Steaua Roşie, august 1954 (Anul 3, nr. 198-205)
1954-08-04 / nr. 198
4 Pentru stabilirea de relaţii diplomatice şi economice cu R. P. Connexă Declaraţiile unor oameni politici din Anglia, Franţa şi Germania occidentală PARIS. (Agerpres). — In legătură cu încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva, în ultimul timp în presa franceză se pune tot mai des problema necesităţii recunoaşterii Republicii Populare Chineze şi a stabilirii relaţiilor diplomatice şi economice cu această ţară. Săptămînalul „Express“ a pus următoarea întrebare unor cunoscuţi oameni politici din Anglia, Franţa şi Germania occidentală: „Consideraţi, oare, că este de dorit pentru ţările Europei occidentale stabilirea unor legături economice şi politice cu China, în ciuda deosebitei precauţiuni a Americii în această problemă?“. Răspunzînd la această întrebare, Aneurin Bevan, liderul aripii de stînga a partidului laburist englez, a subliniat că nu se poate ţine „,într-un fel de carantină sociala“ o naţiune cu o populaţie de 600 milioane de oameni. Bevan a declarat că guvernele ţărilor Europei occidentale trebuie să ajute China să stabilească relaţii diplomatice cu celelalte state. Boothby, fost ministru în guvernul conservator englez, a subliniat că armistiţiul din Indochina deschide calea către rezolvarea problemei recunoaşterii Republicii Populare Chineze, calea către stabilirea relaţiilor diplomatice şi dezvoltarea comerţului cu această ţară. Carlo Schmidt, vicepreşedintele parlamentului vestgerman, „a cerut să se înfrîngă rezistenţa Statelor Unite“ în această problemă şi să se arate opiniei publice americane şi conducătorilor S.U.A. „absurditatea tezei că regimul Chinei Roşii ar fi o dictatură impusă poporului“. „S-a creat impresia, a spus Schmidt, că mai multe sute de milioane de ţărani chinezi au în această problemă o altă părere“. Gaulistul Jacques Soustelle, deputat în Adunarea Naţională a Franţei, s-a pronunţat de asemenea pentru stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Populară Chineză. „Existenţa Chinei actuale, a spus acesta, este un fapt istoric, asupra căruia ar fi absurd să închidem ochii. Consider că sîntem interesaţi în restabilirea relaţiilor cu China şi în special în obţinerea unor pieţe de desfacere acolo“. Opinia publică din Franţa se pronunţă cu hotărîre împotriva ratificării tratatului „comunităţii defensive europene“ PARIS. (Agerpres). — Presa franceză publică textul unui apel semnat de 134 personalităţi ale vieţii politice şi sociale, care cheamă întreaga opinie publică franceză să se opună ratificării tratatului „comunităţii defensive europene“. Apelul este semnat, printre alţii, de Justin Godard şi Louis Marin, foşti miniştri: Jacques Soustelle, deputat gaullist, Rene Cassagne, deputat radicalsocialist, André Denis, deputat (fost M.R.P.), Henri Terres, senator gaullist, Jean Marie Domenach, redactor al săptămînalului catolic „Esprit“, Michel Bruguier, secretar al Comitetului francez pentru reglementarea paşnică a problemei germane, pastorul Maurice Voge, scriitorii Marc Beigbeder și Julien Benda, Louis Bonnet, fost deputat M.R.P., Bernard Lavergne, profesor la Facultatea de drept din Paris, Gaston Monmousseau, secretar al Confederaţiei Generale a Muncii din Franţa etc. In timp ce popoarele lumii au primit cu o nestăvilită bucurie vestea încheierii acordului de la Geneva — văzînd în acest fapt nu numai încetarea războiului sîngeros dus împotriva popoarelor din Indochina, dar şi confirmarea justeţei politicii guvernului sovietic, de reglementare pe calea tratativelor a problemelor litigioase — cercurile reacţionare au primit această veste cu foarte multă amărăciune. Evenimentele evoluează însă cu totul altfel decît o doresc duşmanii colaborării internaţionale. Rezultatele conferinţei de la Geneva au constituit premiza unei puternice ofensive a forţelor păcii pentru continua îmbunătăţire a situaţiei internaţionale Acordurile realizate la Geneva cu privire la încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina creează condiţii favorabile pentru reglementarea celorlalte probleme internaţionale nerezolvate, privind nu numai Asia ci şi Europa. Printre aceste probleme la loc de frunte se situează problema germană, respectiv necesitatea asigurării securităţii colective în Europa. Opinia publică mondială a primit cu un uriaş interes nota guvernului sovietic adresată guvernelor Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite, în problema securităţii colective în Europa. Această notă porneşte în mod evident de la rezultatele pozitive înregistrate la Geneva şi de la sarcinile slăbirii încordării internaţionale, ale întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cercurile cele mai largi din toate ţările au apreciat acest document important ca o contribuţie de seamă a guvernului sovietic la atenuarea pe mai departe a situaţiei internaţionale, ceea ce corespunde pe deplin năzuinţelor popoarelor iubitoare de pace. Numeroase ziare din ţările europene consideră nota sovietică, ca o consecinţă logică a rezolvării conflictului din Indochina, ca ceva neapărat necesar, venit la timp. In ţările din occidentul Europei pentru care reglementarea problemei germane şi creearea unui sistem eficient de securitate colectivă în Europa constituie o problemă primordială, nota sovietică a fost salutată şi primită cu foarte mult interes. Presa de toate nuanţele a ţinut să precizeze că realizarea unui acord pe baza propunerilor Uniunii Sovietice este — aşa cum s-a dovedit şi la Geneva — întru totul posibilă. „După încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva, scrie ziarul social-democrat „Neue Ruhrzeitung“, Cremlinul dă din nou dovadă de spirit de iniţiativă în problemele europene ... Deoarece unificarea Germaniei poate fi realizată numai pe calea tratativelor, este de prisos să se sublinieze că şi propriile noastre interese cer noua conferinţă propusă de Molotov.“ „Stingerea ultimului incendiu al războiului de pe glob — stabilirea păcii în Indochina, — scrie ziarul „Hamburger Abendblatt“, interesează direct şi Europa... Slăbirea încordării în Asia înlesneşte desfăşurarea tratativelor în Europa. Reglementarea în Indochina are un efect liniştitor... Relaţiile dintre Răsărit şi Apus s-au îmbunătăţit simţitor, ceea ce este foarte important“. Propunerile Uniunii Sovietice formulate în noua notă pornesc de la posibilitatea coexistenţei paşnice a statelor de diferite sisteme şi de la posibilitatea colaborării dintre ele. Nota sovietică răspunde direct tuturor „teoriilor“ conform cărora singura cale a rezolvării problemei germane ar fi înarmarea Germaniei occidentale, creearea „comunităţii defensive europene“. Realitatea dezminte şi dovedeşte netemeinicia acestor „teorii“. Masele largi sunt convinse că ideea creerii unui sistem de securitate colectivă în Europa este singura soluţie valabilă. Ziarele franceze şi vest-berlineze, arată că nu există niciun motiv de a nu se accepta propunerile formulate în nota sovietică. Presa franceză insistă cu hotărîre să se dea un răspuns favorabil notei sovietice. „Ni se propune un plan şi se exprimă speranţa de a examina orice alte propuneri, scrie ziarul „Liberation“. Cine va îndrăzni în Franţa să renunţe la această şansă, care după conferinţa de la Berlin a fost sprijinită de Edouard Herriot, generalul De Gaulle, Daladier şi de ultimul congres al socialiştilor? Cine va îndrăzni să prefere reînarmarea accelerată a Germaniei? Şi cine poate împiedica tratativele, dacă Franţa, ţara cea mai interesată, va spune „da“? In comentariile serviciului de presă ale P.S.D.G. se spune că: „Ar fi absurd şi lipsit de răspundere, dacă puterile occidentale cărora li s-a adresat Uniunea Sovietică ar cotinua în problema germană să se sustragă de la discuţii şi ar insista asupra unor argumente, ale căror premize politice şi psihologice nu mai există de mult. Problema securităţii germane şi europene rămîne la ordinea zilei în politica mondială“. In ceea ce priveşte opinia publică engleză, presa relatează că, nota sovietică a fost primită cu însufleţire. Ziarul „Times“ scrie: — „Majoritatea poporului englez nu ar fi potrivnică ideii convocării unei conferinţe în problema securităţii colective“. In realitate, — continuă ziarul, — şi guvernul britanic ar fi dispus să accepte nota sovietică“. Cum era de aşteptat, nota sovietică a fost respinsă dintr-un început de guvernanţii de la Washington. In cercurile conducătoare din S.U.A. ea a provocat reacţii deosebit de dure şi pline de patimă. Ca un răspuns la nota guvernului sovietic care propune calea tratativelor pentru destinderea încordării internaţionale, aţîţătorii la război de peste Ocean s-au dedat la actul pirateresc, de la 26 iulie, atacînd avioane ale Republicii Populare Chineze în regiunea insulelor Hainan. Acest act perfid este considerat pretutindeni, ca o provocare în mod deliberat a unor incidente, în dorinţa de a agrava din nou situaţia internaţională. Opinia publică este cuprinsă de indignare în faţa acestui nou act mîrşav, ea îi ţinteşte pe provocatori la stîlpul înfamiei. Popoarele lumii cer încetarea provocărilor, cer rezolvarea problemelor litigioase și nicide cum agravarea lor, cer acceptarea propunerilor formulate în nota sovietică, care în mod sigur ar contribui la întărirea păcii în Europa și în lumea întreagă. Popoarele lumii cer continuarea tratativelor pentru destinderea încordării internaţionale STEMS* . ROȘIE I Dezbaterile din Camera In legătură cu acordul anglo-egiptean LONDRA. (Agerpres). Potrivit relatărilor presei, ministrul de război Head, deschizînd discuţiile în Camera Comunelor, a declarat că acordul anglo-egiptean nu va însemna desfiinţarea bazei militare engleze în zona Canalului Suez. Din declaraţia lui Head reiese că acordul anglo-egiptean este conceput în cadrul planului de creare a unui bloc militar în Orientul Mijlociu. Cu acest prilej, el s-a referit la trupele turceşti înarmate de americani, care se află nu prea departe de Suez. Liderul opoziţiei, Attlee, aprobînd acordul anglo-egiptean, a preconizat crearea unor „trupe internaţionale“ în Orientul Mijlociu. Waterhouse, conducătorul unui grup de 40 conservatori, care se pronunţă împotriva acordului anglo-egiptean, declarînd că nu face parte din cei care au obiceiul să critice Statele Unite, a subliniat însă că Statele Unite „nutresc o ură vădită faţă de imperiul britanic“... La baza acţiunilor S.U.A. din lumea întreagă stă ura faţă de Anglia şi străduinţa de a-i cauza prejudicii. Waterhouse a dat de înţeles că în problema Egiptului S.U.A. „și-au atins scopul“. Vorbind în numele guvernului, ministrul Afacerilor Externe, Eden, a declarat: „Baza principală — baza militară — rămîne în Egipt. Este absolut posibil că pe baza acestui acord vor fi create o serie de baze înaintate...“ După cum a subliniat în continuare Eden, acordul anglo-egiptean permite trupelor engleze să capete o „mobilitate“ mult mai mare. In încheiere, Eden a spus: „Dreptul nostru de a ne întoarce (este vorba de dreptul Angliei de a folosi baza din zona Canalului Suez în cazurile menţionate într-un paragraf special al acordului) ... ne va da posibilitatea să menţinem poziţiile noastre în Orientul Mijlociu“. Acordul anglo-egiptean a fost aprobat cu 257 voturi pentru şi 261 contra. Membrii opoziţiei laburiste s-au abţinut de la vot. Pentru acord au votat numai 5 laburişti în ciuda hotărîrii partidului de a se abţine de la vot. Declaraţii împotriva reînarmării Germaniei occidentale LONDRA. (Agerpres). — După cum relatează presa, în dezbaterile din 29 iulie ale Camerei Lorzilor lordul Silkin, laburist, a apreciat în mod favorabil rezultatele conferinţei de la Geneva şi a declarat că este necesar să fie folosită îmbunătăţirea situaţiei internaţionale în urma conferinţei pentru a soluţiona celelalte probleme nerezolvate. Potrivit dării de seamă parlamentare oficiale, Silkin a relevat trei rezultate importante ale conferinţei de la Geneva. Un prim rezultat este acela că se pot duce tratative cu Uniunea Sovietică şi cu alte ţări. Al doilea este că acordul de la Geneva a fost realizat în ciuda voinţei Statelor Unite. „Eu consider — a declarat lordul Comunelor Silkin — că putem privi în faţă cu mai mult curaj situaţia în care se află omenirea, datorită faptului că in această problemă ne-am călăuzit de o orientare independentă şi am dovedit că avem dreptate“. Al treilea rezultat, potrivit părerii lui Silkin, constă în faptul că succesul realizat la Geneva a dat naştere speranţei în posibilitatea reluării tratativelor în problema coreeană, cu şanse şi mai mari de succes. In problema germană lordul laburist s-a pronunţat împotriva propunerilor anglo-americane de a se acorda Germaniei occidentale o aşa-zisă „suveranitate“ în cazul cînd parlamentul francez nu va ratifica tratatul cu privire la comunitatea defensivă europeană“. In legătură cu reînarmarea Germaniei occidentale, Silkin a spus că nu are nimic de adăugat la cele spuse în ajun de lordul Archibald. (Acesta a adoptat o atitudine categorică împotriva reînarmării Germaniei occidentale — N.R.) Silkin a subliniat că în rîndurile poporului englez există adînci divergenţe în problema reînarmării Germaniei şi guvernul ar proceda cu totul nejust dacă ar adopta o hotărîre definitivă în favoarea acordării „suveranităţii“ către guvernul de la Bonn în timpul vacanţei parlamentare. In încheiere, ocupîndu-se de nota sovietică cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa, Silkin şi-a exprimat părerea că este oportun „să se facă tot posibilul pentru a se realiza un acord de pace cu Uniunea Sovietică și chiar să se depună eforturi pentru dezarmare“. Un ziar australian condamnă noul act agresiv al S.U.A. LONDRA. (Agerpres). — Ziarul australian „Sydney Morning Herald“, referindu-se la atacul banditesc săvîrșit de avioane militare americane împotriva a două avioane de vînătoare ale R. P. Chineze, scrie: „Dintre toate provocările puse la cale, nimic n-a fost mai nesăbuit decît ordinul dat de amiralul Stump aviatorilor flotei americane din Pacific „de a trage imediat“. Eventualele urmări ale unor asemenea acţiuni pripite şi nechibzuite sunt prea grave, pentru ca să poţi să le întreprinzi cu uşurinţă“. • SCURT Ciu En-lai, şeful delegaţiei Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe, premierul Consiliului Administrativ de Stat şi ministrul Afacerilor Externe şi Famn Van Dong, şeful delegaţiei Republicii Democrate Vietnam la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, au vizitat Moscova la invitaţia guvernului sovietic. La 28 iulie, V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministrul Afacerilor Externe al E ŞTIRI U.R.S.S., a oferit o recepţie în cinstea oaspeţilor. La 30 iulie, Ciu En-lai a părăsit Moscova plecînd spre Pekin. La 31 iulie a părăsit Moscova plecînd spre patrie Fam Wan -Dong. G. M. Malenkov preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit la 28 iulie, pe Sabandria, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Indonezia în U.R.S.S. ★ En Bao-han, director ad-interim (director provizoriu) al Direcţiei generale a Ministerului Afacerilor Externe al R. P. Chineze, a adresat o telegramă lui Dag Hammarskjoeld, secretar general al O.N.U., în care cere să difuzeze textul declaraţiei de protest al lui Cian Hanfu ministrul adjunct al afacerilor externe al R. P. Chineze, împotriva violării spaţiului teritorial al R. P. Chineze şi a doborîrii a două avioane chineze care patrulau deasupra coastelor Chinei, în rîndul delegaţiilor tuturor statelor membre ale O.N.U., cu excepţia aşa-numitei delegaţii a rămăşiţelor clicii Gomindanului. ★ Agenţia France Presse anunţă că în regiunea deltei Fluviului Roşu — unde a fost proclamată deja încetarea focului — siutaţia este calmă. De asemenea, în centrul şi in sudul Vietnamului încetarea focului se desfăşoară treptat. ★ Ambasada Elveţiei la Washington a dat publicităţii o declaraţie în care condamnă hotărîrea guvernului S.U.A. de a majora cu 50 la sută tarifele vamale la importul de ceasornice elveţiene de mai multe tipuri. In declaraţia ambasadei se spune că hotărîrea guvernului S.U.A. „este în contradicţie cu principiul libertăţii comerţului, proclamat mereu de guvernul american . Delegaţi ai ţărilor africane şi asiatice la O.N.U. au remis secretarului general al O.N.U. o scrisoare în care cer includerea în ordinea de zi provizorie, a Adunării Generale, a problemei Tunisiei și Marocului. -k Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 8, Telefon Redacţia: 498. 699. Tipografia: 643. Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării Dir. 3en. PTT Nr. 179.860 4 august 1954.