Steaua Roşie, martie 1953 (Anul 2, nr. 52-59)
1953-03-04 / nr. 52
4 Martie 1953. STEAUA ROȘIE Ismpaciuifsrisiii şi fjiricrafîsm la sfatul popular raional Toplita In condiţiile actuale de trecere dela capitalism la socialism, în faţa sfaturilor populare stau sarcini de o mare importanţă poltico-economica. Daca analizăm unele aspecte ele activităţii comitetului executiv al sfatului popular al raionului Topliţa In lumina sarcinilor ce-i revin, putem constata că el nu stă la înălţimea misiunii sale. Comitetul executiv al acestui sfat popular socoteşte că lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii este o sarcină exclusiv a organizaţiilor de partid şi nicidecum una din sarcinile sale de căpetenie. Atitudinea sa îşi găseşte expresie în indiferenţa pe care o manifestă faţă de gospodăria agricolă colectivă, cât şi faţă de comunele şi satele cu perspective de organizare a noi întovărăşiri şi gospodării colective. Comitetul executiv nu se ocupă nici măcar de îndrumarea tehnicienilor şi funcţionarilor în această privinţă. Cu prilejul pregătirii dării de seamă a gospodăriei agricole colective din Vătava, tehnicienii Decuseară Constantin şi Timar Vasile au trecut în vizită pe la sediul acestei gospodarii, fără să se intereseze de pregătirea dării de di seamă, sau de felul cum îşi duce activitatea cercul micturinist, care de o lună de zile a încetat de a mai funcţiona, în comuna Ruşii-Munţi organizaţia de bază îndrumată de biroul organizaţiei raionale de partid desfăşoară o activitate intensă în privinţa organizării unei gospodării agricole colective,fapt de care sfatul popular raional se pare că nici cunoştinţă nu are. Şi mai gravă este situaţia în comuna Topliţa, unde încă din anul trecut un însemnat număr de ţărani muncitori aşteaptă degeaba tehnicienii sfatului popular raional să stabilească şi să comaseze tarlalele, in scopul formării unei gospodării agricole colective. Tehnicienii, înfundaţi până în gât in mocirla birocraţiei, habar nu au de iniţiativa ţăranilor muncitori. La Gălăuţa, ţăranii muncitori încă din anul trecut se preocupă de organizarea unei întovărăşiri. In acest scop comitetul executiv a trimis un delegat, care într-o zi a şi înscris pentru întovărăşire 16 ţărani muncitori. Aceasta era o treabă bună,însă a rămas moartă. Nici până astăzi nu s a luat interesat nimeni de această problemă. Condamnabilă este în diferenţa sfatului popular raional şi în privinţa comasării terenurilor pentru cultivarea legumelor şi zarzavaturilor. Ţepeş Gavril, şeful secţiunii agricole din cadrul sfatului popular raional a găsit de cuviinţă să lipsească din serviciu pentru chestiuni personale, chiar în perioada când trebuia executată comasarea terenului, din care cauză această muncă nu a fost îndeplinită nici până astăzi. Pe deasupra, tovarăşul Ţepeş a fost acela care a propus la consfătuirea regionala a inginerilor şi tehnicienilor din agricultură că, tehnicienii să fie folosiţi pe baza specialităţilor lor, pentru a da maximum de randament“. Propunerea sa este justă. Insă din păcate, dumnealui procedează cu totul altfel. In loc să trimită In satul Morăreni un tehnician priceput în lucrările legate de comasarea terenului pentru zarzavaturi, el l-a trimis pe Trâmbiţaş Tiberiu,de specialitate fito-sanitar, spunându-i: „mie să-mi faci pe dracui in patru şi să-mi aduci situaţia"! Critică este situaţia şi în ce priveşte folosirea resurselor şi a bogăţiilor naturale din raza raionului, probleme de care sfatul popular raional a uitat să se preocupe. Este de neiertat atitudinea tovarăşului Haţegan Ioachim, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional, aceea de a da dispoziţii peste dispoziţii, uneori chiar străine de interesele clasei muncitoare şi ale ţărănimii muncitoare aşa cum s-a petrecut cazul în comuna Fitea în legătură cu cel mai înverşunat chiabur care, din ordinul lui Haţegan a fost trecut în rândul mijlocaşilor, fapt care a stârnit un val de nemulţumire în rândul ţărănimii muncitoare. Cum de s-a gândit Iov. Haţegan să sprijine pe chiaburul Stoica Gavril, care a exploatat în toată viaţa sa truda ţăranilor muncitori, dându-şi pământul în dijmă, lucrându-l cu silieri, având servitori şi servitoare. Dacă în activitatea sfatului popular raional se manifestă o serie de lipsuri şi devieri, apoi parte din vină o poartă şi Broul organizaţiei raionale de partid, care nu îndrumează, nu controlează şi nu analizează activitatea sfatului popular, sarcinile trasate nefiind duse în mare parte la îndeplinire. Aşa de exemplu, sfatului popular i s’a trasat sarcina să întreprindă o acţiune pentru îmbunătăţirea muncii culturale, sarcină ce trebuia dusă la îndeplinire până la 25 Decembrie 1952. Nici până astăzi nu se ştie de rezultatele acestei munci, cu toate că de ducerea ei la îndeplinire răspundeau tovarăşii Haţegan Ioachim, şi Radu Gheorghe, ambii membri ai Biroului organizaţiei raionale de partid. Şi, în sfârşit, alte multe sarcini şi hotărîri continuă să rămână numai pe hârtie. Referindu-se la problema luptei împotriva birocratismului, tovarăşul Stalin spune: „Pericolul birocratismului constă în primul rând în faptul că el ţine sub obroc uriaşele rezerve ascunse în adâncirile orânduirii noastre, nepermiţând folosirea lor, că el caută să reducă la zero iniţiativa creatoare a masselor, ferecând-o în lanţurile formalismului birocratic, şi că tinde să transforme orice acţiune nouă iniţiată de partid în ceva mărunt şi lipsit de orizont“. Nici Biroul organizaţiei raionale de partid şi nici comitetul executiv al sfatului popular raional nu a luat încă măsuri pentru instalarea unui secretar al sfatului popular raional, deşi aceasta e o problemă veche şi bine cunoscuta. Biroul organizaţiei raionale de partid şi sfatul popular regional au datoria să ia de urgenţă măsuri pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii sfatului popular raional Topliţa şi pentru scoaterea lui din mocirla împăciuitorismului și birocrației. Aspecte din Numeroase cămine culturale din regiunea noastră desfăşoară o activitate rodnica. In comuna Iernuţeni (raionul Reghin) activitatea culturală se desfăşoară după un plan de muncă minuţios întocmit. Pe lângă membrii comitetului căminului cultural, în munca culturală ia parte activă şi corpul didactic, în frunte cu învăţătorul Radu Gheorghe. La concursul raional ce s’a ţinut la 1 Martie la Reghin, echipa culturală s’a prezentat cu un program artistic compus din două piese, una în limba română şi alta în limba maghiară. Rolurile din piese sunt jucate de către tineri ca Oltean Teodor, muncitor, György Anti, secretar al organizaţiei UTM, apoi Vészi Piroska, Csorvási Zoltán, Bagos Matild, Kaiser Etelka şi alţii. In afară de tineri au roluri în piesă şi oameni mai vârstnici cum sunt de exemplu Chiberean Andrei şi Chiberean Rozalia. La concurs echipa din Iernuţeni a mai prezentat dansuri populare lomârteşti şi maghiare specifice regiunii. Utemistele Mageari Paşa, Koos Georgeta şi Koos Suzana au depus toate eforturile pentru reuşita dansurilor. Activitatea căminului cultural este legată şi de viaţa de toate zilele a satului, de problemele transformării socialiste a agriculturii. In cadrul cercu munca culturală în ritor de cetit au loc de două ori pe săptămână conferinţe cu subiecte ca: „Despre îngrăşăminte”, „Pregătirea pământului pentru arături”, „Regulile zootehnice” şi altele. Un alt exemplu frumos ni-l dă căminul cultural din Ghindari (raionul Sângiorgiul de Pădure). învăţătorul Lănczkor Iosif, directorul căminului, împreună cu membrii întovărăşirii agricole pentru lucrarea în comun a pământului, sunt în fruntea activităţii culturale din această comună. Echipa teatrală, echipele de dansuri populare, corul, cercurile ştiinţifice, literare şi cursul agro-zootehnic, au planuri de muncă. Echipa teatrală pregăteşte în prezent piesa „Logodna”. Membrii echipei vin cu regularitate la repetiţii şi îşi dau toată silinţa pentru o cât mai bună interpretare a rolurilor. Nu este repetiţie la care ţăranul mijlocaş Daroczi Andrei, în vârstă de 64 ani, să nu ia parte, ajutând cu sfaturile sale pe cei tineri. Pentru cei mici există un teatru de păpuşi, care ţine reprezentaţii în fiecare Duminecă dimineaţa. Aici sunt prezentate piese pentru copii ca „Cenuşereasa”, „Peţi murdarul” — scrisă chiar de directorul căminului cultural — şi altele. Sunt însă şi unele cămine culturale a căror activitate d au mediul rural si mult de dorit. Munca culturală din comuna Breaza (raionul Reghin) este slab organizată. In cadrul acestui cămin, din Decembrie 1952 nu s’a dat nicio serbare de către echipa culturală. Munca de lămurire pentru atragerea tineretului în activitatea culturală este aproape inexistentă. Din cei 60 de tineri din comună abia 20 iau parte la acţiunile culturale. Nu există nici măcar cercuri agrotehnice, atât de folositoare ţărănimii muncitoare. învăţătorul Barna Emil şi-a luat angajamentul că va ţine conferinţe în legătură cu problemele agriculturii, dar acestea au rămas doar angajamente. O mare parte din vină o poartă şi secţia culturală din cadrul sfatului popular raional care nu acordă importanţa cuvenită activităţii unor cămine culturale din raion, neglijând munca de coordonare şi îndrumare. In perioada pregătirii şi desfăşurării campaniei agricole de primăvară, organizaţiile de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare şi organizaţiile de massă, trebuie să privească activitatea culturală dela sate ca un factor de seamă în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru îndeplinirea cu succes a planului de însămânțări. A apărut 3 Măsuri tehnico-organizatorice la fabrica de textile „Gheorghe Doja“ încă din luna Decembrie a anului 1952 muncitorii fabricii de textile „Gheorghe Doja” din Sf. Gheorghe, au făcut intense pregătiri în vederea bunei desfăşurări a procesului de producţie pe anul 1953. La consfătuirile tehnice şi în şedinţele grupelor sindicale au fost pe larg analizate rezultatele obţinute în anul trecut, cât şi problemele legate de îndeplinirea planului pe anul 1953.. Pe lângă realizări, au fost scoase astfel la iveală şi o serie de lipsuri. Pentru înlăturarea lor, muncitorii au făcut numeroase propuneri tehnicoorganizatorice. Spre exemplu, muncitoarea Páljános Maria a propus ca maşinile să fie prevăzute cu instalaţii de protecţie. Török Andrei a propus complectarea sistemului de ventilaţie. Kovács Ileana a atras atenţia asupra condiţiilor sanitare din uzină, arătând necesitatea îmbunătăţirii lor. Şeful de sector Bálint Mihai — care în cursul celor 20 de ani de când lucrează în fabrică a dobândit temeinice cunoştinţe profesionale — a venit cu 11 propuneri pentru lichidarea deficienţelor în producţie. Sarcinile de plan ale filaturii pe acest an depăşesc cu 11,7 la sută cele din anul trecut. In vederea realizării sarcinilor de merit,în cpmilie, s’au asigurat corniile pentru mărirea numărului de turaţii la maşini, pentru întreţinerea maşinilor pe bază de grafic, reducerea rupturilor la fire, etc. Şi muncitorii ţesătoriei au sarcini ridicate pe anul 1953. Productivitatea muncii va trebui să crească cu cel puţin 9 la sută. In acest scop sestudiază introducerea a 18 noi metode sovietice. Astfel, s’a hotărit ca războaiele de ţesut simple să fie puse în funcţie pe baza metodei sovietice dicera Vlassov. Inginerulşef al fabricii instrueşte maiştrii şi ajutorii de maiştri, în conferinţe despre aplicarea justă a metodelor sovietice, folosind ca material didactic tablouri tehnice speciale. Pe baza aplicării acestor metode se prevede o reducere a ruperii firelor de 50 la sută. Muncitorii ţesătoriei vor extinde procedeul cel mai bun de umplut şi schimbat suveicile pe baza metodei Covaliov, îmbunatățând astfel cu 1 la sută indicile de utilizare. Prin pregătirea din timp a cilindrilor cu lanţ, durata instalării se reduce la minimum, timpii morţi fiind reduşi astfel cu 15 la sută. Ridicarea productivităţii muncii şi raţionalizarea procesului de producţie au contribuit la îmbunătăţirea procesului de producţie şi la creşterea venitului muncitorilor. Astfel în urma aplicării măsurilor tehnico-organizatorice, venitul muncitorilor a sporit în mediu cu 6 la sută. întregul colectiv al fabricii priveşte lărgirea sistemului de lucru la mai multe maşini şi lichidarea fluctuaţiei braţelor de muncă ca sarcini de seamă in lupta pentru ridicarea continuă a productivităţii muncii. Protecţia muncii va cunoaşte deasemeni un progres însemnat în acest an. Mai multe faze ale producţiei vor fi mecanizate. Transportul materiilor prime şi semifabricatelor dintre diferite sectoare ale fabricii va fi deasemeni mecanizat, sau raţionalizat. Creşterea cadrelor calificate este deasemeni o preocupare de seamă a conducerii fabricii. In prezent se califică la locul de muncă 80 de muncitori, la cursuri profesionale 90 muncitori, la şcoala de maiştri 10, iar şcoala de stahanovişti este frecventată de 30 de muncitori. La întrecerea socialistă participă 95 la sută din numărul total al muncitorilor. Bazându-se pe condiţiile noi de muncă, numeroşi muncitori luptă pentru realizarea angajamentelor lor cu privire la îndeplinirea în 4 ani a sarcinilor din cadrul planului cincinal. Utemista stahanovistă Székely Irma, de la filatură, şi-a luat angajamentul să dea zilnic 16.000 de bătăi peste plan. Ţesatorul Simon Iuţiu îşi depăşeşte zilnic planul cu câte 12.000 de bătăi. Ţesătoarele Csata Elisabeta şi Csata Terezia dau zilnic 6.000 de bătăi peste plan. La filatură, Katona Ileana dă zilnic 7 kg. fire peste plan, iar filatoarele Kádár Margareta, Kászoni Marta, etc. dau zilnic câte 2 kg. fire peste plan. Introducerea unor serii de maşini moderne de tot felul a creiat posibilitatea ca productivitatea muncii în această fabrică să poată fi simţitor mărită. Instalarea maşinilor de dublat şi de tors sosite recent înfabrică este executată de un colectiv, în frunte cu inovatorul stahanovist Bogyo Kálmán, lăcătuş. Tovarăşul Bogyo şi-a luat angajamentul ca în cursul acestui an să furnizeze ferăstraie de tăiat metal, confecţionate din fier de balot, necesare aprovizionării celorlalte fabrici de textile din ţară. Astfel, nu va mai fi necesar ca acest utilaj să fie importat din străinătate. Aplicarea măsurilor tehnicoorganizatorice este urmărită în mod sistematic de inginerul-şef Kelemen Vilmos.. Muncitorii fabricii de textile „Gheorgh.Doja” din Sf. Gheorghe sunt conştienţi de faptul că îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a sarcinilor lor, lupta pentru raţionalizarea şi îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie, va duce la creşterea simţitoare a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi deci la ridicarea nivelului de trai al cele ce muncesc. Nt. X. TIMPURI NOI —-------------------------------------------------- SUMAR: --------------------— Schimbul de telegrame între I. V. STIJUK, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi MAO TZE-DUN, Preşedintele Guvernului Popular Central al Republicii Populare Chineze GLORIOSUL JUBILEU AL FORŢELOR ARMATE SOVIETICE Evenimentele săptămânii L. MEDNICOV — Despre adevăraţii şi falşii prieteni ai Austriei P. SUSLIN — In culisele aşa-t numitei Uniuni europene a cărbunelui şi oţelului. L. SOLOVIOV — Asigurările sociate în Uniunea Sovietică » Din viaţa internaţională, (note). EVGHENI VOROBIOV — Iarna la Praga (treia corespondent a! nostru special) N. STRATOV — Foametea din Brazilia Cronica evenimentelor internaţionale