Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-11-08 / nr. 225

CANDIDAŢII OPOSITIUNEI PENTRU CON­SILIUL COMUNAL. Colegiul IV. D-nul Leon Negruzzi „ Alexandru Li­vădiţi „ Petru Papadopulo „ George Niţescu „ George Pavlov. M. 225. ABONAULENTE In Iaşi, un an...........................................24 lei Trei luni...................................................7 . Pentru străinătate se adaogă portul. Redacțiimea şi Administrationen in­s­a“a Vestrutzi, Strada Arcului Un esempîal 10 bani ANUNCIURI Rândul sau locul în pagina IV . . . .15 banî Inserțiunî și reclame, rândul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. Mere ari 8 JSToeinvrie 1878. Anul. //. STEAUA ROMÂNIEI EaNi, 1 îVoetinre I§18. Căderea fracţiune*­ in alegerile de ieri, ale colegiului al II-lea, au fost şi mai sdrobitoare de­cat in colegiul l-iu. Candidaţii ei au Întrunit un număr de sufragii foarte restrîns, considerând mai ales ingerinţa exercitată de admi­nistraţia şi mijloacele nenumerate de cari au dispus partidul de la putere. Aşa, pe când candidaţii noştri au în­trunit doi, şi anume dd. C. Cerchez şi T. Ciupercescu au întrunit unul 53 vo­turi, cel cu­ 49, adică mai bine de două treimi din numărul total de 72, al vo­tanţilor, şi ceialalţi doi, dd. D. Rosetti şi Mircea, fie­care câte 43 voturi, prin urmare aproape doue treimi. — candida­ţii fracţiunei de abia au putut dobîndi, unul d. Neculai Ioan, 30 voturi, eară ceialalţi trei dd. Racoviţa T. Teutu, T­­Codrescu, au căzuit cu un număr de tot mie de sufragiuri, cu 24, 23 şi 16. Lucru foarte instructiv în acest re­­censiment este că d. N. Ioan, comer­ciant foarte stimat şi respectabil, dacă au obţinut numărul cel mai mare de sufragii dintre toţi candidaţii fracţionişti, această o datoreşte pe de o parte im­­prejurărei că se bucură de o reputaţie foarte bună şi că au stat la o parte în tot cursul acestor doi ani de zile de când fracţiunea se află la putere. Asemine vom spune şi despre ceia­­lalţi trei candidaţi ai fracţiunei, dd. A. Racoviţa, T. Teutu şi T. Codrescu, persoane nu mai puţin onorabile şi cari nu sunt inregimentaţi in grupul frac­ţiunei au primit totuşi un avertisment din partea marei majorităţi a alegăto­rilor, fiind­că au consimţit să figureze pe lista fracţiunei. Lecţie plină de învăţătură in viitor pentru ori­cine se va ademeni a se în­crede în cuvintele fracţioniştilor ! Umilire mare in acelaş timp pentru fracţiune care s’au ingurguţat peste măsură, care s’a cred­ut a tot puternică in a doua capitală a României. Şi apoi chir în colegiul I, dacă can­didaţii fracţiunei au scapat cu o mi­noritate mai respectabilă, aceasta nu o datorese de­cât contingentului ce d. Rosnoveanu au socotit cu cale a le da, să ne permită acest onorab, domn a i-o spune, întrun moment de uitare de sine ! Fracţiunea se au convins credem,­­ de un lucru : că urgisită de D-zeu, au ajuns să fie urgisită şi de oameni, cu deosebire de cînd se află la putere. ... Ce? crescut s au oare d. d. Tăcu, An­gliei, Corjescu, etc. ca este de ajuns a se prezenta alegătorilor într'o bună di­mineaţă cu d. d. A. M. Şendrea şi C. Langa, singurii oamenii sinpatici ce posede grupul fracţiunei, apoi cu nu­me numai puţin onorabile şi simpatice ca d. d. A. Racoviţa şi D. Teutu, pentru ca ieşenii să uite tot exclusi­vismul şi intoleranţa, toate violenţele şi prigonirile practicate de fracţiune în timpul de cînd se află stăpînă pe destinurile Moldovei, şi ca să aibă ast­­fel cn naivitatea de a­ o crede devotată principiilor, libertăţilor publice şi inte­reselor acestui oraş. Din fericire voturile colegiilor I, II şi III au rostit un verdict din cele mai semnificative şi au aratat că in­fracţiunea se bucură de opiniune pu­blică în marea majoritate a alegătorilor celor mai luminaţi şi mai neatîrnaţi din Iaşi. Lecţiunea care aţi dobîndit-o ieri şi alaltăieri speram că nu veţi lipsi de a o capata şi astăzi în colegiul al 111-lea, cu toate ca umblaţi cu o falcă în pa­­mînt şi cu alta în cer ca doară veţi surprinde buna credinţă şi marini­mea cetăţenilor, cu tote că aţi şters din, acest colegiu mai mult de 60 alegă­tori, cari au mai mult de­cît censul cerut, dar nu sînt înregimentaţi în or­­tava d-voastră. Mîne, în colegiul al IV-lea încă cre­dem că nu veţi repurta victoria cu toată presiunea, intimidarea, violenţa şi ameninţarea ce exercitaţi. Legia Monopolului de tutun *). Administraţii mea Regiei monopolului de tutun, profitând de trunchiarea ţerei, ade­că de alipirea districtelor din Basarabia la Imperiul Rus, nici în ruptul capului n’a vroit se auză de Dobrogea, şi ast­fel ea a cerut reziliarea contractului, bazându-se şi pe acea că contrabanda şi cultura ilicită i-a paralizat interesele sale, şi Guvernul s-a calcat şi din acest punt de vedere in­­datorirele ce-i incumba prin contract. Lăsăm la o parte cestiunea Besarabiei pentru cuvântul că nu ştim pană la ce punt, aceste districte pot fi privite ca ni­şte condiţiuni substanţiale a­le contractu­lui, înţelegem ca Regia se dobândească o scădere proporţională din preţul pe ca­re îl plăteşte Statului pentru că ea se gă­seşte în viitoriu lipsită de judeţile din Ba­­sarabia. Inţelegem de asemene că ea nu poate fi obligată să primească în schimb Dobrogea. Nime nu o poate sili, adecă se-i schimbe posițiunea sa primitivă cre­ată prin contractul ce-l are încheet cu Gu­ “­Ve­p No 221 al „Stelei Rom “

Next