Steaua Romaniei, 1878 (Anul 2, nr. 144-260)
1878-12-03 / nr. 244
Anul N. M. 214. ABONAMENTE Iași, an an.................................. Trei luni................. ................. Pentru străinătate se adaugă portul. Redacțiunea și Administrationen in casa VespMitei, Strada Arcului Un esemplar 10 bani aniinciubi Rândul sau locul în pagina W . . . .15 banionserţiune şi reclame, rondul.................25 „ Scrisori nefrancate se refusă. 24 ro!7 » Duminica 3 Decemvrie ISIS. STEAUA ROMÂNIEI Sasi, 2 Decemvre ISIS. „Românul“ de ori în primul seu Bucureşti conţine un articul prin care se demonstrează că cea întâi condiţiune a executărei suveranităţei naţionale—singurul regim ce este în stare de a face fericirea unei naţiuni — este principiul liberilor alegeri. ..Insa, pentru ca acest regim, zice, „Românul“, atît de natural şi atît de simplu în teorie, să poată produce tot binele ce se aşteaptă de la el, trebue şi e neapărat ca naţiunea să aleagă bine, cu pătrundere şi cunoştinţă, pe delegaţii ei, să-şi exprime dorinţa ca o adevărată suverană, fără presiune din partea acelora cari represintă vre-o porţiune din această suveranitate, adecă se se bucure de alegeri libere, adică de alegeri in care autoritatea se nu aiba nici un rol“. Dacă faptele nu ar fi dat mai totdeauna o desminţire complectă vorbelor, ne-am îndupleca şi noi a crede în sinceritatea celor susţinute de bătrînul organ bucureştean, şi am fi gata cei întâi a respunde la apelul de înfrăţire ce face la toţi oamenii oneşti, la toţi omenii cu adevărat patrioţi din orice partid, spre a nu da mîna cu bună credinţă, şi a lucra împreună cu iubire şi fără preget, spre a deprinde poporul întru esercitarea deplină conştiincioasă şi de toata ziua, a drepturilor, libertăţilor şi datorielor lui. Dar, un trecut numai de cîteva zile, ce stă încă viu înaintea ochilor noştri, ni-a dovedit îndestul ce temeiu trebue să punem pe vorbele frumoase cari nu lipsesc celor de la „Românul“. A doua zi, chiar după publicarea circularei, dl. C. A. Rosetti, ex-ministru de interne, prin care se promitea cetăţenilor şi se recomanda autorităţilor cea mai întinsa libertate în alegerile comunale, noi ,ieşenii, am asistat la acea orgie electorală a fracţiunei, care a interat pentru totdeauna pe această sectă înaintea opiniunei publice, şi care a umplut de întristare inima tuturor oamenilor oneşti şi cu adevărate simţimente liberale. Să nu ni se spue că cei de la guvern şi cu dînşii cei de la „Românul“ nu aveau cunoştinţă de toate nelegiuirile de care administraţiunea fracţionistă din oraşul nostru s’a făcut culpabilă în trecutele alegeri comunale. Există probe materiale, netăgăduite, care dovedesc că guvernul central din care făcea parte şi d. Rosetti, autorul acelei circulări şi directorul ziarului „Românul“, nu au stat indeferenţi la lupta electorală ce se încinsese în Iaşi. Guvernul sa interesat, ba chiar am putea zice, judecând după unele acte, că a dat concursul seu pentru ca fracţiunea să isbutească în acele alegeri, încurajând toate manoperele, toate ingerinţele de care autoritatea administrativă şi cea comunală din Iaşi, s’a făcut culpabilă. Promisiunile date d-lui Roznovanu, depărtarea d-lui Pruncu dela prefectura de poliţie, care se zice că era pentru neutralitatea administraţiei in alegeri şi suplinirea lui prin d. Gheorghian, prefectul districtului, a cărui intenţiuni erau cunoscute pentru îngerenţa in alegeri, indepartarea comandanţilor de sergenţi, oare cari numiri in funcţiuni sunt fapte elocvente, fapte cari dau o complectă desminţire atît circularei dlui Rosetti cît şi principiilor conţinute în articulul de ieri a „Românului“, pentru că aceste fapte demonstrează păn la evidenţă că guvernul de atunci al d-lm Brâtianu a incurajat şi patronat falsificarea voinţei alegătorilor, a lovit in suveranitatea naţională şi in pactul nostru fundamental, in constituţie care garantează libertatea alegerilor, temelie a regimului representativ, după cum zice „Românul.“ Suntem de acord cu „Românul“ in a recunoaşte că, administraţiunea, justiţia , puterea legiuitoare nu sunt de cît delegaţi ai naţiunei, care lucrează ia numele ei, pe temeiul voinţelor ei, cu puterea ei şi nu fac, nu pot face intr’un cuvînt, de cît aceea ce voeşte, aceea ce ordonă naţiunea.“ Cum se face atunci ca guvernul d-lui Brătianu mai sufere încă administraţiunea fracţiunei în Moldova, cînd opiniunea publică s’a pronunţat contra acestui sistem vicios de administraţiune, şi cînd, cetăţenii Iaşilor, celei de a doua capitală a ţerei, s’au manifestat cu atîta putere nemulţumirea lor legitimă contra oamenilor din fruntea administraţiei raşene, trimiţând in consiliul comunal o majoritate compusă din membrii opoziţiei, cu toată lupta desperată a administraţiunei, care nu cruţă nici unul din mijloacele pedepsite de legile ţerei pentru a asigura victoria candidaţiior fracţiunei în acele alegeri. Rezultatul acestor alegeri a fost cea mai energică protestaţiune din partea capitalei Moldovei lăsată in exploatarea a vre-o 10—12 omeni fără capacitate, fără greutate in societate, fără un trecut care să însemneze ceva in ţară, din care astăzi se compune fracţiunea aşa zisă liberă şi independentă şi care are pretenţiunea de a reprezenta Moldova, de a apăra interesele acestei jumătăţi a României! întrebăm pe d. prim-ministru Brătianu şi pe d. C. A. Rosetti, directorul Românului, cum se împacă teoria regimului reprezentativ cu mănţinerea unei administraţiuni contra cărnea vo