Steaua Roşie, octombrie 1954 (Anul 3, nr. 215-223)
1954-10-02 / nr. 215
octombrie 1954. STEAUA ROȘIE 3 B. Memorandumul înmînat la 19 martie la Washington de dl. J. F. Dulles lui G. N' Zarubin (Urmare din pag. 2-a) deb. Acordul urmează să stabilească în cea mai mare măsură practică posibilă normele şi principiile după care s-ar călăuzi Agenţia în exercitarea funcţiunilor ei. B. Calitatea de membru — toate statele care au semnat acordul ar fi membri ai Agenţiei. C. organul de conducere. 1. Puterea executiva supremă in Agenție trebuie să fie exercitată de Consiliul Guvernatorilor, format dintrun număr restrîns de membri, reprezentând guvernele. La determinarea componenţei Consiliului Guvernatorilor ar fi poate de dorit de a se lua în considerare repartiţia geografică şi calitatea de meribru a viitorilor beneficiari. Se aşteaptă ca principalii participanţi să facă parte din Consiliul Guvernatorilor. 2. Se propune ca hotărîrile Consiliului Guvernatorilor să fie adoptate în mod obişnuit, printr-o formă oarecare de majoritate de voturi Ar putea fi elaborată o procedură care să acorde principalelor ţări participante privilegii speciale la votarea unor anumite chestiuni, ca repartiţia materialelor dezagregabile. D. Personalul. — Personalul Agenţie trebuie să aibă în fruntea sa un administrator-şef sau un director general, numit pe un termen anumit de Consiliul Guvernatorilor şi aflindu-se sub controlul acestuia, şi urmează să cuprindă, fireşte, cadre ştiinţifice şi tehnice cu o înaltă calificare. Sub supravegherea generală a Consiliului, administratorul-şef trebuie să poarte răspunderea pentru numirea, organizarea şi activitatea personalului. F. Finanţarea. 1. Fondurile pentru utilajul pental, pentru uzina aprobată a Agenţiei şi pentru proiectele sale de cercetări trebuie să fie puse la dispoziţie, prin alocarea de către statele participant în conformitate cu scara contribuţiilor asupra căreia se va cădea de acord. Se presupune că poate se va dovedi posibilă folosirea principiilor generale care stabilesc scara contribuţiilor membrilor individuali la O.N.U. 2. Fondurile pentru proiectele concrete, vărsate de ţările membre in vederea folosirii materialelor sau serviciilor Agenţiei, trebuie să fie puse la dispoziţie de către ţara beneficiară interesată printr-un acord special in fiecare caz. F. Sediul administraţiei Agenţiei ar putea fi situat într-un loc asupra căruia se va realiza un acord mutual. G. Legătura cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi cu celelalte organisme internaţionale. — Agenţia urmează să prezinte rapoarte Consiliului de Securitate al O.N.U. şi Adunării Generale la cererea oricăruia din aceste organisme. Agenţia trebuie, de asemenea, să se consulte şi să colaboreze cu celelalte organisme ale O.N.U., a căror activitate ar putea avea vreo legătură cu activitatea Agenţiei. In legătură cu memorandumul guvernului S.U.A., din 19 martie, care conţine explicaţii suplimentare privitoare la organul (agenţia) internaţional pentru energia atomică, despre care s-a vorbit în declaraţia preşedintelui Eisenhower din 8 decembrie 1953, guvernul sovietic consideră necesar să exprime următoarele considerente In declaraţia amintită a preşedintelui S.U.A., care a subliniat primejdia deosebită pe care o prezintă arma atomică, s.a, făcut propunerea ca statele respective să pună o mică parte din stocurile lor de materiale atomice la dispoziţia Agenţiei Internaţionale, în vederea folosirii lor pentru nevoi paşnice. In memorandumul din 19 martie simi citate unele amănunte de organizare a Agenţiei Internaţionale menţionate, dar sunt trecute cu desăvirşire sub tăcere observaţiile făcute de guvernul sovietic, în declaraţia sa din 21 decembrie, în legătură cu declaraţia preşedintelui S.U.A. din 8 decembrie. Or, aceste observaţii ale guvernului sovietic au drept scop să se realizeze un acord cu privire la interzicerea armei atomice, şi să se obţină, chiar într-un H. Utilajul Agenţiei ar cuprinde: 1. O uzină, utilaj şi mijloace pentru obţinerea, păstrarea şi furnizarea de materiale nucleare. 2. Mijloace de pază. 3. Laboratoare de econtrol pentru analiza şi verificarea recepţionărilor şi pentru controlul inventar al materialelor nucleare. 4. Din local necesar pentru activitatea administrativă și de altă natura a Agenției, care nu este cuprinsă în categoriile precedente. 5. Un utilaj care, atunci cind va fi necesar, să poată fi folosit în scopuri de instruire și antrenament, prospectări și cercetări, producție de carburanţi și prelucrare chimică. III. FUNCŢIUNILE AGENŢIEI A. Recepţionarea şi păstrarea materialelor. 1. Toate ţările membre, care dispun de stocuri de uraniu normal şi înnobilat, toriu metalic U-233, U-235, U-238, plutoniu şi aliaje din cele enumerate mai sus, vor face, după cum este de aşteptat, depuneri de asemenea materiale la Agenţie. 2. Statele Unite ar fi gata să facă, ca donaţie, o primă depunere considerabilă fie materiale nucleare pentru nevoile Agenţiei. U.R.S.S. ar face donaţie echivalentă pentru aceste necesităţi. 3. Agenţia ar indica locul, modul de livrare şi, acolo unde aceasta este necesar, forma şi componenţa materialelor primite de ea. Agenţia ar verifica, de asemenea, cantităţile declarate de materiale primite şi ar comunica membrilor aceste cantităţi. Agenţia ar purta răspunderea pentru păstrarea şi paza materialelor în aşa fel, incit să reducă la minim posibilitatea unei acaparări neaşteptate. B. Repartiţia materialelor de către Agenţie. 1. Agenţia ar examina propunerile făcute de membrii participanţi care doresc să obţină o oarecare cantitate de materiale din stocurile Agenţiei, în lumina unor criterii unice şi echitabile, care cuprind: a. Folosirea ce va fi dată materialelor, inclusiv posibilitatea folosirii din punct de vedere ştiinţific şi tehnic. b. Chestiunea, de a se şti dacă planurile, fondurile, personalul tehnic, etc. asigură folosirea efectivă a materialelor. c. Chestiunea de a se şti dacă sunt suficiente măsurile propuse pentru ocrotirea sănătăţii şi securităţii în mînuirea materialelor şi păstrarea lor, precum şi dacă aceste măsuri sunt suficiente în muncă cu utilajul în funcţiune. d Distribuirea imparţială a materialelor existente. 2 Dreptul asupra materialelor nucleare ar reveni iniţial Agenţiei, care ar stabili proporţiile echitabile de plată pentru materialele utilizate. 3. În scopul asigurării îndeplinirii normelor corespunzătoare de securitatimp cît mai apropiat, asumarea de către state a obligaţiei de a nu folosi arma atomică şi cu hidrogen care, prin caracterul lor, reprezintă arme de agresiune. In cuvîntarea sa din 8 decembrie, preşedintele S.U.A. a declarat: ..Ţara mea vrea să construiască şi nu să distrugă. Ea vrea acorduri între ţări şi nu războaie“. In această declaraţie, preşedintele S.U.A. a spus de asemenea: „Statele Unite, ţinînd seama de propunerea Adunării Generale a O.N.U., sînt gata să se întîlnească neîntârziat în mod confidenţial cu reprezentanţii celorlalte ţări pe care acest lucru ,,le priveşte in primul rînd“, pentru a găsi „o soluţie acceptabilă“ a problemei cursei înarmării atomice, care aruncă umbră nu numai asupra cauzei păcii, ci şi asupra vieţii întregii lumi“. In aceste declaraţii ale preşedintelui S.U.A. au fost exprimate urări de pace, năzuinţa de a găsi împreună cu reprezentanţii altor ţări o rezolvare a problemei cursei înarmării atomice, dorinţa de a realiza „acorduri între ţări şi nu războaie“. Intrucît năzuinţa permanenta a guvernului, U.R.S.S. este de a te şi ocrotire a sănătăţii, precum şi în scopul de a asigura folosirea materialelor dezagregabile repartizate, pentru scopurile in vederea cărora au fost repartizate, Agenţia ar dispune de împuterniciri permanente de a prescrie anumite metode şi condiţii de muncă, reguli de securitate şi ocrotire a sănătăţii, de a cere prezentarea de dări de seamă şi procese verbale ale lucrărilor, de a indica cum trebuie procedat cu produsele secundare ale materialelor dezagregabile şi cu deşeurile, de a-şi rezerva dreptul de control şi de a cere prezentarea de rapoarte cu privire la mersul lucrărilor. Agenţia ar avea, de asemenea, împuterniciri să verifice starea materialului repartizat pe baza unor liste de inventar şi să verifice îndeplinirea condiţiilor de furnizare a materialului. 4. Informarea cu privire la toate operaţiile efectuate de Agenţie ar fi accesibilă tuturor membrilor. C. Activitatea Agenţiei în domeniul informării şi deservirii. 1. Se aşteaptă ca toate ţările membre care dispun de informaţii avînd legătură cu activitatea Agenţiei să împărtăşească Agenţiei din aceste informaţii. 2 In rompiectare la datele obţinute ca urmare a activităţii sale proprii, Agenţia va dispune de: a. Date obţinute de ţările participante în urma folosirii materialelor, informaţiilor, serviciilor şi a altui ajutor din partea Agenţiei. b. Date deja accesibile tuturor în unele ţări. c. Date obţinute şi aflate anterior la dispoziţia principalilor participanţi sau a celorlalţi membri şi transmise benevol Agenţiei. 3. Agenţia va stimula schimbul de informaţii ştiinţifice şi tehnice între ţări şi va purta răspunderea pentru larga răspindire a datelor care se află la dispoziţia sa. 4 Agenţia va servi ca intermediar, asigurînd acordarea de servicii de către o ţară participantă alteia Printre măsurile concrete, Agenţia ar putea asigura următoarele: a Pregătirea şi instruirea. b. Servicii referitoare la elaborarea de reguli pentru ocrotirea sănătăţii şi securităţii, în legătură cu folosirea materialelor dezagregabile. c. Servicii în cadrul consultărilor tehnice legate de elaborarea şi înfăptuirea programelor. d. Prelucrarea materialelor nucleare (adică separarea şi epurarea chimică, producţia de elemente carburante etc.) e. Aprovizionarea cu materiale speciale, ca apa grea. f. Construirea și livrarea de utilaj special. g. Servicii speciale de laborator cu organizarea experiențelor și încercărilor. h. Ajutor în aplicarea măsurilor financiare pentru sprijinirea proiectelor corespunzătoare, contribui la întărirea păcii între popoare, iar în actualele condiţii de a contribui în special la înlăturarea primejdiei războiului atomic, guvernul sovietic a declarat că este gata să ia parte la tratativele respective. Totodată guvernul sovietic a considerat şi consideră necesar să atragă în mod deosebit atenţia asupra următoarelor. In primul rînd, Propunerea S.U.A., ca statele respective să pună o mică parte din stocurile lor de materiale atomice la dispoziţia Organului Internaţional în vederea folosirii lor pentru fevoi paşnice, nu poate contribui la atingerea ţelurilor propuse în discursul mai sus-menţionat al preşedintelui S.U.A. In cazul în care o mică parte a materialelor atomice va fi rezervată pentru scopuri paşnice, masa principală a materialelor atomice va fi folosită, ca şi pînă acum, pentru producţia de noi bombe atomice şi cu hidrogen, ceea ce înseamnă continuarea stocării de arme atomice şi posibilitatea creării de noi tipuri ale acestei arme, cu o şi mai mare putere de distrugere. O asemenea situaţie înseamnă ca statele care au posibilitatea de a produce arma atomică şi cu hidrogen să nu fie prin nimic împiedicate în sporirea continuă a stocurilor acestor arme. Rezervarea unei mici părţi din materialele atomice din stocurile existente, pentru a fi folosite pentru nevoi paşnice, poate să creeze doar aparenţa că se va micşora cantitatea de materiale atomice rezervată pentru producţia armei atomice şi cu hidrogen. In realitate însă, lucrurile nu se prezintă deloc astfel. Intr-o serie de ţări producţia de materiale atomice creşte an de an atît de repede incit rezervarea unei anumite părţi pentru nevoi paşnice nu poate micşora nici decum cantitatea de bombe atomice şi cu hidrogen nou fabricate Prin urmare, nici în cazul cind propunerea S.U.A ar fi aplicată, nu s-ar putea vorbi despre oprirea cursei înarmării atomice, despre care s-a vorbit în declaraţia din 8 decembrie a preşedintelui S.U.A. Nivelului atins în prezent de ştiinţă şi tehnică face cu putinţă ca însăşi utlizarea energiei atomice în scopuri paşnice să fie folosită pentru sporirea producţiei armei atomice. Se ştie că din punct de vedere practic este posibil să se realizeze pe scară industrială un proces de obţinere a energiei electrice pentru nevoi paşnice prin folosirea materialelor atomice, în condiţiile căruia cantitatea de materiale atomice dezagregabile, folosite în proces, nu numai că nu scade, ci, dimpotrivă, creşte. Prin aceasta materialele atomice inofensive se transformă în materiale dezagregabile explozive care constituie baza pentru producţia armei atomice şi cu hidrogen. Cu alte cuvinte, este incontestabilă şi dovedită în mod practic teza că folosirea paşnică a energiei atomice este legată de posibilitatea producţiei concomitente de materiale atomice folosibile pentru fabricarea armei atomice. Această situaţie nu numai că nu duce la reducerea stocurilor de materiale atomice folosibile pentru fabricarea armei atomice, ci duce la aceea că aceste stocuri vor creşte fără nici un fel de îngrădiri atît pe seama producţiei mereu crescinde a acestor materiale în diferite state, cît şi pe seama a însăşi producţiei Organului Internaţional. Prin urmare, propunerea S.U.A. cu privire la rezervarea unei anumite părţi a materialelor atomice, în vederea folosirii în scopuri paşnice, nu numai că nu opreşte cursa înarmării atomice, ci duce la intensificarea ei continuă. In al doilea rînd, Propunerea S.U.A. din 8 decembrie, la fel ca şi memorandumul S.U.A. din 19 martie, ocoleşte cu desăvirşire problema inadmisibilităţii folosirii armei atomice, care este o armă de exterminare în masă. Acceptarea propunerii preşedintelui Eisenhower nu ar îngrădi în nici o măsură pe agresor în folosirea armei atomice, în orice scopuri şi în orice moment şi, prin urmare, nu ar slăbi cu nimic primejdia unui război în care să fie folosită arma atomică şi cu hidrogen. In acest fel, acceptarea propunerii menţionate a S.U.A. nu ar aduce schimbări în situaţia existentă, cînd statele care dispun de materiale atomice şi de posibilităţile industriale şi tehnice corespunzătoare pentru producţia armei atomice, o produc în proporţii mereu crescînde şi fac stocuri de bombe atomice şi cu hidrogen de o putere destructivă tot mai mare. în afară de aceasta, toate acestea au loc în condiţiile lipsei oricărui acord internaţional care să lege statele în domeniul folosirii armei atomice şi cu hidrogen. Totuşi, nu se poate nega faptul că în ultimul timp, în multe ţări s-a răspândit larg neliniştea în legătură cu creşterea forţei destructive a armei arotrice şi în special în legătură cu apariţia armei cu hidrogen. Ar fi greşit să nu se ţină seama de aceste fapte îndeobşte cunoscute şi de cererile tot mai insistente de a nu se admite folosirea în război a armei atomice şi cu hidrogen. Toate acestea îndreptăţesc concluzia că atît propunerea S.U.A. din 8 decembrie, cît şi memorandumul S.U.A. din 19 martie, nu corespund scopului principal — înlăturarea primejdiei unui război atomic. II. declaraţia sa din 21 decembrie, guvernul sovietic a arătat că dacă guvernul S.U.A., năzueşte, la fel ca şi guvernul U.R.S.S., spre micşorarea încordării internaţionale şi spre întărirea păcii, atunci eforturile celor două guverne trebuie să fie îndreptate spre realizarea unui acord cu privire la interzicerea armei atomice şi la instituirea unui control internaţional oficate corespunzător asupra acestei interziceri. In condiţiile existenţei unei asemenea interziceri internaţionalei a armei atomice ar fi deschise posibilităţi largi pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice, întrucît atit declaraţia preşedintelui S.U.A. din 8 decembrie, cit şi memorandumul S.U.A. din 19 martie, ocolesc problema interzicerii armei atomice şi lasă de fapt deschisă posibilitatea sporirii continue, nelimitate a producţiei acestei arme şi a folosirii ei de către agresor, propunerea S.U.A. cu privire la crearea unui organ internaţional pentru folosirea energiei atomice nu slăbeşte în nici o măsură primejdia unui război atomic. Mai mult decit atît, ea poate servi şi unor scopuri diametral opuse. Această propunere cu privire la folosirea unei anumite părţi a materialelor atomice în scopuri paşnice poate să creeze aparenţa înşelătoare a reducerii producţiei armei atomice şi să ducă la slăbirea vigilenţei popoarelor faţă de primejdia crescindă a unui război în care să fie folosită această armă de agresiune şi de exterminare in masă a oamenilor. Faptul că pină în momentul de faţă nu s-a reuşit să se realizeze un acord corespunzător cu privire la interzicerea necondiţionată a armei atomice, cu hidrogen, ca şi a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă, nu numai că nu micşorează importanţa eforturilor în această direcţie, ci, dimpotrivă, face ca aceste eforturi să fie şi mai necesare, ţinindu-se seama de primejdia mereu crescindă pe care o prezintă pentru popoare cursa care continuă în producţia armei atomice şi cu hidrogen. Aceasta se referă îndeosebi la statele care dispun de resursele corespunzătoare de materiale atomice şi care produc arma atomică şi cu hidrogen. Dacă lucrurile s-ar limita numai la un acord între state, în sensul că pentru scopuri paşnice se rezervă doar o oarecare parte mică de materiale atomice, iar producţia armei atomice nu este îngrădită cu nimic nici de acum înainte, printr-un asemenea acord internaţional s-ar da de fapt aprobarea inadmisibilă pentru producţia armei atomice, ceea ce nu ar fi decât în avantajul forţelor agresive. O aprobare internaţională de acest fel pentru producţia armei atomice, nu numai că nu ar uşura realizarea unui acord cu privire la interzicerea ei, ci, dimpotrivă, ar constitui un nou obstacol pe calea spre realizarea acordului menţionat. Este necesar ca nu o oarecare parte, ci întreaga masă de materiale atomice să fie destinată în întregime scopurilor paşnice, ca realizările ştiinţei în acest domeniu să servească nu scopurilor războiului şi exterminării în masă ,a oamenilor, ci scopurilor ovilitului vieţii economice şi al culturii, ceea ce ar crea posibilităţi nenimintîlnite pentru avîntul industriei, agriculturii şi transportului, pentru aplicarea în medicină, pentru perfecţionarea tehnicii şi progresul continuu al ştiinţei. Interzicerea armei atomice şi cu hidrogen şi folosirea tuturor materialelor atomice în scopuri paşnice, acordîndu-se ajutorul cuvenit regiunilor slabe economiceşte, ar înlesni totodată posibilitatea realizării unui acord in problema unei reduceri categorice a tipurilor clasice de armament. Acest lucru ar face cu putinţă să se realizeze o uriaşă uşurare a poverii impozitelor pe care o suportă popoarele în legătură cu existenţa în multe state a unor armate, peste măsură de mari, deoarece cursa înarmărilor continuă. Dorind să înlesnească posibilitatea realizării unui acord cu privire la interzicerea necondiţionată şi totală a armei atomice şi la instituirea unui control internaţional corespunzător, guvernul sovietic, declarînd că este gata să participe la tratative referitoare la propunerile guvernului S.U.A., a prezentat la rîndul său spre examinare următoarea propunere: Statele participante la Acord, fiind călăuzite de dorinţa de a micşora încordarea Internaţională, îşi asumă obligaţia solemnă şi necondiţionată de (Continuare în pag. 4-a) 9. Nota memorială înmînată de V. M. Molotov d-lui J. F. Dulles la 27 aprilie, la Geneva In legătură cu tratativele dintre guvernul U.R S.S și guvernul S.U.A. în problema atomică