Steaua Roşie, februarie 1954 (Anul 3, nr. 146-153)

1954-02-03 / nr. 146

Eforturile Uniunii Sovietice pentru micşorarea încordării internationale Privirile multor milioane fie oa­meni din lumea întreagă sunt aţinti­te in aceste zile spre ner­in. Desfaşu­­rarea lucrărilor conferinţei miniştri­lor de externe ai URSS, SUA, Angliei şi Franţei arata din nou că spiritul tratativelor pe plan internaţional poa­te şi trebue să triumfe asupra politi­cii de forţă. De aceea, opinia publica mondială iubitoare de pace, umăreş­te cu un deosebit interes desfăşurarea conferinţei de la Berlin, considerând-o ca un eveniment extrem de important in relaţiile internaţionale, care are menirea să ducă spre întărirea păcii, spre micşorarea încordării, spre asi­gurarea securităţii în Europă şi în lumea întreagă. Un interes arzător, faţă de desfăşu­rarea conferinţei, arată poporul ger­man. Germania aşteaptă cu nerăb­­dare ca această conferinţă să dea re­zultate bune, atât în ceea ce priveşte rezolvarea problemei germane, cât şi a altor probleme de care depinde micşorarea încordării în relaţiile in­ternaţionale şi soarta păcii. Masele largi ale populaţiei germane, privesc cu indignare uneltirile clicii lui Ade­nauer in legătură cu conferinţa. Po­porul german nu mai doreşte ruine şi distrugeri. El este însetat de pace, de unitate naţionala, de o viaţă mai bună, intr'o Germanie democrată. încă cu câteva zile înainte de con­ferinţă — aşa după cum s‘a anun­ţat în presă — în R. D. Germană s-au înregistrat 8 milioane şi jumăta­te de semnături în­­favoarea încheie­rii unui tratat de pace just cu Ger­mania, a restabilirii ei pe baze de­mocratice, încetării militarizării Ger­maniei occidentale şi în sprijinirea participării, la conferinţa de la Berlin a reprezentanţilor poporului german atât din apus cât şi din răsărit. Ace­leaşi puncte de vedere au fost expri­mate cu tărie şi de masa largă a populaţiei din Germania occidentală. . Desfăşurarea lucrărilor în primele zile ale conferinţei miniştrilor de ex­terne a arătat că poziţia delegaţiei sovietice, expusă de V. M. Molotov, obţine tot mai multă influenţă şi au­toritate în cele mai largi pături ale germanilor, precum şi a opiniei publi­ce mondiale. In articolul apărut în ziarul ,,Neues Deutschland“ se spune: „Poporului german, ca şi tuturor­­topoarelor iubitoare de pace,din iunie, ministrul afacerilor externe al Uniu­nii Sovietice, V. M. Molotov, le- a vor­bit din inimă. Toate popoarele împăr­tăşesc aşteptările poporu­lui german, ca conferinţa de la Berlin să ducă la rezultate pozitive, pentru că milioane de oameni doresc acest lucru. A te împotrivi acestei voinţe ar fi o cute­zanţă periculoasă1­. In a doua zi a conferinţei, miniş­trii de externe apuseni au acceptat ordinea de zi propusă de V. M. Mo­lotov. Era şi de aşteptat ca reprezentan­ţii occidentali să nu respingă pro­punerile sovietice cu privire la ordinea de zi,deoarece respingerea acestora ar fi însemnat să se arate lumii întregi că ei nu vor să caute şi să găsească soluţia celor mai arzătoare şi mai importante probleme internaţionale Dealtfel expunerile lui V. M. Molotov s-au bazat pe argumente greu de combă­tut. V. M. Molotov a arătat în decla­raţia sa făcută în prima zi a con­ferinţei calea adevărată pe care tre­bue să meargă conferinţa, dacă intr'adevăr se vrea ca ea să cores­pundă cerinţelor şi speranţelor de consolidare a păcii şi securităţii in­ternaţionale. Deşi reprezentanţii celor trei puteri occidentale s'au întrunit separat, atât în timpul conferinţei, cât şi înaintea conferinţei de la­ Berlin, cei 3 miniştri de externe occidentali nu au putut a­­duce obiecţiuni valabile propunerilor făcute de reprezentantul Uniunii So­vietice. Răspunzând d-lor Dulles, Eden şi Bidsult, V. M. Molotov a adus noi ar­gumente convingătoare în sprijinul tezelor sale. Puterile occidentale au refuzat să socotească ca punct de plecare în rezolvarea problemei ger­mane, acordurile dela Yalta și Pots­dam. Dl. Dulles a încercat să compare acordul dela Potsdam cu cel de la Ver­sailles, care după cum se ştie a fost impus germanilor în 1919. In legătu­ră cu această denaturare V. M. Molo­tov, a spus: „Tratatul de la Versailles poarta semnătura Franţei, semnătura Angliei, semnătura S.U.A. Lipseşte mimai semnătura Uniunii Sovietice. Noi nu considerăm nicidecum că aceasta ar fi o greşală a noastră. De­sigur, dvs. aveţi dreptul să ocăriţi, să criticaţi acest tratat, semnat de dvs., să-l consideraţi defectuos. Dar noi nu răspundem pentru aceasta. Dvs. pur­taţi răspunderea pentru aceasta. Ceea­ce s-a greşit pe atunci nu ne priveş­te. Dar noi nu suntem de acord că tratatul de la Versailles are vreo le­gătură cu hotărîrile de la Potsdam“. Arătând necesitatea participării Chi­nei la rezolvarea problemelor interna­ţionale, V. M. Molotov, a atras aten­ţia că atitudinea celor ce continuă să nu recunoască guvernul central popu­lar a! Republicii Populare Chineze es­te nerealistă, încât ea nu este împăr­tăşită nici măcar de guvernele Suediei şi Elveţiei, pe care Statele Unite le-a desemnat ca membri în comisia neu­tră pentru problema coreeană. Aşa zisul argument „juridic“ folo­sit de unele cercuri din S.U.A. cum că R.P. Chineză a fost declarată agre­soare de O.N.U., nu poate sta în pi­cioare, deoarece această rezoluţie ne­dreaptă dată de O. N. U. Republicii Populare Chineze nu corespunde câ­tuşi de puţin adevărului şi faptelor. Ea este desminţită acum mai m­ult ca oricând, ţinându-se cont de marea contribuţie a R. P. Chineze şi a R. D. Coreene la încheierea armistiţiului şi a restabilirii păcii în Coreea. Republica Populară Chineză este o mare putere asiatică şi mondială. Fără ea nu pot fi rezolvate principalele pro­bleme internaţionale şi mai puţin pro­­blemele Asiei. Deci, convocarea unei conferinţe in cinci este impusă de realitatea faptelor,de logica evenimen­telor internaţionale, precum şi de do­rinţa de pace a omenirii. Nu altul decât domnul Nehru, pri­mul ministru al Indiei şi eminent om de stat din Asia, a declarat acum, câteva zile: „Organizaţia Naţiunilor Unite îşi slăbeşte poziţiile refuzând să admită China comunistă. Apariţia noii Chine constitue un factor uriaş în situaţia internaţională. A nu recu­noaşte China înseamnă a închide ochii în faţa realităţii". Concretizând poziţia Uniunii Sovie­tice, V. M. Molotov a prezentat ur­mătoarea propunere la primul punct (de pe ordinea de zi: „Despre măsurile pentru micşorarea incordării în relaţiile internaţionale şi despre convocarea unei conferinţe a miniştrilor afacerilor externe ai Fran­ţei, Angliei, S.U.A., Uniunii Sovieti­ce şi Republicii Populare Chineze. Pornind de la necesitatea întăririi păcii generale şi securităţii popoare­lor, precum şi de la necesitatea înlătu­rării primejdiei unui nou război şi a creării unor condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea relaţiilor politice şi economice între state, conform princi­piilor Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, să se considere oportună con­vocarea în Mai — Iunie 1954 a unei conferinţe a miniştrilor afacerilor ex­terne ai Franţei, Angliei, SUA, URSS şi Republicii Populare Chineze pentru examinarea măsurilor urgente în ve­derea micşorării încordării în relaţiile internaţionale“. Această rezoluţie propusă de dele­gaţia sovietică corespunde pe deplin intereselor popoarelor, care cer cu insistenţă ca marile puteri să facă to­tul pentru slăbirea încordării interna­ţionale.­­ Majoritatea ziarelor declară că po­ziţia Uniunii Sovietice la conferinţa de la Berlin,a creat şi creează o largă bază de colaborare în vederea micşo­rării încordării internaţionale. Toate cercurile opiniei publice din Berlin au subliniat următoarea declaraţie a lui V. M. Molotov: „Eu cred că n­e-am întrunit nu pentru a face declaraţii categorice, ci pen­tru a ne asculta unul pe altul şi pen­tru a găsi posibilitatea de­ a ajunge la­­ o înţelegere cu privire la problemele­ asupra cărora se poate ajunge astăzi­­ la o înţelegere, iar discutarea probl­­­­emelor asupra cărora nu se poate ajunge astăzi la o înţelegere şi care trebue considerate insuficient pregătite în vederea rezolvării lor, trebue de­sigur,continuată mâine sau la momen­tul pe care-l vom găsi potrivit". GH. TOCACIU STEAUA RO$IE DIN TARILE DE DEMOCRATIE POPULARA Cinematografia Republicii Populare Chineze în 1954 Anul luji este un an de dezvoltare continuă a cinematografiei chineze. A­­nul acesta se prevede prezentarea pe ecranele cinematografelor din țară a 13 filme artistice, între care filmul „Sadi­a — Dian“, despre eroica luptă de eliberare dusă de ţăranii din partea de nord a provinciei Sensi, filmul „Pă­mântul“ — despre succesul reformei agrare în satul chinez, precum şi filme consacrate muncii intense a poporului chinez şi luptei sale împotriva duşma­nilor din afara şi din lăuntrul ţării, des­pre viaţa nouă şi fericită a oamenilor muncii din R.P. Chineză, etc. Anul acesta vor fi prezentate pe e­­cran cele mai bune creaţii ale artei teatrale chineze, printre care filme ale cunoscutului artist Mei Lan-lan. Totodată, vor fi produse 26 de filme documentare şi 15 filme de populari­­zarea ştiinţei. Se prevede dublarea în limba chineză a 40 de filme sovietice, poloneze, ungare, etc. 20 de filme vor fi dublate în limbile minorităţilor na­ţionale din China. In China se acordă o mare impor­tanţă problemelor dezvoltării cinema­tografiei. Recentele hotăriri ale Con­siliului Administrativ de Stat, trasea­ză cineaştilor chinezi sarcini impor­tante şi, concrete cu privire la îmbu­nătăţirea continuă a muncii in dome­­niul cinematografiei , mărirea pro­ducţiei de filme şi îmbunătăţirea cali­tăţii lor, precum şi ridicarea nivelului artistic şi politico-educativ al creaţiei artei cinematografice. Hotârîrea Consiliului Administrativ de Stat prevede ca in următorii pa­tru ani, începând din 1954 să se pro­­ducă anual 12—15 filme artistice, câ­teva filme pentru copii şi spectacole filmate, zece filme documentare de lung metraj, peste 20 de filme docu­­mentare de scurt metraj şi peste 15 filme de popularizarea ştiinţei. Totodată hotărirea acordă o mare atenţie dublării în limba chineză a fil­melor sovietice şi din ţările de demo­craţie populară, precum şi a filmelor progresiste ale artei cinematografice din țările capitaliste. 3 Februári p­i­­ce 4 Dezvoltarea cooperativelor de producţie meşteşugăreşti în RPU In cel de al 3-lea trimestru al anu­lui trecut, cooperativele de producţie meşteşugăreşti au sporit producţia cu 9 la sută în comparaţie cu cel de al 2-lea trimestru. Printre sarcinile tra­sate industriei locale pe 1954 se nu­­mără or, sarcină de mare importantă: extinderea serviciilor şi reparaţiilor. In 195­1 industria locală a efectuat servicii şi reparaţii in­ valoare de 1600 milioane forinţi. In 1954 ea va efectua lucrări in valoare de 2.500 milioane forinţi. Atelierele de încălţăminte ş­i de croitorie vor fi mult lărgite. In 1953 industria locală a pus in vânzare mâr­­furi in valoare de 3.000 milioane fo­rinţi. In 1954 ea va produce mărfuri în valoare de 3.600 milioane fo­­rinţi. La fabricarea articolelor de larg consum, arta populară va influenţa in mare măsură inspirând finisarea aces­tora in spiritul motivelor nationale. Zootehnicienii albanezi înbunatăţesc rasele de animale încă de acum doi ani Centrul de selec­­rea unei noi rase de vaci care să dea pentru grăsime şi carne care în cura­ţionare zootehnică din Skodra lucrea­ anual câte 3.000 de litri de lapte câ­te un an să atingă greutatea de 120-7ă în mod ştiinţific urmând experienţa un mare procent de smântână. Vacile sovietică în domeniul obţinerii de noi vor avea o greutate vie între 350 şi­­ rase de bovine, ovine şi porcine mai 400 kg. Totodată va fi creată o nouă A,ei a fost obţinu­t prime productive şi mai adaptate la condiţii- rasă de oi pentru lână şi carne adao- generaţie a acestor trei rase, iar aniil­­e naturale. Astfel, se prevede obţine-­tată condiţiilor ţării şi o rasă de porci acesta vor da prima reproducţie. Succesele industriei construcţiilor din Cehoslovacia In cursul cincinalului gottwaldist­ain industria a primit câteva min­oa­­în Cehoslovacia au fost create 70 de n. m. p. de sup­rafaţă de producţie, întreprinderi de construcţii. In aceşti Construcţia de întreprinderi indus­triale s'a desfăşurat în mari proporţii In anul 1949 a început construirea­ noului combinat metalurgic „Ciement Gottwald“ de la Kunck­e. In decursul cincinalului a luat sfârşit construirea unei serii de mari construcţii hidrau­lice de baraje şi hidrocentrale. In ultimii cinci ani au fost date în folosinţă 110.000 apartamente. Potri­vit planului cincinal, s-au construit o serie de şosele,între care „Şoseaua Ti­neretului“ şi linia ferată Brno—­Gave­­cikov—Brod. Baza succeselor obţinute în dome­­niul construcţiei este întrecerea so­cialistă şi dezvoltarea pe scară largă a mişcării inovatorilor şi raţionalizatori­­lor în producţie. In anul 1953 în in­­trecerea socialistă au fost antrenaţi 55 la sută dintre muncitorii construc­tori din R. Cehoslovacă. Constructia barajului de la Slapy in faza finală. Presa germană despre declaraţia lui V. M. Molotov BERLIN (Agerpres). — Declaraţia ministrului aface­rilor externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, în sprijinul cererii gu­vernului Republicii Democrate Germane cu privire la partici­parea reprezentanţilor germani la Conferinţa de la Berlin se a­flă în centrul atenţiei întregii prese democrate din Berlin din ziua de 30 ianuarie. „Poporul german, scrie zia­rul „Berliner Zeitung“, aşteap­tă acum de la puterile occiden­tale un răspuns la scrisoarea guvernului nostru care le-a fost transmisă de V. M. Molotov şi va trage din acest răspuns con­cluziile sale. Poporul germ­an va judeca cine se pronunţă cu adevărat pentru rezolvarea paş­nică a problemei germane şi pentru dreptul naţiunii germane la autodeterminare, după atitu­dinea pe care o are fiecare pu­tere faţă de problema participă­rii reprezentanţilor germani din Germania răsăriteană şi apusea­nă la Conferinţa de la Berlin* Ziarul subliniază că declara­ţia lui Adenauer împotriva par­ticipării reprezentanţilor R. D. Germane şi Germaniei occiden­tale la Conferinţa, de la Berlin dovedeşte că el nu doreşte uni­ficarea paşnică­ a Germaniei ci tendinţa lui de a continua in Germania occidentală politica remilitarizării şi pregătirii unui război. Ziarele democrate comentea­ză pe larg propunerea delega­ţiei sovietice cu privire la con­vocarea unei conferinţe mondia­le pentru reducerea generală a înarmărilor, salutând această propunere ca o nouă iniţiativă de pace a Uniunii Sovietice îndrep­tată spre slăbirea încordării în relaţiile internaţionale şi care corespunde intereselor vitale ale popoarelor din întreaga lume, Intr'un articol întitulat „Po­porul german şi reducerea ge­nerală a înarmărilor“, ziarul „Neues Deutschland“ sublinia­ză că toţi patrioţii germani din răsăritul şi apusul Germaniei a­probă şi sprijină cu căldură a­­ceastă propunere a delegaţiei sovietice. Ei o sprijină mai cu seamă pentru că traducerea în fapt a propunerii Uniunii So­vietice ar zădărnici planurile imperialiştilor americani şi ger­mani de remilitarizare şi înar­mare a Germaniei occidentale întrucât remilitarizarea şi înar­marea Germaniei occidentale duce la ascuţirea relaţiilor in­ternaţionale, la intensificarea a­­meninţării securităţii Europei, la adâncirea desmembrării şi în sfârşit la sinuciderea Germaniei. In încheiere „Neues Deutsch­land“ subliniază că propunerea ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., V. M. Molotov, cu pri­vire la convocarea unei confe­rinţe mondiale pentru reduce­rea generală a înarmărilor are o însemnătate extrem de mare pentru rezolvarea problemelor de importanţă vitală pentru po­porul german şi serveşte cauza rezolvării paşnice a problemei germane. Şedinţa extraordinari a Consiliului de Miniştri al R. D. Germane BERLIN (Agerpres). A.D.N. anunţă: Departamentul presei de pe lân­gă primul ministru al Republi­cii Democrate Germane a dat pu­blicităţii următorul comunicat: „La 30 ianuarie 1954 a avut loc sub preşedinţia primul- ministru Otto Grotewohl, o şe­dinţă extraordinara a Consiliu­lui de Miniştri al R.D. Germa­ne. Primul ministru a făcut o comunicare despre desfăşurarea conferinţei celor patru miniştri ai afacerilor externe şi a pre­zentat consiliului de miniştri un memorandum în care este expusă poziţia guvernului Re­publicii Democrate Germane în ceea ce priveşte rezolvarea paş­nică a problemei germane. Du­pă discuţiile care s-au desfăşu­rat sub semnul conştiinţei înal­tei răspunderi faţă de poporul german, Consiliul de Miniştri a aprobat acest memoriu impor­tant“. Triatat: INTRtimiNDEREA POOGRAFICA, TG.-MUREŞ. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Stalin Nr. 19, Telefon RedaCt!&l *BB, «W­­Administraţia: 695 Tipografia: 6*3 Taxa opt*»l* plătită în camera» conf. aproMrlj Dtr. Gen. PTT Nr 17».MO

Next