuvaloff şi Ubril vor represinta pe Rusia la congresul din Berlin. Un alt articol al „Agenţei ruse“ impută Kedivului roua administraţiune a Egipetului, a căruia avuţii şi prosperitate ar fi forte mari, dacă guvernul ţerei ar fi încredinţat Europeilor. Viena, 1 Iunie. „Coresp. pol.“ i se comunică din Constantinopole, că insurgenţii musulmani din Rodope ameninţă de a tăia comunicaţiunile între Filipopole şi Sofia, şi că ruşii îşi propun să înăduşe rescola prin mijlocul unei noue legiuni bulgare. Berlin, 1 Iunie. „Monitorul Imperiului“ publică numirea lui Olberg ca St vice-president al ministerului de Stat. București, 21 Mai. „Monitorul“ promulgă legile prin cari se deschid creditele următore ministeriului de externe: unul de 1580, şi altul de 17.000 lei, pentru lucrările navigaţiunei Prutului, un altul de 83.380 lei, pentru plata comisarilor pe lângă oştirile imperiale ; alt credită de 499,940 lei pentru imbracarea trupelor se deschide ministerului de resboiu.—Se acordă „Virtutea militară“ locotenentului Rodrigue; se convocă Sinodul pentru țliua de 24 Mai ; se fac mai multe numiri în magistratură. Paris, 2 /twuf. „Journal des Débats“ află cu o cale ca Austriacă sprijinescă:*pe Anglia prin demonstraţiuni militare energice, de aşa natură încât să determine pe Rusia de a face pace. Londra, 2 Iunie. „Observer“ crede că invitările la congres au fost trimise de Germania, dar că acesta putere au dat instrucţiuni representanţilor sei de a nu comunica oficial acele invitări decât după ce miniştrii englezi vor declara despre acesta în sinul parlamentului. Pe mâni se aşteptă asemine declarări. Inteia şedinţă a congresului se va ţine la 11 Iunie. „Observer“ alice că Şuvaloff va pleca la Petersburg astă seră sau mâne. El va merge la Berlin ca să represinte pe Rusia în congres Viena, 2 Iunie. In sinul delegaţiunei maghiare? Comtele Andrassy au declarat că congresul este convocat pentru zliua de 11 Iunie, că invitările s’au făcut adevarat de Germania, dar după propunerea Austriei, şi c că bazele în puterea cărora s'au convocat congresul, nu vor putea fi comunicate de cât după ce marile puteri îşi vor da adesiunea lor. „Este un indiciu favorabil, adaose comtele, că Anglia şi Rusia au primit aceste baze. Puntele comunicate de ziarul „Globul“ nu sînt autentice.“ Berlin, 2 Iunie.—Pe când împăratul, se terembla în trăsură, un doctor, numit obiling, au tras asupra Maiestăţei Sale, şi l’au rănit la braţ şi la obraz. Criminalul au încercat să se sinucidă. Berlin, 2 Iunie.—Imparatul au fosit lovit la braț și obraz prin o descărcătură de ,alieiuri, din care cîteva au și fost extrase. M. S. primeste la palat îngrijirile doctorilor. Precum se pare lovitura au pornit dintr’o casa situată pe aleea „Teilor“, Berlin, 2 Iunie.— Asasiniul este doctor in filosofîe și economie politică, și se numesce Carol Eduard Nobiling; este născut in 10 aprile 1848, la kollno lingă Biernbaum. înainte de a fi arestat, s’au princinuit o rană gravă la cap. Au fost transportat la spitalul criminalilor. Este neadevarat vielul că asasinul ar fi funcţionar al ministeriului de agricultură. El frecventa întrunirile socialiştilor democraţi. Buletinul medicilor spune că pe la 4 jura, ore doue focuri au fost trase asupra împăratului. Aproape trei-treci haliciuri au pătruns la obraz, cap şi braţ. Nici-o rană nu ameninţă viaţa împăratului. împăratul simte dureri forte mari, dar n’au pierdut nici-un minunt cunoştinţa. Consiliul de miniştri se va întruni astă seară la ministerul de stat. Iisi, 22 Mai 1878. ŞTIRI DI N ST HEI IV ATAIE. Estragem din „Times“ urmata fiul important *articul : Turcia au perdut mai toata autoritatea, pre care o avea in Europa ,—şi acuma este cestiunea numai si numai, de ase sei, în ce mod se poate înlocui această autoritate intrTmn moc corespunsletor cu interesele poporaţiunilor amestecate de pe peninsula Balcanică. „Soluţiunea propusă de Rusia nu ar fi mulţumit aceste interese, şi de aceea ne am vestut siliţi să protestăm contra acelei soluţiuni. Şi fiindcă Rusia e plecată a se uni cu noi in această părere, prin aceasta ea probează sinceritatea intenţiilor sale relative la binele popoarelor creştine din Turcia. ..In Europa, Turcia va fi împinsă înapoi de pe un teritoriu considerabil, pentru a se face loc la formarea unor state none. In Asia, Rusia va ocupa o posiţiune tare la frontaria orientală a Turciei. Linia de frontarie trasă in tratatul de la San-Stefano se va restrînge, însă nu in o mesura, care ar causa Rusiei grave nemulţumiri. Turcia trebue să sufere aceste pierderi, pentru că nu a voit să urmeze după sfaturile, pre cum Europa i le a dat prin conferenţa de la Constantinopoli. „Interesul nostru relativ la Turcia este de natură cu totul practică, şi nu are a face nimica cu politica sentimentelor. Insă guvernul Turciei dispune de unica masinerie de administraţie peste o intinsă şi prea importantă parte a Asiei, şi întăia maximă a unei politice sănătoasă este, de a lucra cu instrumentele esistente, pe cât aceasta e posibil. Inderetnieia şi corupţiunea guvernului turcesc au zădărnicit încercările, cari s’au făcut pană acuma in acest sens. Dacă, după congres, Turcia ar fi lăsat iarăşi in toată libertatea, atunci toate ar remânea iarăşi in starea lor de mai nainte; şi Rusia, mai curenţi ori mai târziu, iarăşi ar găsi motive pentru noue atacuri. Dacă reul nu se va stârpi cu rădăcină cu tot, atunci Turcia va fi teatrul criselor repetate in intervale tot mai scurte, şi prin aceasta totdeauna va ameninţa pacea lumii. Numai o mai bună administraţie poate împiedeca reul. Forma acestei administraţii este indiferentă. „Dacă ne întrebăm, oarecărei puteri a