Steaua Roşie, aprilie 1955 (Anul 4, nr. 268-277)

1955-04-02 / nr. 268

8 aprilie 1955 Acum 30 de ani, in zilele lui mar­tie, a început marea grevă a muncito­rilor forestieri din Valea Mureşului. In acele zile, gaterele încremeniseră cu buştenii-n dinţi, iar vuietul prelung al sirenelor răsuna pină-n munţi de­parte... dînd forestierilor semnalul de începere a luptei pentru pline şi liber­tate. In condiţii­ cu totul schimbate s-au adunat zilele trecute la Topliţa oame­ni ai muncii, stăpini ai fabricilor, pă­­mintului, ai întinselor păduri, să dez­bată împreună in cadrul conferinţei raionale de partid cele mai arzătoare probleme ale vieţii lor noi, ale muncii lor paşnice, constructive şi să aleagă noul comitet de partid. H furica imita si ciocan­toais * Din an in an, din lună-n lună, din zi in zi, fabricile din Valea Mureşului dau cherestea tot mai multă, tot mai ieftină şi de calitate tot mai bună. Delegaţii la conferinţă au fost cu to­tul îndreptăţiţi să se mâmdrească cu fapte măreţe. Lui Alexandru Koppandi ca şi lui Maier Vizel, mecanicului loan Vodă ca şi ţăranului muncitor Petru Căbun, le sălta inima de bucurie a­­tunci cind Ioan Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid, ci­tea din darea de seamă a comitetului că Unitatea de industrializare a lem­nului din Topliţa şi-a depăşit planul pe anul trecut cu 7,7 la sută, că a­nul acesta s-a trecut la fabricarea bi­nalelor şi s-a înfiinţat o nouă secţie, în care din rumeguş amestecat cu ciment şi lapte de var se fac blocuri şi plăci pentru construcţia locuinţelor muncitoreşti. Şi planul IFET-ului a fost depăşit cu 12 la sută. Aici s-a îmbunătăţit mult şi transportul, s-a întărit disciplina în muncă şi s-a ri­dicat productivitatea muncii cu 5 la sută Lunar se fac economii de sute de mii de lei. Muncitorii din Gălău­­ţaş vor să-i întreacă pe cei din Topli­­ţa. Valoarea produselor de larg con­sum fabricate alei ca: mobilă popu­lară, roţi pentru căruţe, lăzi pentru stupi sistematici, trece cu mult pes­te un milion. La această munca clocotitoare şi încununată de succes îşi dau contri­buţia deopotrivă oamenii muncii re­­mini, maghiari şi ai altor minorităţi naţionale, îşi dau aportul peste 90 de brigăzi, ca cea de la IFET Topliţa, condusă de comunistul Adalbert Toth, care îşi depăşeşte planul lunar cu ci­te 50—30 la sută. Sute de tineri, or­ganizaţi în peste 30 de brigăzi ute­­miste, plini de avint, îşi depăşesc pla­nurile lunare de producţie cu cite 30- 40 la sută. Valorificind resursele locale, munci­torii întreprinderii temn-forestier (I­LE FOR) sectorul Topliţa, şi-au de­păşit cu mult planul la toate sorti­mentele. Ei dau populaţiei baraca­­mente demontabile, garduri prefabri­cate, albii şi alte obiecte de uz cas­nic. Numărul­­fruntaşilor in producţie se ridică din an in an şi odată cu aceas­ta creşte şi nivelul lor de trai. In exploatările forestiere Valea Seacă, Capul Cerbului, Muncel şi într-atitea altele, pe muncitori îi primesc case bine amenajate, iar cantinele le ser­vesc mincare caldă, gustoasă. Mari şi frumoase sunt realizările fo­restierilor din acest raion. Darea de sea­mă şi delegaţii la conferinţă au ară­tat insă că o seamă de organizaţii de bază au muncit slab pe ţărimul cultu­ralizării muncitorilor din pădure, că organizaţiile de bază şi organele sin­dicale din cadrul IFET urilor nu tri­mit muncitorilor din pădure ziare su­ficiente, iar de multe ori ele sosesc cu­ mare întirziere. Munca cu cartea este şi ea slab organizată. A$*-i­u-?iuca laith-ului­­poate fi biciuie să in Boieasca Văile ce, se deschid de o parte­­­ de alta a Mureşului, pierzindu-se prin­tre colinele împădurite ale munţilor Câlimani şi Gurghiu, oferă mari posi­bilităţi oamenilor harnici­­ din partea locului in dezvoltarea agriculturii si in­eosebi in creşterea animal eter, pen­tru a-şi face viaţa bogată, plina de bucurii. Şi intr-adevăr, rezultatele fruntaşi­lor recoltelor bogate şi ale crescăto­­rilor de animale stau mărturie că şi VIAŢA DE PARTID in acest raion de munte se pot obţine recolte mari, Insăminţind porumbul in cuiburi aşezate in pătrat şi Ingrijindu­­şi bine culturile, ţăranii muncitori Vasile Mircea din Petriş, lacul Dră­­­­gan din Monor şi Ilie Ghidiu din De­da au recoltat cite 3.500 kg. porumb­­boabe la hectar. Şi pulsul acesta nou, dorinţa fierbinte de a face ogoarele cit mai roditoare, cuprinde tot mai mulţi ţărani muncitori, reflectindu-se puternic şi din discuţiile delegaţilor. A vorbit apoi un om mărun­te­, vioi şi bun de gură, tinăr la faţă şi rumen, îmbrăcat in port muntenesc, cu pieptar brodat cu viorele. Era Mi­hail Stan, trimisul comuniştilor din Bilbor. „La noi, în Bilbor, — a spus el — am înfiinţat nu de mult o înto­vărăşire zootehnică. Am făcut arături de toamnă pe o suprafaţă de 40 hec­tare, lucru despre care pină acum nici nu s-a pomenit la noi. Cu ajuto­rul statului ne am procurat reproducă­tori de rasă, am terminat construcţia şcolii de la Răchitiş. Cu atita insă nu ne putem mulţumi. Noi avem de gind să mai construim încă o şcoală in cătunul Suseni, să mai deschidem o filială a cooperativei, să facem cup­toare de ars var. Mindrindu-se de rezultatele obţinute de organizaţia de bază, Ioan Gábor din Dumbrava a arătat că la ei în co­mună mai mulţi ţărani muncitori au înaintat cereri pentru formarea unei întovărăşiri agricole şi că pentru pri­ma dată d­in partea locului — unii ţărani muncitori vor cultiva peste 23 ha. cu sfeclă de zahăr. In fruntea acestei acţiuni — a arătat Gábor — stau comuniştii. Largi dezbateri au avut loc in con­ferinţă şi in legătură cu creşterea animalelor, problemă specifică aces­tui raion de munte. Conferinţa a re­levat că au fost curăţite sute de hec­tare păşune la Deluţ, Dealul Alb şi-n alte locuri şi că plata acestor munci s-a făcut din fondurile statului. S-au luat­­de asemeni măsuri să se păştr­­neze pe citeva mii de hectare in ame­­najamentele silvice ale comuneior De­da, Subcetate, Gălăuţaş, Bilbor, Ruşii- Munţi şi Monor. In urma măsurilor lua­te in domeniu! zootehniei a crescut şi nu­mărul taurinelor, cabalinelor şi porcine­lor cu 4-5 la sută. Dar trimişii comuniş­tilor din raion s-au arătat nemulţu­miţi de rezultatele obţinute, deoarece posibilităţile de dezvoltare a şepte­­lului sunt mult mai mari. Ei au ară­tat că conducerile ocoalelor silvice, ale întreprinderilor de exploatare a lemnului, precum şi sfaturile populare au privit in bună parte nepâsătoare problema curăţirii păşunilor, că teh­nicienii zootehnişti au neglijat orga­nizarea păşunatului sistematic. Dar nu numai atit. In raion nimeni n-a sfătuit ţăranii muncitori să insămîn­­ţeze ierburi perene, convene verzi sau să insilozeze nutreţuri. Această lipsă de interes a frinat creşterea produc­­ţiei animale. divMbatis-inid foaia i&a Mulţi tovarăşi care au luat parte la lucrările conferinţei au arătat că pe ici­ne colo, treburile merg prost, citeodată chiar prost de tot. De ce? Mai sunt încă din păcate oameni aco­periţi cu praf, cărora li se spune: bi­rocraţi. Şi care-i rezultatul? Kilogra­me de hirtie, telefoane-n sus şi-n jos, intervenţii, cereri, reclamaţii şi pe deasupra autocritici formale, iar tre­burile stau pe loc, parcă ar fi legate la ţăruş, sau se încurcă şi mai tare. IFET-urile au făcut o groază de intervenţii pe la organele silvice să le pună in valoare masa lemnoasă pen­tru tăiere, primăvara şi nu toamna. Dar ce folos. Nu s-a luat nici o mă­sură. Le pasă oare organelor silvice că repartizarea tirzie a parchetelor duce la ridicarea preţului de cost al buştenilor, că procesul de producţie se desfăşoară in sa­turi, că brazii buni pentru iem­i de mină se distrug şi că gaterele în foc să taie iarna lemn uscat, se chinuiesc cu buşteni verzi, în­gheţaţi, dînd un randament scăzut? Nu, nu te pasă. Serviciul de exploatare feroviară din Tg.-Mureş in loc să dirijeze va­goanele aşa cum s-a stabilit in con­venţia pe care o are cu IFET-urile, se ascunde după paravanul unor legi care-i permit să pună la dispoziţie vagoanele cu o zi întirziere. Ba mai mult, infundindu-se in mocirla biro­cratismului, provoacă intirzieri şi mai mari, răsturnînd toate planurile de încărcare. Mare problemă? Nu. Loca­ţia se plăteşte. Cu calea ferată nu te poţi juca. Şi aşa IFET-ul Topliţa a plătit anul trecut In contul locaţiilor peste 600.000 lei, „bani ghiaţă", in bu­nă parte din vina CFR-ului. Hirtia cu propunerea de inovaţie a lui Alexandru Muha de la IFET Topli­ţa, in legătură cu strunjirea exagea­­nelor pentru confecţionarea şuruburilor mecanice, inovaţie potrivit căreia în 8 ore se strunjesc 450 şuruburi, in loc de 25 cit se strunjeau înainte, stă de multă vreme mototolită prin sertarele Trust lemnului din Tg.-Mureş, deşi se ştie că,în timp ce un asemenea şurub executat la Topliţa costă 0,35 lei, in altă parte preţul lui este 1,50—3,20 lei. Sfatul popular din Gălăuţaş a tri­mis pină acum o ploaie de hirtie că­tre sfatul popular regional, a dat tele­foane peste telefoane in toate părţile, şi toate sună astfel: „Trimiteţi-ne un tehnician să ne facă deviz pentru construcţia localului sfatului popular". Dar pină astăzi nici pomeneală de tehnician. Birocraţie, comoditate şi nepăsare este destulă şi la sfatul popular ra­ional De altfel, cu această situaţie Emil Tropotei, preşedintele comi­tetului executiv se inpacă foarte bine. Despre munca tehnicienilor sfatului popular raional, delegatul la conferin­ţă Pavel Todea din Vătava a spus următoarele: „Gospodăria noastră co­lectivă n-a ajuns, încă să fie un cen­tru de atracţie a ţărănimii muncitoa­re şi aceasta se datoreşte in bună măsură şi ajutorului slab pe care ni-l dau tehnicienii agronomi de la raion. N-aş putea spune că ei nu vin pe la noi. Dimpotrivă, ne vizitează destul de des,­insă vizitele lor se mărginesc la un strins de mină, şi... pleacă. Spun că se grăbesc... Au de rezol­vat lucrări pe la raion." Aşa au Uatărît­­Uiejdii Mari şi frumoase sint per­spectivele de dezvoltare ale raionului Topliţa. Şi in acest raion există forţe, oameni tinjoşi in stare să facă lucruri minu­nate, să transforme şi să supună voin­ţei lor forţele naturii, să pună in va­loare bogăţiile inepuizabile ale solu­lui şi subsolului in folosul celor ce muncesc. Acolo, pe virful muntelui, la Bih­or şi Borcec se vor construi cuptoare de ars var şi o fabrică de cărămidă. In raion vor apare noi ateliere de tinichigerie, de c­­jocărie, de reparat unelte agricole, vor apare­ magazine universale la Lunca Bradului, Gălăuţaş şi multe altele, toate pentru binele omului muncitor. Tehnicienii agronomi vor începe lu­crările de profilare a agriculturii, potrivit condiţiilor climaterice specifi­ce raionului. Suprafeţele arabile vor fi mărite, iar­ regulile agrotehnice se vor aplica pe o scară mai largă. Pe în­tinse terenuri se vor aplica ingrăşă­,­minte chimice. 600 de hectare se vor insăminţa în primăvara aceasta cu maşini, o bună parte din ele in rin­­duri in cruce. Pe mari suprafeţe po­rumbul şi cartofii vor fi cultivaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Aceste lu­cruri sunt pe deplin posibile, ţăranii muncitori din raion le vor face, pentru că sunt hotăriţi să ia parte la marea ofensivă pentru obţinerea a 10 milioa­ne tone de griu şi porumb pe ţară şi de cel puţin 2.100 kg. porumb-boabe la hectar in regiunea noastră. Mari eforturi se vor face şi pe ţărimul măririi şeptelului. IFET-urile, ocoalele silvice şi sfaturile populare vor curăţa parchetele şi păşunile împădurite, şi vor da anul acesta păşunatului încă 4.000 de hectare. Noul comitet ales '■'a trebui să-şi desfăşoare in aşa fel activitatea, ca toate aceste măreţe sarcini să fie realizate cit mai grab­nic şi în condiţii cit mai bune. Sarcini mari şi de cinste le revin comuniştilor in ridicarea continuă a maturităţii lor politice şi a combativi­tăţii lor revoluţionare. Ei trebuie să fie în stare să stea mereu în fruntea luptei, să insufle maselor încredere în viitor, să le conducă din victorie în victorie pentru realizarea marilor obiective pentru care a luptat şi lup­tă fără răgaz harnica şi puternica noastră clasă muncitoare. STEAUA ROȘIE In întrecere pentru terminarea la timp a însăm­înţârilor de primăvară înainte de începerea muncilor agricole de primăvară, ţăranii muncitori din comuna Berghia, au analizat, în cadrul unei adu­nări, posibilitatea executării în­­sămînţărilor în condiţii cît mai bune. Ţăranul muncitor Paul Gâlfi s-a angajat să însămulţe­­ze în cuiburi dispuse în pătrat, 0.50 ha. cu porumb, 0.15 ha. cu floarea soarelui şi 0,10 ha. cu cartofi. Asemenea angajamente şi-au luat şi ţăranii muncitori Carol Kozma, Mihai Bene şi Iul­iu Soos. Ioan Siko şi Fran­­cisc Gâlfi şi-au exprimat­ hotă­­rirea de a însămînţa în cuiburi dispuse în pătrat cîte un hectar teren. Cu acelaşi prilej, ţăranii mun­citori au lansat chemări la între­cere pentru terminarea în tim­pul optim a însămînţărilor de primăvară şi obţinerea de pro­ducţii sporite. Ţăranul munci­tor Alexandru Galfi i-a chemat la întrecere pe­ ţăranii muncitori Ioan Muntean şi Remus Turcu. Martin Soos l-a chemat la între­cere pe Arpád Szabó. Pe baza angajamentelor şi a întrecerii pornite între ţăranii muncitori, s-au iniţiat, întreceri şi între cir­cumscripţiile electorale şi sec­toarele din comună. Folosind timpul favorabil, de îndată ce pămîntul s-a zvîntat, unii ţărani muncitori ca Miron Boanta, Alexandru Zöld şi Géza Vadadi au şi început executarea muncilor agricole de primăvară. Asemenea adunări au fost ţi­nute şi in alte comune şi sate. Pretutindeni ţăranii muncitori şi-au exprimat hotărîrea de a lup­ta cu forţe sporite pentru obţi­nerea unei producţii mărite. Chemări la întrecere care ex­primă hotărîrea lucrătorilor de pe ogoare au fost lansate de S.M.T. Reghin. G.A.S. Ozun, mai multe gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole şi de către numeroşi ţă­rani muncitori cu gospodării individuale. întrecerea socialistă şi patriotică cuprinde mase tot mai largi ale oamenilor muncii din agricultură. Aceasta impune comitetelor raionale de partid şi comitetelor executive ale sfatu­rilor populare raionale sarcina de a trezi la viaţă comisiile raio­nale de urmărire şi îndrumare a întrecerii socialiste şi patriotice, ca acestea să analizeze cu regu­laritate desfăşurarea întrecerii, să popularizeze rezultatele şi fruntaşii în întrecere. 3 In condiţiile actuale de dez­voltare a economiei noastre na­ţionale lemnul capătă pe zi ce trece o importanţă din ce în ce mai mare. Avînd o mare între­buinţare în industrie şi construc­ţii, trebuie să desfăşurăm o lar­gă acţiune pentru înlocuirea lemnului de foc cu alţi combus­tibili ca: rumeguşul sau crengi­le, care se găsesc în suficientă cantitate în pădurile noastre şi care în loc să fie folosite se iro­sesc sau putrezesc în pădure, etc. Dintre combustibili, cărbune­le are o importanţă deosebită. Prin folosirea lui justă putem obţine mari economii de lemne. In multe cazuri chiar şi unele sfaturi populare raionale au manifestat o atitudine nejustă faţă de folosirea cărbunelui drept combustibil. Aceasta, din cauză că nu se cunoştea felul în care trebuie ars cărbunele, ce putere calorică are şi ce econo­mii se pot obţine în urma folo­sirii ei. Astfel s-au petrecut lucrurile la început şi la Sfatul popular al raionului Odorhei. In iarna acestui an însă majoritatea com­bustibilului folosit aici a fost cărbunele. Un exemplu bun de urmat în această direcţie îl constituie şi raionul Ciuc unde de ani de zi­le, pe lîng­ă lemne, se foloseşte pentru încălzire în întreprinderi, instituţii şi şcoli ,cărbunele, în deosebi turba. Unele organe şi organizaţii e­­conomice încă nici pînă în pre­zent n-au înţeles însă necesita­tea înlocuirii lemnului cu alţi combustibili Sfatul popular al raionului Reghin, de pildă, a scos doar o parte din cantitatea repartizată de cărbune, care la rîndul ei, a fost depozitată în locuri necorespunzătoare, din care cauză s-a degradat, nepu­­tînd­u-se folosi. Atitudine condamnabilă faţă de folosirea cărbunelui, drept combustibil, manifestă şi Sfatul popular al raionului Tg.-Mureş, care deşi în anul 1954 a avut o repartiţie considerabilă de căr­bune, nu l-a ridicat decît în proporţie de cca. 9—10 la sută. Comitetele executive ale sfa­turilor populare, conducătorii organelor şi organizaţiilor eco­nomice şi de stat şi toţi oamenii muncii, trebuie să înţeleagă im­portanţa ce o are lemnul în eco­nomia noastră naţională şi să treacă cît mai repede la folosirea drept­ combustibil a turbei şi al­tor cărbuni, a rumeguşului, com­bustibilului lichid, etc. Cărbunele se poate arde în orice sobă de teracotă, de cără­midă, maşină de gătit sau sobă de metal fără să aibă vreun efect vătămător asupra sănătăţii. Pen­tru a se trece la folosirea cît mai intensă a cărbunelui, vom re­da cîteva metode practice de fo­losire a acestuia. După ce interiorul sobei a fost curăţat, se va introduce în ea o cantitate suficientă de lemne, pentru a da un foc puternic. Cînd lemnele se vor transforma pe jumătate în jur, li se va a­­dăuga o cantitate de 1—3 kg. cărbune (depinde de mărimea sobei), care vor fi aşezate în a­­şa fel ca să se asigure circula­ţia aerului şi a flăcărilor. Dea­supra lor se vor mai aşeza cîte­­va bucăţi de lemne subţiri, care prin aprindere vor arde gazul emanat de cărbuni. In timpul ar­derii uşile sobei vor rămîne, în­chise, lăsîndu-se deschisă doar uşa cenuşarului. La sobele de metal se va deschide complet rozeta aerajului, iar la nevoie şi uşa cenuşarului. In felul acesta cărbunii pot fî folosiţi drept combustibil în pro­porţie de cca. 60—70 la sută, fă­­cîndu-se astfel economii serioa­se de lemne şi bani, deoarece cărbunele este mult mai ieftin, avînd în acelaşi timp o putere calorică mai mare. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să treacă de îndată la popularizarea folosirii pe scară largă a cărbunelui drept combustibil ca şi a tutu­ror resurselor locale ca crengi, rumeguş, etc. TIBERIU PLACHTA Sâ folosim cărbunele în loc de lemne TURNEUL TEATRULUI NAŢIONAL L. CARAGIALE“ Teatrul Naţional I. L. CARAGIALE din Bucureşti, va prezenta in sala mare a Palatului Cultural din oraşul nostru, miercuri, 6 aprilie, ora 1."P REVIZORUL şi la ora 20,30: FATA FARA ZESTRE; joi, 7 aprilie, ora 1? FATA FARA ZESTRE şi la ora 20,30: O SCRISOARE PIERDUTA; vineri, 8 aprilie, ora 15, O SCRISOARE PIERDUTA, iar la ora 20,30 REVIZORUL.

Next