Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)

1878-12-03 / nr. 244

Anul N­. M. 214. ABONAMENTE Ia­­și, an an.................................. Trei luni................. ................. Pentru străinătate se adaugă portul. Red­acțiunea și Administrationen in casa VespMitei, Strada Arcului Un esemplar 10 bani aniinciubi Rândul sau locul în pagina W . . . .15 bani­onserţiune şi reclame, rondul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. 24 ro!­7 » Duminica 3 Decemvrie ISIS. STEAUA ROMÂNIEI Sasi, 2 Decemvre ISIS. „Românul“ de ori în primul seu Bu­cureşti conţine un articul prin care se demonstrează că cea întâi condiţiune a executărei suveranităţei naţionale—sin­gurul regim ce este în stare de a fa­ce fericirea unei naţiuni — este princi­piul liberilor alegeri. ..Insa, pentru ca acest regim, zice, „Românul“, atît de natural şi atît de simplu în teorie, să poată produce tot binele ce se aşteaptă de la el, trebue şi e neapărat ca naţiunea să aleagă bine, cu pătrundere şi cunoştinţă, pe delegaţii ei, să-şi exprime dorinţa ca o adevărată suverană, fără presiune din partea acelora cari represintă vre-o por­ţiune din această suveranitate, adecă se se bucure de alegeri libere, adică de a­­legeri in care autoritatea se nu aiba nici un rol“. Dacă faptele nu ar fi dat mai tot­­dea­una o desminţire complectă vor­belor, ne-am îndupleca şi noi a crede în sinceritatea celor susţinute de bă­­trînul organ bucureştean, şi am fi gata cei întâi a respunde la apelul de în­frăţire ce face la toţi oamenii oneşti, la toţi omenii cu adevărat patrioţi din ori­ce par­tid, spre a nu da mîna cu bună credinţă, şi a lucra împreună cu iubire şi fără preget, spre a deprinde poporul întru eserci­­tarea deplină conştiincioasă şi de toata ziua, a drepturilor, libertăţilor şi dato­­rielor lui. Dar, un trecut numai de cîte­va zi­le, ce stă încă viu înaintea ochilor no­ştri, ni-a dovedit îndestul ce temeiu trebue să punem pe vorbele frumoase cari nu lipsesc celor de la „Românul“. A doua zi, chiar după publicarea cir­cularei, dl. C. A. Rosetti, ex-ministru de interne, prin care se promitea cetă­ţenilor şi se recomanda autorităţilor cea mai întinsa libertate în alegerile comu­nale, noi ,ieşenii, am asistat la acea orgie electorală a fracţiunei, care a in­terat pentru tot­dea­una pe această sectă înaintea opiniunei publice, şi ca­re a umplut de întristare inima tuturor oamenilor oneşti şi cu adevărate sim­­ţimente liberale. Să nu ni se spue că cei de la gu­vern şi cu dînşii cei de la „Românul“ nu aveau cunoştinţă de toate nelegiui­rile de care administraţiunea fracţioni­­stă din oraşul nostru s’a făcut culpa­bilă în trecutele alegeri comunale. E­­xistă probe materiale, netăgăduite, care dovedesc că guvernul central din care făcea parte şi d. Rosetti, autorul ace­lei circulări şi directorul ziarului „Ro­mânul“, nu au stat indeferenţi la lup­ta electorală ce se încinsese în Iaşi. Guvernul sa interesat, ba chiar am pu­tea zice, judecând după unele acte, că a dat concursul seu pentru ca fracţiu­nea să isbutească în acele alegeri, în­curajând toate manoperele, toate inge­rinţele de care autoritatea administra­tivă şi cea comunală din Iaşi, s’a fă­cut culpabilă. Promisiunile date d-lui Roznovanu, depărtarea d-lui Pruncu dela prefectura de poliţie, care se zice că era pentru neutralitatea administraţiei in alegeri şi suplinirea lui prin d. Gheorghian, pre­fectul districtului, a cărui intenţiuni e­­rau cunoscute pentru îngerenţa in ale­geri, indepartarea comandanţilor de sergenţi, oare cari numiri in funcţiuni sunt fapte elocvente, fapte cari dau o complectă desminţire atît circularei d­­lui Rosetti cît şi principiilor conţinute în articulul de ieri a „Românului“, pentru că aceste fapte demonstrează păn la evidenţă că guvernul de atunci al d-lm Brâtianu a incurajat şi pa­tronat falsificarea voinţei alegătorilor, a lovit in suveranitatea naţională şi in pactul nostru fundamental, in con­stituţie care garantează libertatea ale­gerilor, temelie a regimului representa­­tiv, după cum zice „Românul.“ Suntem de acord cu „Românul“ in a recunoaşte că, administraţiunea, jus­tiţia , puterea legiuitoare nu sunt de cît delegaţi ai naţiunei, care lucrează ia numele ei, pe temeiul voinţelor ei, cu puterea ei şi nu fac, nu pot face intr’un cuvînt, de cît aceea ce voeşte, aceea ce ordonă naţiunea.“ Cum se face atunci ca guvernul d-lui Brătianu mai sufere încă administraţiunea frac­ţiunei în Moldova, cînd opiniunea pu­blică s’a pronunţat contra acestui sis­tem vicios de administraţiune, şi cînd, cetăţenii Iaşilor, celei de a doua capi­tală a ţerei, s’au manifestat cu atîta putere nemulţumirea lor legitimă con­tra oamenilor din fruntea administraţiei raşene, trimiţând in consiliul comunal o majoritate compusă din membrii o­­poziţiei, cu toată lupta desperată a ad­ministraţi­unei, care nu cruţă nici unul din mijloacele pedepsite de legile ţerei pentru a asigura victoria candidaţiior fracţiunei în acele alegeri. Rezultatul acestor alegeri a fost cea mai energică protestaţiune din par­tea capitalei Moldovei lăsată in exploa­­tarea a vre-o 10—12 omeni fără capa­citate, fără greutate in societate, fără un trecut care să însemneze ceva in ţară, din care astăzi se compune frac­ţiunea aşa zisă liberă şi independentă şi care are pretenţiunea de a repre­zenta Moldova, de a apăra interesele acestei jumătăţi a României! întrebăm pe d. prim-ministru Bră­tianu şi pe d. C. A. Rosetti, directorul Românului, cum se împacă teoria re­gimului reprezentativ cu mănţinerea unei administraţiuni contra cărnea vo­

Next