Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)
1954-02-03 / nr. 146
Eforturile Uniunii Sovietice pentru micşorarea încordării internationale Privirile multor milioane fie oameni din lumea întreagă sunt aţintite in aceste zile spre nerin. Desfaşurarea lucrărilor conferinţei miniştrilor de externe ai URSS, SUA, Angliei şi Franţei arata din nou că spiritul tratativelor pe plan internaţional poate şi trebue să triumfe asupra politicii de forţă. De aceea, opinia publica mondială iubitoare de pace, umăreşte cu un deosebit interes desfăşurarea conferinţei de la Berlin, considerând-o ca un eveniment extrem de important in relaţiile internaţionale, care are menirea să ducă spre întărirea păcii, spre micşorarea încordării, spre asigurarea securităţii în Europă şi în lumea întreagă. Un interes arzător, faţă de desfăşurarea conferinţei, arată poporul german. Germania aşteaptă cu nerăbdare ca această conferinţă să dea rezultate bune, atât în ceea ce priveşte rezolvarea problemei germane, cât şi a altor probleme de care depinde micşorarea încordării în relaţiile internaţionale şi soarta păcii. Masele largi ale populaţiei germane, privesc cu indignare uneltirile clicii lui Adenauer in legătură cu conferinţa. Poporul german nu mai doreşte ruine şi distrugeri. El este însetat de pace, de unitate naţionala, de o viaţă mai bună, intr'o Germanie democrată. încă cu câteva zile înainte de conferinţă — aşa după cum s‘a anunţat în presă — în R. D. Germană s-au înregistrat 8 milioane şi jumătate de semnături înfavoarea încheierii unui tratat de pace just cu Germania, a restabilirii ei pe baze democratice, încetării militarizării Germaniei occidentale şi în sprijinirea participării, la conferinţa de la Berlin a reprezentanţilor poporului german atât din apus cât şi din răsărit. Aceleaşi puncte de vedere au fost exprimate cu tărie şi de masa largă a populaţiei din Germania occidentală. . Desfăşurarea lucrărilor în primele zile ale conferinţei miniştrilor de externe a arătat că poziţia delegaţiei sovietice, expusă de V. M. Molotov, obţine tot mai multă influenţă şi autoritate în cele mai largi pături ale germanilor, precum şi a opiniei publice mondiale. In articolul apărut în ziarul ,,Neues Deutschland“ se spune: „Poporului german, ca şi tuturortopoarelor iubitoare de pace,din iunie, ministrul afacerilor externe al Uniunii Sovietice, V. M. Molotov, le- a vorbit din inimă. Toate popoarele împărtăşesc aşteptările poporului german, ca conferinţa de la Berlin să ducă la rezultate pozitive, pentru că milioane de oameni doresc acest lucru. A te împotrivi acestei voinţe ar fi o cutezanţă periculoasă1. In a doua zi a conferinţei, miniştrii de externe apuseni au acceptat ordinea de zi propusă de V. M. Molotov. Era şi de aşteptat ca reprezentanţii occidentali să nu respingă propunerile sovietice cu privire la ordinea de zi,deoarece respingerea acestora ar fi însemnat să se arate lumii întregi că ei nu vor să caute şi să găsească soluţia celor mai arzătoare şi mai importante probleme internaţionale Dealtfel expunerile lui V. M. Molotov s-au bazat pe argumente greu de combătut. V. M. Molotov a arătat în declaraţia sa făcută în prima zi a conferinţei calea adevărată pe care trebue să meargă conferinţa, dacă intr'adevăr se vrea ca ea să corespundă cerinţelor şi speranţelor de consolidare a păcii şi securităţii internaţionale. Deşi reprezentanţii celor trei puteri occidentale s'au întrunit separat, atât în timpul conferinţei, cât şi înaintea conferinţei de la Berlin, cei 3 miniştri de externe occidentali nu au putut aduce obiecţiuni valabile propunerilor făcute de reprezentantul Uniunii Sovietice. Răspunzând d-lor Dulles, Eden şi Bidsult, V. M. Molotov a adus noi argumente convingătoare în sprijinul tezelor sale. Puterile occidentale au refuzat să socotească ca punct de plecare în rezolvarea problemei germane, acordurile dela Yalta și Potsdam. Dl. Dulles a încercat să compare acordul dela Potsdam cu cel de la Versailles, care după cum se ştie a fost impus germanilor în 1919. In legătură cu această denaturare V. M. Molotov, a spus: „Tratatul de la Versailles poarta semnătura Franţei, semnătura Angliei, semnătura S.U.A. Lipseşte mimai semnătura Uniunii Sovietice. Noi nu considerăm nicidecum că aceasta ar fi o greşală a noastră. Desigur, dvs. aveţi dreptul să ocăriţi, să criticaţi acest tratat, semnat de dvs., să-l consideraţi defectuos. Dar noi nu răspundem pentru aceasta. Dvs. purtaţi răspunderea pentru aceasta. Ceeace s-a greşit pe atunci nu ne priveşte. Dar noi nu suntem de acord că tratatul de la Versailles are vreo legătură cu hotărîrile de la Potsdam“. Arătând necesitatea participării Chinei la rezolvarea problemelor internaţionale, V. M. Molotov, a atras atenţia că atitudinea celor ce continuă să nu recunoască guvernul central popular a! Republicii Populare Chineze este nerealistă, încât ea nu este împărtăşită nici măcar de guvernele Suediei şi Elveţiei, pe care Statele Unite le-a desemnat ca membri în comisia neutră pentru problema coreeană. Aşa zisul argument „juridic“ folosit de unele cercuri din S.U.A. cum că R.P. Chineză a fost declarată agresoare de O.N.U., nu poate sta în picioare, deoarece această rezoluţie nedreaptă dată de O. N. U. Republicii Populare Chineze nu corespunde câtuşi de puţin adevărului şi faptelor. Ea este desminţită acum mai mult ca oricând, ţinându-se cont de marea contribuţie a R. P. Chineze şi a R. D. Coreene la încheierea armistiţiului şi a restabilirii păcii în Coreea. Republica Populară Chineză este o mare putere asiatică şi mondială. Fără ea nu pot fi rezolvate principalele probleme internaţionale şi mai puţin problemele Asiei. Deci, convocarea unei conferinţe in cinci este impusă de realitatea faptelor,de logica evenimentelor internaţionale, precum şi de dorinţa de pace a omenirii. Nu altul decât domnul Nehru, primul ministru al Indiei şi eminent om de stat din Asia, a declarat acum, câteva zile: „Organizaţia Naţiunilor Unite îşi slăbeşte poziţiile refuzând să admită China comunistă. Apariţia noii Chine constitue un factor uriaş în situaţia internaţională. A nu recunoaşte China înseamnă a închide ochii în faţa realităţii". Concretizând poziţia Uniunii Sovietice, V. M. Molotov a prezentat următoarea propunere la primul punct (de pe ordinea de zi: „Despre măsurile pentru micşorarea incordării în relaţiile internaţionale şi despre convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, Angliei, S.U.A., Uniunii Sovietice şi Republicii Populare Chineze. Pornind de la necesitatea întăririi păcii generale şi securităţii popoarelor, precum şi de la necesitatea înlăturării primejdiei unui nou război şi a creării unor condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea relaţiilor politice şi economice între state, conform principiilor Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, să se considere oportună convocarea în Mai — Iunie 1954 a unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe ai Franţei, Angliei, SUA, URSS şi Republicii Populare Chineze pentru examinarea măsurilor urgente în vederea micşorării încordării în relaţiile internaţionale“. Această rezoluţie propusă de delegaţia sovietică corespunde pe deplin intereselor popoarelor, care cer cu insistenţă ca marile puteri să facă totul pentru slăbirea încordării internaţionale. Majoritatea ziarelor declară că poziţia Uniunii Sovietice la conferinţa de la Berlin,a creat şi creează o largă bază de colaborare în vederea micşorării încordării internaţionale. Toate cercurile opiniei publice din Berlin au subliniat următoarea declaraţie a lui V. M. Molotov: „Eu cred că ne-am întrunit nu pentru a face declaraţii categorice, ci pentru a ne asculta unul pe altul şi pentru a găsi posibilitatea de a ajunge la o înţelegere cu privire la problemele asupra cărora se poate ajunge astăzi la o înţelegere, iar discutarea problemelor asupra cărora nu se poate ajunge astăzi la o înţelegere şi care trebue considerate insuficient pregătite în vederea rezolvării lor, trebue desigur,continuată mâine sau la momentul pe care-l vom găsi potrivit". GH. TOCACIU STEAUA RO$IE DIN TARILE DE DEMOCRATIE POPULARA Cinematografia Republicii Populare Chineze în 1954 Anul luji este un an de dezvoltare continuă a cinematografiei chineze. Anul acesta se prevede prezentarea pe ecranele cinematografelor din țară a 13 filme artistice, între care filmul „Sadia — Dian“, despre eroica luptă de eliberare dusă de ţăranii din partea de nord a provinciei Sensi, filmul „Pământul“ — despre succesul reformei agrare în satul chinez, precum şi filme consacrate muncii intense a poporului chinez şi luptei sale împotriva duşmanilor din afara şi din lăuntrul ţării, despre viaţa nouă şi fericită a oamenilor muncii din R.P. Chineză, etc. Anul acesta vor fi prezentate pe ecran cele mai bune creaţii ale artei teatrale chineze, printre care filme ale cunoscutului artist Mei Lan-lan. Totodată, vor fi produse 26 de filme documentare şi 15 filme de popularizarea ştiinţei. Se prevede dublarea în limba chineză a 40 de filme sovietice, poloneze, ungare, etc. 20 de filme vor fi dublate în limbile minorităţilor naţionale din China. In China se acordă o mare importanţă problemelor dezvoltării cinematografiei. Recentele hotăriri ale Consiliului Administrativ de Stat, trasează cineaştilor chinezi sarcini importante şi, concrete cu privire la îmbunătăţirea continuă a muncii in domeniul cinematografiei , mărirea producţiei de filme şi îmbunătăţirea calităţii lor, precum şi ridicarea nivelului artistic şi politico-educativ al creaţiei artei cinematografice. Hotârîrea Consiliului Administrativ de Stat prevede ca in următorii patru ani, începând din 1954 să se producă anual 12—15 filme artistice, câteva filme pentru copii şi spectacole filmate, zece filme documentare de lung metraj, peste 20 de filme documentare de scurt metraj şi peste 15 filme de popularizarea ştiinţei. Totodată hotărirea acordă o mare atenţie dublării în limba chineză a filmelor sovietice şi din ţările de democraţie populară, precum şi a filmelor progresiste ale artei cinematografice din țările capitaliste. 3 Februári pice 4 Dezvoltarea cooperativelor de producţie meşteşugăreşti în RPU In cel de al 3-lea trimestru al anului trecut, cooperativele de producţie meşteşugăreşti au sporit producţia cu 9 la sută în comparaţie cu cel de al 2-lea trimestru. Printre sarcinile trasate industriei locale pe 1954 se numără or, sarcină de mare importantă: extinderea serviciilor şi reparaţiilor. In 1951 industria locală a efectuat servicii şi reparaţii in valoare de 1600 milioane forinţi. In 1954 ea va efectua lucrări in valoare de 2.500 milioane forinţi. Atelierele de încălţăminte şi de croitorie vor fi mult lărgite. In 1953 industria locală a pus in vânzare mârfuri in valoare de 3.000 milioane forinţi. In 1954 ea va produce mărfuri în valoare de 3.600 milioane forinţi. La fabricarea articolelor de larg consum, arta populară va influenţa in mare măsură inspirând finisarea acestora in spiritul motivelor nationale. Zootehnicienii albanezi înbunatăţesc rasele de animale încă de acum doi ani Centrul de selecrea unei noi rase de vaci care să dea pentru grăsime şi carne care în curaţionare zootehnică din Skodra lucrea anual câte 3.000 de litri de lapte câte un an să atingă greutatea de 120-7ă în mod ştiinţific urmând experienţa un mare procent de smântână. Vacile sovietică în domeniul obţinerii de noi vor avea o greutate vie între 350 şi rase de bovine, ovine şi porcine mai 400 kg. Totodată va fi creată o nouă A,ei a fost obţinut prime productive şi mai adaptate la condiţii- rasă de oi pentru lână şi carne adao- generaţie a acestor trei rase, iar aniile naturale. Astfel, se prevede obţine-tată condiţiilor ţării şi o rasă de porci acesta vor da prima reproducţie. Succesele industriei construcţiilor din Cehoslovacia In cursul cincinalului gottwaldistain industria a primit câteva minoaîn Cehoslovacia au fost create 70 de n. m. p. de suprafaţă de producţie, întreprinderi de construcţii. In aceşti Construcţia de întreprinderi industriale s'a desfăşurat în mari proporţii In anul 1949 a început construirea noului combinat metalurgic „Ciement Gottwald“ de la Kuncke. In decursul cincinalului a luat sfârşit construirea unei serii de mari construcţii hidraulice de baraje şi hidrocentrale. In ultimii cinci ani au fost date în folosinţă 110.000 apartamente. Potrivit planului cincinal, s-au construit o serie de şosele,între care „Şoseaua Tineretului“ şi linia ferată Brno—Gavecikov—Brod. Baza succeselor obţinute în domeniul construcţiei este întrecerea socialistă şi dezvoltarea pe scară largă a mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor în producţie. In anul 1953 în intrecerea socialistă au fost antrenaţi 55 la sută dintre muncitorii constructori din R. Cehoslovacă. Constructia barajului de la Slapy in faza finală. Presa germană despre declaraţia lui V. M. Molotov BERLIN (Agerpres). — Declaraţia ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, în sprijinul cererii guvernului Republicii Democrate Germane cu privire la participarea reprezentanţilor germani la Conferinţa de la Berlin se află în centrul atenţiei întregii prese democrate din Berlin din ziua de 30 ianuarie. „Poporul german, scrie ziarul „Berliner Zeitung“, aşteaptă acum de la puterile occidentale un răspuns la scrisoarea guvernului nostru care le-a fost transmisă de V. M. Molotov şi va trage din acest răspuns concluziile sale. Poporul german va judeca cine se pronunţă cu adevărat pentru rezolvarea paşnică a problemei germane şi pentru dreptul naţiunii germane la autodeterminare, după atitudinea pe care o are fiecare putere faţă de problema participării reprezentanţilor germani din Germania răsăriteană şi apuseană la Conferinţa de la Berlin* Ziarul subliniază că declaraţia lui Adenauer împotriva participării reprezentanţilor R. D. Germane şi Germaniei occidentale la Conferinţa, de la Berlin dovedeşte că el nu doreşte unificarea paşnică a Germaniei ci tendinţa lui de a continua in Germania occidentală politica remilitarizării şi pregătirii unui război. Ziarele democrate comentează pe larg propunerea delegaţiei sovietice cu privire la convocarea unei conferinţe mondiale pentru reducerea generală a înarmărilor, salutând această propunere ca o nouă iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice îndreptată spre slăbirea încordării în relaţiile internaţionale şi care corespunde intereselor vitale ale popoarelor din întreaga lume, Intr'un articol întitulat „Poporul german şi reducerea generală a înarmărilor“, ziarul „Neues Deutschland“ subliniază că toţi patrioţii germani din răsăritul şi apusul Germaniei aprobă şi sprijină cu căldură această propunere a delegaţiei sovietice. Ei o sprijină mai cu seamă pentru că traducerea în fapt a propunerii Uniunii Sovietice ar zădărnici planurile imperialiştilor americani şi germani de remilitarizare şi înarmare a Germaniei occidentale întrucât remilitarizarea şi înarmarea Germaniei occidentale duce la ascuţirea relaţiilor internaţionale, la intensificarea ameninţării securităţii Europei, la adâncirea desmembrării şi în sfârşit la sinuciderea Germaniei. In încheiere „Neues Deutschland“ subliniază că propunerea ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, cu privire la convocarea unei conferinţe mondiale pentru reducerea generală a înarmărilor are o însemnătate extrem de mare pentru rezolvarea problemelor de importanţă vitală pentru poporul german şi serveşte cauza rezolvării paşnice a problemei germane. Şedinţa extraordinari a Consiliului de Miniştri al R. D. Germane BERLIN (Agerpres). A.D.N. anunţă: Departamentul presei de pe lângă primul ministru al Republicii Democrate Germane a dat publicităţii următorul comunicat: „La 30 ianuarie 1954 a avut loc sub preşedinţia primul- ministru Otto Grotewohl, o şedinţă extraordinara a Consiliului de Miniştri al R.D. Germane. Primul ministru a făcut o comunicare despre desfăşurarea conferinţei celor patru miniştri ai afacerilor externe şi a prezentat consiliului de miniştri un memorandum în care este expusă poziţia guvernului Republicii Democrate Germane în ceea ce priveşte rezolvarea paşnică a problemei germane. După discuţiile care s-au desfăşurat sub semnul conştiinţei înaltei răspunderi faţă de poporul german, Consiliul de Miniştri a aprobat acest memoriu important“. Triatat: INTRtimiNDEREA POOGRAFICA, TG.-MUREŞ. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19, Telefon RedaCt!&l *BB, «WAdministraţia: 695 Tipografia: 6*3 Taxa opt*»l* plătită în camera» conf. aproMrlj Dtr. Gen. PTT Nr 17».MO