Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-10-25 / nr. 214

Anul IL M. 214. A.BCNAÎEB2ÎTE In Iași, un an................................. Trei IunT................ ................. Pentru străinătate se adaogă portul. 24 lei I 7 .­­ Mercuri 25 Octomvre 1878. STEAUA ROMÂNIEI Redacţiimea si Administratianea in Otelul de Europa, Strai« E­irmsncni Un esemplar 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 bani Inserţiun­ şi reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Saşi. 24 Octomvre Starea de convulsiune in care se află orientul precum şi neliniştea febrilă de care este cuprinsă astăzi bătrîna­­ Eu­ropă, ne întăreşte tot mai mult in con­vicţiunea că tratatul de Berlin departe de a fi adus o soluţiune pacifica in ches­tiunea arzetore a peninsulei balcanice, a sădit, din contra, germenile a noue şi grave compiicaţiuni, de natură a tîri mai tot continentul european într’o luptă crâncenă şi îndelungată, in lupta pen­tru reaflarea echilibrului european, dis­trus prin căderea imperiului otoman, ce era un factor puternic şi anevoe de înlocuit in acest echilibru. Toate veştile ce ne vin din străină­tate şi acele ce transpiră din cercurile diplomatice sunt unanim de acord in a nu presenta situaţiunea actuală sub culo­rile cele mai intunecose şi prevestit­ore de isbucnirea furtunei înlănţuită pentru un timp foarte scurt de negoţierile in­fructuoase ale diplomaţiei. Cu toate că considerentele ce ar mi­lita in favoarea păcei sunt destul de puternice, cu deosebire in starea de o­­boseala şi de ferbere intestină in care se află unele din statele cele mari ale Europei, totuşi forţa lucrurilor este mult mai puternică de­cît aceste considerente. De­şi Rusia este ostenită şi cu re­sursele aproipe secate de sforţele şi chel­tuielile enorme ce au făcut in ultimul resbel, totuşi dorinţa de a ajunge pe de o parte la realizarea scopului seu istoric, adecă de a-şi asigura dominaţiunea asu­pra orientului, dră pe de alta de a po­toli intru cat­­ va fi cu putinţă agita­­­ţiunele revoluţionare ce o frământă—o va impinge a susţinea tesa favorită a acelei părţi din diplomaţiea rusă represen­­tata de generalul Ignatief şi amicii sei, care consistă în a sdrobi nihilismul pe câmpiile de luptă din peninsula balcanică. Germania, care asemine are de lup­tat contra socialismului ce o subminează,­­ se afla in aceleaşi condiţiuni ca şi Ru­­­­sia, şi este fatalmente predestinată de a merge tot pe aceiaşi cale şi mînă în mînă cu vecina sa, pentru a sus­trage pe poporul german de la influ­enţa doctrinelor socialiste cât şi de a înăduşi murmurile nenumeratelor ducate şi principate ce s’au contopit prin per­­derea individualităţei şi a independen­ţei lor in marele imperiu a Germaniei de astăzi, şi care au inceput a mani­festa într’un chip vădit nemulţumirea lor de actuala stare de lucruri care a transformat pe acest imperiu dintr un stat militar intrămn stat de poliţie. Austria la rindul ei este foarte tur­burată de chestiunile interne. Nici pană acum criza ministerială nu a luat un sfirşit şi nei nu promite a se aplana in curînd. Ungurii privesc cu teamă şi tremurînd la viitorul ce-i aşteaptă prin o­­cuparea Bosniei şi Herţegovinei, con­tra caria cu drept cu­vînt ei sînt furi­oşi, vezind prin aceasta augmentarea e­­lementului slav in paguba celui ma­ghiar, care perde din preponderanţa sa. Anglia de aseminea nu se bucură de acea serinitate ce afectează bărbaţii ei de stat. Criza financiară ia pe fie­ca­re zi proporţiuni tot mai mari şi a­­limentează spiritul public cu neliniştea şi nesiguranţa, doue mari flagele , ori­ce tranzacţiune comercială sau finanţi­­ară. Afară de aceasta, chestiunea Af­ganistanului au ajuns la o incordare atît de mare, in­cît lumea aşteaptă cu nerăbdare ca din Foreing­ Office se au­dă la ce trebue să se aştepte. Italia pregătinduşi armata are ochii aţintiţi asupra tuturor mişcărilor ce se fac in peninsula balcanică , şi chiar par­tida inaintată aşa zise, Italia irredenda, se pare că *a mai incetat cu demonstra­­ţiunile ostile Austriei in faţa evenemen­­telor ce ameninţă a se desfăşura in o­­rient. Francia, de­şi sărbătoreşte încă tri­umful economic ce a repurtat cu oca­­ziunea exposiţiunei, este pe de o parte absorbită de apropietele alegeri senato­­riale de la care atîrnă consolidarea in­­stituţiunilor sale republicane, iar pe de altă parte şi organisează forţele ei mi­litare pentru a putea să zică cu toată greutatea cuvîntul ei preponderator in dezlegarea chestiunei celei mari de la ordinea zilei. Pentru complectarea acestei schiţe şi pentru inlesnirea conclusiunelor ce a­­vem a trage din această stare de lucruri, să aruncăm o privire asupra peninsulei balcanice, şi ne vom convin­ge incă mai mult despre gravitatea si­­tuaţiunei, care în această parte este mai complicată chiar de­cît înaintea sub­­semnărei preliminărilor de la Sant- Etefano. Trupele ruseşti in loc de a se retra­ge din Rimiek­a, după cum era vorba, sub diferite pretexte se in­grămădesc intre Adrianopole si Constantinopole, unde numerul lor in momentul de fa­ţă este peste 80.000 de oameni. Apoi insurecţiunea din Macedonia care mi­mera pană acum 22 mii de oameni, liga albaneza cu 60 mii luptători, for­marea miliţiilor din Bulgaria etc, sunt oare indiciile unei soluţiuni pacifice ? In faţa unei atari stări de lucruri, numarui nu-i este permis a nu gândi la pericolele de care ţara noastră este ameninţată, care prin poziţiunea sa geo­grafică este poate cea mai expusă la toate calamitățile unui resboiu gigantic ce poate izbucni din ceas în ceas.

Next