Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-10-25 / nr. 214
Anul IL M. 214. A.BCNAÎEB2ÎTE In Iași, un an................................. Trei IunT................ ................. Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei I 7 . Mercuri 25 Octomvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiimea si Administratianea in Otelul de Europa, Strai« Eirmsncni Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiun şi reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Saşi. 24 Octomvre Starea de convulsiune in care se află orientul precum şi neliniştea febrilă de care este cuprinsă astăzi bătrîna Europă, ne întăreşte tot mai mult in convicţiunea că tratatul de Berlin departe de a fi adus o soluţiune pacifica in chestiunea arzetore a peninsulei balcanice, a sădit, din contra, germenile a noue şi grave compiicaţiuni, de natură a tîri mai tot continentul european într’o luptă crâncenă şi îndelungată, in lupta pentru reaflarea echilibrului european, distrus prin căderea imperiului otoman, ce era un factor puternic şi anevoe de înlocuit in acest echilibru. Toate veştile ce ne vin din străinătate şi acele ce transpiră din cercurile diplomatice sunt unanim de acord in a nu presenta situaţiunea actuală sub culorile cele mai intunecose şi prevestitore de isbucnirea furtunei înlănţuită pentru un timp foarte scurt de negoţierile infructuoase ale diplomaţiei. Cu toate că considerentele ce ar milita in favoarea păcei sunt destul de puternice, cu deosebire in starea de oboseala şi de ferbere intestină in care se află unele din statele cele mari ale Europei, totuşi forţa lucrurilor este mult mai puternică decît aceste considerente. Deşi Rusia este ostenită şi cu resursele aproipe secate de sforţele şi cheltuielile enorme ce au făcut in ultimul resbel, totuşi dorinţa de a ajunge pe de o parte la realizarea scopului seu istoric, adecă de a-şi asigura dominaţiunea asupra orientului, dră pe de alta de a potoli intru cat va fi cu putinţă agitaţiunele revoluţionare ce o frământă—o va impinge a susţinea tesa favorită a acelei părţi din diplomaţiea rusă representata de generalul Ignatief şi amicii sei, care consistă în a sdrobi nihilismul pe câmpiile de luptă din peninsula balcanică. Germania, care asemine are de luptat contra socialismului ce o subminează, se afla in aceleaşi condiţiuni ca şi Rusia, şi este fatalmente predestinată de a merge tot pe aceiaşi cale şi mînă în mînă cu vecina sa, pentru a sustrage pe poporul german de la influenţa doctrinelor socialiste cât şi de a înăduşi murmurile nenumeratelor ducate şi principate ce s’au contopit prin perderea individualităţei şi a independenţei lor in marele imperiu a Germaniei de astăzi, şi care au inceput a manifesta într’un chip vădit nemulţumirea lor de actuala stare de lucruri care a transformat pe acest imperiu dintr un stat militar intrămn stat de poliţie. Austria la rindul ei este foarte turburată de chestiunile interne. Nici pană acum criza ministerială nu a luat un sfirşit şi nei nu promite a se aplana in curînd. Ungurii privesc cu teamă şi tremurînd la viitorul ce-i aşteaptă prin ocuparea Bosniei şi Herţegovinei, contra caria cu drept cuvînt ei sînt furioşi, vezind prin aceasta augmentarea elementului slav in paguba celui maghiar, care perde din preponderanţa sa. Anglia de aseminea nu se bucură de acea serinitate ce afectează bărbaţii ei de stat. Criza financiară ia pe fiecare zi proporţiuni tot mai mari şi alimentează spiritul public cu neliniştea şi nesiguranţa, doue mari flagele , orice tranzacţiune comercială sau finanţiară. Afară de aceasta, chestiunea Afganistanului au ajuns la o incordare atît de mare, incît lumea aşteaptă cu nerăbdare ca din Foreing Office se audă la ce trebue să se aştepte. Italia pregătinduşi armata are ochii aţintiţi asupra tuturor mişcărilor ce se fac in peninsula balcanică , şi chiar partida inaintată aşa zise, Italia irredenda, se pare că *a mai incetat cu demonstraţiunile ostile Austriei in faţa evenementelor ce ameninţă a se desfăşura in orient. Francia, deşi sărbătoreşte încă triumful economic ce a repurtat cu ocaziunea exposiţiunei, este pe de o parte absorbită de apropietele alegeri senatoriale de la care atîrnă consolidarea instituţiunilor sale republicane, iar pe de altă parte şi organisează forţele ei militare pentru a putea să zică cu toată greutatea cuvîntul ei preponderator in dezlegarea chestiunei celei mari de la ordinea zilei. Pentru complectarea acestei schiţe şi pentru inlesnirea conclusiunelor ce avem a trage din această stare de lucruri, să aruncăm o privire asupra peninsulei balcanice, şi ne vom convinge incă mai mult despre gravitatea situaţiunei, care în această parte este mai complicată chiar decît înaintea subsemnărei preliminărilor de la Sant- Etefano. Trupele ruseşti in loc de a se retrage din Rimieka, după cum era vorba, sub diferite pretexte se ingrămădesc intre Adrianopole si Constantinopole, unde numerul lor in momentul de faţă este peste 80.000 de oameni. Apoi insurecţiunea din Macedonia care mimera pană acum 22 mii de oameni, liga albaneza cu 60 mii luptători, formarea miliţiilor din Bulgaria etc, sunt oare indiciile unei soluţiuni pacifice ? In faţa unei atari stări de lucruri, numarui nu-i este permis a nu gândi la pericolele de care ţara noastră este ameninţată, care prin poziţiunea sa geografică este poate cea mai expusă la toate calamitățile unui resboiu gigantic ce poate izbucni din ceas în ceas.