Steaua Roşie, august 1954 (Anul 3, nr. 198-205)

1954-08-04 / nr. 198

4 Pentru stabilirea de relaţii diplomatice şi economice cu R. P. Connexă Declaraţiile unor oameni politici din Anglia, Franţa şi Germania occidentală PARIS. (Agerpres). — In legătură cu încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva, în ultimul timp în presa franceză se pune tot mai des problema necesităţii recunoaşterii Repu­blicii Populare Chineze şi a sta­bilirii relaţiilor diplomatice şi economice cu această ţară. Săptămînalul „Express“ a pus următoarea întrebare unor cunoscuţi oameni politici din An­glia, Franţa şi Germania oc­cidentală: „Consideraţi, oare, că este de dorit pentru ţările Eu­ropei occidentale stabilirea unor legături economice şi politice cu China, în ciuda deosebitei precauţiuni a Americii în acea­stă problemă?“. Răspunzînd la această întrebare, Aneurin Be­­van, liderul aripii de stînga a partidului laburist englez, a subliniat că nu se poate ţine „,într-un fel de carantină socia­la“ o naţiune cu o populaţie de 600 milioane de oameni. Bevan a declarat că guver­nele ţărilor Europei occidentale trebuie să ajute China să sta­bilească relaţii diplomatice cu celelalte state. Boothby, fost ministru în gu­vernul conservator englez, a subliniat că armistiţiul din In­dochina deschide calea către re­zolvarea problemei recunoaşte­rii Republicii Populare Chineze, calea către stabilirea relaţiilor diplomatice şi dezvoltarea co­merţului cu această ţară. Carlo Schmidt, vicepreşedintele par­lamentului vestgerman, „a ce­rut să se înfrîngă rezistenţa Statelor Unite“ în această pro­blemă şi să se arate opiniei pu­blice americane şi conducători­lor S.U.A. „absurditatea tezei că regimul Chinei Roşii ar fi o dictatură impusă poporului“. „S-a creat impresia, a spus Schmidt, că mai multe sute de milioane de ţărani chinezi au în această problemă o altă pă­rere“. Gaulistul Jacques Soustelle, deputat în Adunarea Naţională a Franţei, s-a pronunţat de ase­menea pentru stabilirea relaţii­lor diplomatice cu Republica Populară Chineză. „Existenţa Chinei actuale, a spus acesta, este un fapt isto­ric, asupra căruia ar fi absurd să închidem ochii. Consider că sîntem intere­saţi în restabilirea relaţiilor cu China şi în special în obţinerea unor pieţe de desfacere acolo“. Opinia publică din Franţa se pronunţă cu hotărîre împotriva ratificării tratatului „comunităţii defensive europene“ PARIS. (Agerpres). — Presa franceză publică textul unui apel semnat de 134 personalităţi ale vieţii politice şi sociale, care cheamă întreaga opinie publică franceză să se opună ratificării tratatului „comunităţii defensi­ve europene“. Apelul este semnat, printre alţii, de Justin Godard şi Louis Marin, foşti miniştri: Jacques Soustelle, deputat gaullist, Re­ne Cassagne, deputat radical­­socialist, André Denis, deputat (fost M.R.P.), Henri Terres, senator gaullist, Jean Marie Domenach, redactor al săptă­­mînalului catolic „Esprit“, Mi­chel Bruguier, secretar al Co­mitetului francez pentru regle­mentarea paşnică a problemei germane, pastorul Maurice Vo­­ge, scriitorii Marc Beigbeder și Julien Benda, Louis Bonnet, fost deputat M.R.P., Bernard Lavergne, profesor la Faculta­tea de drept din Paris, Gaston Monmousseau, secretar al Con­federaţiei Generale a Muncii din Franţa etc. In timp ce popoarele lumii au pri­mit cu o nestăvilită bucurie vestea în­cheierii acordului de la Geneva — vă­­zînd în acest fapt nu numai încetarea războiului sîngeros dus împotriva po­poarelor din Indochina, dar şi confir­marea justeţei politicii guvernului so­vietic, de reglementare pe calea tra­tativelor a problemelor litigioase — cercurile reacţionare au primit această veste cu foarte multă amărăciune. Evenimentele evoluează însă cu totul altfel decît o doresc duşmanii colaborării internaţionale. Rezultate­le conferinţei de la Geneva au con­stituit premiza unei puternice ofen­sive a forţelor păcii pentru continua îmbunătăţire a situaţiei internaţio­nale Acordurile realizate la Geneva cu privire la încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina creea­ză condiţii favorabile pentru regle­mentarea celorlalte probleme interna­ţionale nerezolvate, privind nu numai Asia ci şi Europa. Printre aceste probleme la loc de frunte se situează problema germană, respectiv necesitatea asigurării secu­rităţii colective în Europa. Opinia publică mondială a primit cu un uriaş interes nota guvernului sovietic adre­sată guvernelor Franţei, Marii Bri­tanii şi Statelor Unite, în problema securităţii colective în Europa. Acea­stă notă porneşte în mod evident de la rezultatele pozitive înregistrate la Geneva şi de la sarcinile slăbirii în­cordării internaţionale, ale întăririi păcii şi colaborării internaţionale. Cer­curile cele mai largi din toate ţările au apreciat acest document impor­tant ca o contribuţie de seamă a gu­vernului sovietic la atenuarea pe mai departe a situaţiei internaţionale, ceea ce corespunde pe deplin năzuinţelor popoarelor iubitoare de pace. Numeroase ziare din ţările europene consideră nota sovietică, ca o conse­cinţă logică a rezolvării conflictului din Indochina, ca ceva neapărat ne­cesar, venit la timp. In ţările din occidentul Europei pentru care reglementarea problemei germane şi creearea unui sistem efi­cient de securitate colectivă în Eu­ropa constituie o problemă primordia­lă, nota sovietică a fost salutată şi primită cu foarte mult interes. Presa de toate nuanţele a ţinut să precizeze că realizarea unui acord pe baza pro­punerilor Uniunii Sovietice este — aşa cum s-a dovedit şi la Geneva — întru totul posibilă. „După încheierea cu succes a con­ferinţei de la Geneva,­­ scrie ziarul social-democrat „Neue Ruhrzeitung“, Cremlinul dă din nou dovadă de spi­rit de iniţiativă în problemele euro­pene ... Deoarece unificarea Germa­niei poate fi realizată numai pe calea tratativelor, este de prisos să se sub­linieze că şi propriile noastre interese cer noua conferinţă propusă de Molo­tov.“ „Stingerea ultimului incendiu al războiului de pe glob — stabilirea păcii în Indochina, — scrie ziarul „Hamburger Abendblatt“, interesea­ză direct şi Europa... Slăbirea în­cordării în Asia înlesneşte desfăşura­rea tratativelor în Europa. Reglementa­rea în Indochina are un efect linişti­tor... Relaţiile dintre Răsărit şi Apus s-au îmbunătăţit simţitor, ceea ce este foarte important“. Propunerile Uniunii Sovietice for­mulate în noua notă pornesc de la posibilitatea coexistenţei paşnice a statelor de diferite sisteme şi de la posibilitatea colaborării dintre ele. Nota sovietică răspunde direct tutu­ror „teoriilor“ conform cărora singura cale a rezolvării problemei germane ar fi înarmarea Germaniei occidenta­le, creearea „comunităţii defensive europene“. Realitatea dezminte şi dovedeşte netemeinicia acestor „teo­rii“. Masele largi sunt convinse că ideea creerii unui sistem de securitate colectivă în Europa este singura soluţie valabilă. Ziarele franceze şi vest-berlineze, arată că nu există niciun motiv de a nu se accepta pro­punerile formulate în nota sovietică. Presa franceză insistă cu hotărîre să se dea un răspuns favorabil notei sovietice. „Ni se propune un plan şi se exprimă speranţa de a examina orice alte propuneri,­­ scrie ziarul „Liberation“. Cine va îndrăzni în Franţa să renunţe la această şansă, care după conferinţa de la Berlin a fost sprijinită de Edouard Herriot, generalul De Gaulle, Daladier şi de ultimul congres al socialiştilor? Cine va îndrăzni să prefere reînarmarea accelerată a Germaniei? Şi cine poate împiedica tratativele, dacă Franţa, ţara cea mai interesată, va spune „da“? In comentariile serviciului de pre­să ale P.S.D.G. se spune că: „Ar fi absurd şi lipsit de răspundere, dacă puterile occidentale cărora li s-a adresat Uniunea Sovietică ar cotinua în problema germană să se sustragă de la discuţii şi ar insista asupra unor argumente, ale căror premize politice şi psihologice nu mai există de mult. Problema securităţii germane şi eu­ropene rămîne la ordinea zilei în politica mondială“. In ceea ce priveşte opinia publică engleză, presa relatează că, nota sovie­tică a fost primită cu însufleţire. Zia­rul „Times“ scrie: — „Majoritatea poporului englez nu ar fi potrivnică ideii convocării unei conferinţe în problema securităţii colective“. In realitate, — continuă ziarul, — şi gu­vernul britanic ar fi dispus să accep­te nota sovietică“. Cum era de aşteptat, nota sovieti­că a fost respinsă dintr-un început de guvernanţii de la Washington. In cer­curile conducătoare din S.U.A. ea a provocat reacţii deosebit de dure şi pline de patimă. Ca un răspuns la nota guvernului sovietic care propune calea tratativelor pentru destinderea încordării internaţionale, aţîţătorii la război de peste Ocean s-au dedat la actul pirateresc, de la 26 iulie, ata­­cînd avioane ale Republicii Populare Chineze în regiunea insulelor Hainan. Acest act perfid este considerat pretutindeni, ca o provocare în mod deliberat a unor incidente, în dorin­ţa de a agrava din nou situaţia in­ternaţională. Opinia publică este cuprinsă de in­dignare în faţa acestui nou act mîr­­şav, ea îi ţinteşte pe provocatori la stîlpul înfamiei. Popoarele lumii cer încetarea pro­vocărilor, cer rezolvarea problemelor litigioase și nici­de cum agravarea lor, cer acceptarea propunerilor for­mulate în nota sovietică,­­ care în mod sigur ar contribui la întărirea păcii în Europa și în lumea întreagă. Popoarele lumii cer continuarea tratativelor pentru destinderea încordării internaţionale STEMS* . ROȘIE I Dezbaterile din Camera In legătură cu acordul anglo-egiptean LONDRA. (Agerpres).­­ Potrivit relatărilor presei, ministrul de război Head, deschizînd discuţiile în Came­ra Comunelor, a declarat că acordul anglo-egiptean nu va însemna desfiin­ţarea bazei militare engleze în zona Canalului Suez. Din declaraţia lui Head reiese că acordul anglo-egipte­an este conceput în cadrul planului de creare a unui bloc militar în Orien­tul Mijlociu. Cu acest prilej, el s-a re­ferit la trupele turceşti înarmate de americani, care se află nu prea depar­te de Suez. Liderul opoziţiei, Attlee, aprobînd acordul anglo-egiptean, a preconizat crearea unor „trupe internaţionale“ în Orientul Mijlociu. Waterhouse, conducătorul unui grup de 40 conservatori, care se pronunţă împotriva acordului anglo-egiptean, declarînd că nu face parte din cei care au obiceiul să critice Statele Unite, a subliniat însă că Statele Unite „nutresc o ură vădită faţă de imperiul britanic“... La baza acţiunilor S.U.A. din lumea întreagă stă ura faţă de Anglia şi străduinţa de a-i cauza prejudicii. Waterhouse a dat de înţe­les că în problema Egiptului S.U.A. „și-au atins scopul“. Vorbind în nu­mele guvernului, ministrul Afacerilor Externe, Eden, a declarat: „Baza principală — baza militară — rămîne în Egipt. Este absolut posibil că pe baza acestui acord vor fi create o serie de baze înaintate...“ După cum a subliniat în continuare Eden, acordul anglo-egiptean permite trupelor engleze să capete o „mobili­tate“ mult mai mare. In încheiere, Eden a spus: „Dreptul nostru de a ne întoarce (este vorba de dreptul Angliei de a folosi baza din zona Canalului Suez în cazurile menţionate într-un paragraf special al acordului) ... ne va da posibilitatea să menţinem pozi­ţiile noastre în Orientul Mijlociu“. Acordul anglo-egiptean a fost apro­bat cu 257 voturi pentru şi 26­1 contra. Membrii opoziţiei laburiste s-au abţinut de la vot. Pentru acord au votat numai 5 laburişti în ciuda ho­­tărîrii partidului de a se abţine de la vot. Declaraţii împotriva reînarmării Germaniei occidentale LONDRA. (Agerpres). — După cum relatează presa, în dezbaterile din 29 iulie ale Camerei Lorzilor lor­dul Silkin, laburist, a apreciat în mod favorabil rezultatele conferinţei de la Geneva şi a declarat că este ne­cesar să fie folosită îmbunătăţirea situaţiei internaţionale în urma con­ferinţei pentru a soluţiona celelalte probleme nerezolvate. Potrivit dării de seamă parlamen­tare oficiale, Silkin a relevat trei re­zultate importante ale conferinţei de la Geneva. Un prim rezultat este ace­la că se pot duce tratative cu Uniu­nea Sovietică şi cu alte ţări. Al doilea este că acordul de la Geneva a fost realizat în ciuda voinţei Statelor Uni­te. „Eu consider — a declarat lordul Comunelor Silkin — că putem privi în faţă cu mai mult curaj situaţia în care se află omenirea, datorită faptului că in această problemă ne-am călăuzit de o orientare independentă şi am dovedit că avem dreptate“. Al treilea rezultat, potrivit părerii lui Silkin, constă în faptul că succe­sul realizat la Geneva a dat naştere speranţei în posibilitatea reluării tra­tativelor în problema coreeană, cu şanse şi mai mari de succes. In problema germană lordul labu­rist s-a pronunţat împotriva propune­rilor anglo-americane de a se acorda Germaniei occidentale o aşa-zisă „su­veranitate“ în cazul cînd parlamentul francez nu va ratifica tratatul cu pri­vire la comunitatea defensivă euro­peană“. In legătură cu reînarmarea Germaniei occidentale, Silkin a spus că nu are nimic de adăugat la cele spuse în ajun de lordul Archibald. (Acesta a adoptat o atitudine cate­gorică împotriva reînarmării Germa­niei occidentale — N.R.) Silkin a subliniat că în rîndurile poporului englez există adînci divergenţe în pro­blema reînarmării Germaniei şi gu­vernul ar proceda cu totul nejust da­că ar adopta o hotărîre definitivă în favoarea acordării „suveranităţii“ că­tre guvernul de la Bonn în timpul vacanţei parlamentare. In încheiere, ocupîndu-se de nota sovietică cu privire la crearea unui sistem de securitate colectivă în Eu­ropa, Silkin şi-a exprimat părerea că este oportun „să se facă tot posibilul pentru a se realiza un acord de pace cu Uniun­ea Sovietică și chiar să se depună eforturi pentru dezarmare“. Un ziar australian condamnă noul act agresiv al S.U.A. LONDRA. (Agerpres). — Ziarul australian „Sydney Mor­ning Herald“, referindu-se la atacul banditesc săvîrșit de avioane militare americane îm­potriva a două avioane de vî­­nătoare ale R. P. Chineze, scrie: „Dintre toate provocările puse la cale, nimic n-a fost mai ne­săbuit decît ordinul dat de ami­ralul Stump aviatorilor flotei americane din Pacific „de a tra­ge imediat“. Eventualele urmări ale unor asemenea acţiuni pri­pite şi nechibzuite sunt prea grave, pentru ca să poţi să le întreprinzi cu uşurinţă“. • SCURT Ciu En-lai, şeful delegaţiei Republicii Populare Chineze la conferinţa de la Geneva a mi­niştrilor Afacerilor Externe, pre­mierul Consiliului Administra­tiv de Stat şi ministrul Afaceri­lor Externe şi Famn Van Dong, şeful delegaţiei Republicii De­mocrate Vietnam la conferinţa de la Geneva a miniştrilor Afa­cerilor Externe, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, au vizitat Moscova la invitaţia gu­vernului sovietic. La 28 iulie, V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. şi ministrul Afacerilor Externe al E ŞTIRI U.R.S.S., a oferit o recepţie în cinstea oaspeţilor. La 30 iulie, Ciu En-lai a pă­răsit Moscova plecînd spre Pe­kin. La 31 iulie a părăsit Mos­cova plecînd spre patrie Fam Wan -Dong. G. M. Malenkov preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit la 28 iulie, pe Sabandria, ambasadorul ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Indonezia în U.R.S.S. ★ En Bao-han, director ad-inte­­rim (director provizoriu) al Direcţiei generale a Ministeru­lui Afacerilor Externe al R. P. Chineze, a adresat o telegramă lui Dag Hammarskjoeld, secre­tar general al O.N.U., în care cere să difuzeze textul declara­ţiei de protest al lui Cian Han­­fu ministrul adjunct al afaceri­lor externe al R. P. Chineze, îm­potriva violării spaţiului terito­rial al R. P. Chineze şi a dobo­­rîrii a două avioane chineze care patrulau deasupra coaste­lor Chinei, în rîndul delegaţii­lor tuturor statelor membre ale O.N.U., cu excepţia aşa-numitei delegaţii a rămăşiţelor clicii Gomindanului. ★ Agenţia France Presse anun­ţă că în regiunea deltei Fluviu­lui Roşu — unde a fost procla­mată deja încetarea focului — siutaţia este calmă. De aseme­nea, în centrul şi in sudul Viet­namului încetarea focului se desfăşoară treptat. ★ Ambasada Elveţiei la Wash­ington a dat publicităţii o dec­laraţie în care condamnă hotă­­rîrea guvernului S.U.A. de a majora cu 50 la sută tarifele vamale la importul de ceasorni­ce elveţiene de mai multe tipuri. In declaraţia ambasadei se spu­ne că hotărîrea guvernului S.U.A. „este în contradicţie cu principiul libertăţii comerţului, proclamat mereu de guvernul american . Delegaţi ai ţărilor africane şi asiatice la O.N.U. au remis secretarului general al O.N.U. o scrisoare în care cer include­rea în ordinea de zi provizorie, a Adunării Generale, a proble­mei Tunisiei și Marocului. -k Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Doja Nr. 8, Telefon Redacţia: 498. 699. Tipografia: 643. Taxa poştală plătită In numerar conf. aprobării Dir. 3en. PTT Nr. 179.860 4 august 1954.

Next