Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-11-21 / nr. 234
M. 234._________________________Marti 21 Noemvrie 137$. Amt/. 11. STEAUA ROMANIEI ABORAS23ÎTE In iasi, an as ................................... Treî luni................ ................. Pentru străinătate se adan£?â portul. 24 te! I ? . y . ! Redactiaoaa si Administratitmea in o/î^a \psrutzi. Strada Arniîip Un esemplar 10 bani ăNUNCIURI Reodulsau locul în pagina IV .... 15 bani Insertion! ?i reclame, rondul .... 25 „ Scrisori nefrancate se refusé Ins}. 20 \onnvre IS*W. Corespondențele ce publicam mai jos ne dau samă despre criza ministerială care de joi sară domnesce în capitala României. Manifestarea celor 26 deputaţi cari n au voit să voteze pe d. C. A. Rosetti de prezident al camerei au ‘înăsprit lucrurile şi au făcut ca criza din parţială cum era la început să degenereze într’o criză generală, în dimisionarea întregului cabinet. Încercarea d-lui Brătianu de a reuni în mînile sale toate mănunchile cari compun partidul liberal ar fi calut, şi înverşunarea manifestanţilor cu biletele albe ar putea a voi să fie proporţiunile unei schisme adevarate, a unei rupturi definitive şi în toată regula. Dar pe lingă criza ministerială au venit să mai agraveze situaţiunea şi criza parlamentară. D. Rosetti, vefiend neîncrederea manifestată în contra-i de cele 26 bilete albe, au declarat că refuză onoarea de president al Camerei. Pe lînga aceasta deputaţii nu s'au putut înţelege încă nici în privinţa alegerei vice-prezidenţilor. Astfeliu camera, deşi convocată de şese zile, nu s’au putut încă constitui biroul seu. Senatul, din parte-i, n’au dat pănă acuma semne de viaţă ! De abia pe astăzi se spera a fi în complect spre a ţinea prima sa şedinţă. Astfeliu confusiunea, neînţelegerea şi desbinarea sînt pentru moment singurele stăpîne în parlament ca şi în guvern. Corespondentul nu poate să ne spună cum se va termina această stare de lucruri şi nici chiar dacă se va termina curînd. Potoli-se-vor spiritele? Intra-vor ele pe calea adevarat constituţională ? Recunoaste-vor că prin exclusivism, intoleranţă, prigonire, mă, ignoranţă şi bizantinism nu se pot, manţinea partielle la putere ? Nu ştim ! O altă corespondenţă ce primim astăzi, şi pe care lipsa de spaţiu ne împiedecă de o a publica, ne vorbesce despre o solemnă manifestaţie ce pregătesc cei 26 schismatici contra d. lui Bratianu. Un comitet, format din d. d. Vernescu, N. Ionescu, Teriachiu, Codrescu, Cantili, Vergati, ar fi însărcinat cu redactarea unui program-manifest, care să explice cauzele rupturei din trupul liberalilor a acelor 26 deputaţi şi să cuprindă totodată şi profesiunea de credinţa a acestui partid politic ! Astfel eu, am avea să asistăm la nasterea unui partid politic, care ar fi dobîndit chiar nu numai un singur nume de botez ci dove ! După informaţiile corespondentului nostru noul partid s'ar numi al independenţilor sau al controlului consiliuţional, şi programul-manifest ar fi nici mai mult nici mai puţin decît chiar un act de acusaţiune contra fratelui mai mare al democraţiei romane. In chipul acesta ar găsi cu cale fracţiunea, care formează partea cea mai insemnată a noului partid politic, sa resplătească pe d. Brătianu pentru că i-au lasat in mâni in curs de trei ani aproape Iaşii impreuna cu jumătate din Moldova ! Reservându-ne ca să reproducem corespondenţa din chestiune in numerul viitor, ne mărginim a declara şi astăzi ca singura soluţiune practică, constituţională şi foarte salutară, ar fi formarea unui cabinet de transiţiune, compus din barbaţi cari prin trecutul lor politic să dee garanţii temeinice ţerei intregi că viitoarele alegeri pentru camerele de revizuire se vor face in cea mai completa libertate. Corespondenţa „Stelei României ” Bucureşti, 18 Noemvrie. Criză ministerială ! Iată chestiunea la ordinea zilei, faptul cel mai însemnat şi mai grav care face obiectul tuturor discuţiunilor publice şi private. Deşi acest eveniment era de mult aşteptat, deşi primele lui simtome s’au manifestat încă de la întoarcerea primului-ministru din streinatate şi cu deosebire de la luarea resoluţiunei de cătră corpurile noastre legiuitoare în chestiunea supunerei României la hotăririle congresului de Berlin, totuşi boala ministerială au stat în alt timp înăduduşită, şi nu s’a dat la iveală de cît atunci dind retragerile succesive ale domnilor Chiţu şi Cernat n’au mai putut permite ascunderea răului care consumă de atîta vreme pe puterea noastră executiva. Insfirsit, convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, angajamentul luat de guvern de a convoca camerele de revizuire, necesitatea de a da putere unui ministeriu slăbit, ușor, cum zice organul unuia din membrii cabinetului Brătianu, esutarea chiar a șefului partidului de la cîrjaa țerei de a lua singur respunderea modificărilor de introdus în constituţie, — aceste toate şi alte împrejurări pe cari mă abţin pentru moment de a te expune au făcut ca răul să nu mai poată fi ascuns, ca să se dee pe faţii cu ocasiunea retragerei d-lui C. A. Rosetti. O dată dimisiunea acestuia primită, majoritatea guvernamentală a Camerei au trebuit să-şi manifesteze simţămintele şi vederile sale la alegerea biuroului. Ieri, într’adevăr, au avut loc în Cameră această primă manifestare sau mai bine zis prima ispită constituţională. Cum vedeţi din capul locului sînt silit să vă vorbesc numai de cameră, şi nimic despre celalalt corp, adecă despre Senat. Aceasta vine mai întăiu din cauză că această adunare a bătrînilor nu s’au întrunit încă în numărul cerut de regulament spre a ţinea şedinţe, şi în al doilea loc pentru că majoritatea deputaţilor împărtăşesc e credinţa că camera singură ar fi expresiunea completă şi adevărată a ţerei. De aceea pe la consfătuirile intime de la Herdan senatorii se zăresc atît de puţin încît par ca acei rari nantex in gurgile rasio de cari vorbesc* poetul ce au cîntat mărirea romană, ceea ce ar îndemna pe cineva să creadă că corpul matur ar fi un element de prn-