Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)

1955-07-02 / nr. 295

STEAUA ROȘIE Adunarea Mondiala a Păcii de la Helsinki şi-a încheiat lucrările * HELSINKI —­ Trimisul special al agenţiei Agerpres transmite: După o intensă activitate desfăşura­tă timp de opt zile, Adunarea Mondia­lă a Păcii şi-a încheiat lucrările miercuri dimineaţa. Textele recomandărilor supuse comi­siilor Adunării Mondiale şi adoptate de acestea reflectă spiritul in care au avut loc dezbaterile. Ele vădesc am­ploarea discuţiilor, diversitatea subiec­telor abordate, calitatea muncii efec­tuate. Ele dovedesc totodată preocupa­rea comună de a găsi soluţii accepta­bile pentru toţi. Comisia pentru dezarmare şi interzi­cerea armei atomice a discutat înde­lung problema interzicerii armelor nu­­­cleare, problemă strins legată de cea a dezarmării. . Prezentînd raportul comisiei pentru dezarmare şi interzicerea armelor ato­mice, dr. Saha—India—a analizat pri­mejdiile pe care le implică folosirea armelor atomice și cauzele care fac ca amen­aţarea unui război atomic să fie tot mai mare. Raportul a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de dezarmare prevăzînd :­­ încetarea experimentării armelor nu­cleare ; angajamentul solemn ca aceste arme să nu fie folosite niciodată ; in­terzicerea fabricării armelor nucleare şi o dezarmare substanţială şi progre­sivă pe etape, stabilirea unui control echitabil, căruia să nu i se poată sustra­ge nici un stat. Raportul consideră ca este necesară o conferinţă a tuturor guvernelor, fie că ţările respective sînt sau nu membre ale O.N.U., pentru ca măsurile luate in scopul dezarmării­ să fie aplicate la toate statele. Raportul principal, ca şi rezoluţiile prezentate de comisii, au fost adoptate în unanimitate la capătul unei discuţii foarte amănunţite. Raportul principal se bazează pe numeroasele sugestii fă­cute în cadrul discuţiilor. Numai discu­tarea paragrafului care subliniază gra­vele consecinţe ale unui război atomic a­­ prilejuit un veto, mai mulţi oratori dorind să-i dea mai multă putere. Ma­joritatea oratorilor au fost însă în fa­voarea textului aşa cum a fost prezentat el Adunării. •Securitatea Europei şi problema ger­mană, securitatea în Asia şi coexistenţa popoarelor, O.N.U. şi menţinerea păcii au constituit problemele principale de care s-a ocupat comisia pentru blocuri militare şi securitate. In această co­misie punctele de vedere au fost con­fruntate cu multă atenţie şi­­dezbaterea a atins fondul problemei. Jack Madaule — Franţa — a prezen­tat raportul comisiei pentru blocuri mi­litare şi securitate. Din raport rezultă că comisia a examinat trei probleme: — Securitatea Europei şi problema germană. — Securitatea în Asia şi coexistenţa popoarelor. — Problemele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale menţinerii păcii. În ce priveşte prima problemă, s-a realizat un acord asupra a numeroase puncte, printre care : condamnarea pol­­iticii de divizare a Europei în­ blocuri militare, necesitatea realizării unei în­ţelegeri între toate statele europene, în vederea asigurării securităţii lor şi a organizării colaborării lor pe plan eco­nomic şi cultural. Statele Unite ale A­­mericii trebuie invitate să participe la acest sistem de securitate colectivă. In subcomisia pentru problema­ ger­mană, în cursul unei singure şedinţe s-au antrenat în discuţii 30 de delegaţi, iar acordul general la care s-a ajuns nu a fost realizat decît după o confrun­tare foarte minuţioasă a tuturor punc­telor de vedere exprimate. In ceea ce priveşte problema germa­nă, raportul arată că ea este strins le­gată de problema securităţii şi poate fi rezolvată în cazul cînd vor fi create condiţii care să excludă orice posibi­litate de renaştere a militarismului ger­man şi de participare a Germaniei la vreo coaliţie militară. Conferinţa în patru, care se va în­truni în curînd, urmează să creeze ba­zele stabilirii unor noi relaţii între statele europene, ea trebuind să deter­mine limitarea şi controlul forţelor poliţieneşti din Republica Federală Ger­mană şi Republica Democrată Germa­nă şi să convoace o conferinţă generală a statelor europene. In ceea ce priveşte problemele Asiei, comisia a considerat că adoptarea, ce­lor cinci principii ale coexistenţei paş­nice şi a celor 10 principii de la confe­rinţa de la Bandung trebuie sprijinită de toate guvernele iubitoare de pace. Raportul comisiei pentru problemele economice şi sociale a fost prezentat de Josue de Castro — Brazilia. Comisia s-ar ocupat de probleme foarte largi. Ea a făcut o serie de recomandări pri­vind ridicarea nivelului de trai al po­poarelor, restabilirea şi extinderea rela­ţiilor comerciale între toate ţările şi dezvoltarea economică şi socială a ţări­lor slab dezvoltate. Comisia pentru suveranitatea naţio­nală şi pace, în numele căreia a prezen­tat raportul delegatul sirian, a subli­niat necesitatea de a se adopta cele 10 principii de la Bandung, care constituie baza suveranităţii naţionale şi a păcii pentru popoarele aspirînd la indepen­denţă. Leonida Rapaci — Italia — a pre­zentat apoi raportul comisiei pentru schimburile culturale. In declaraţia lor generală, oamenii de cultură prezenţi la Adunarea Mondială pentru Pace adresează tuturor intelectualilor, artişti­lor şi cărturarilor, apelul de a contribui în activitatea lor la stabilirea unui climat internaţional de înţelegere şi încredere. Doamna­ Reierson — Canada — a dat apoi citire raportului comisiei pen­tru problemele educaţiei şi tineretului. In raport sînt conţinute numeroase re­comandări avînd ca obiect educarea tineretului intr-un spirit de înţelegere, prietenie şi pace. Ultimul raport a fost acela al comi­siei pentru colaborarea şi activitatea forţelor iubitoare de pace. Comisia pro­pune ca ziua de 6 august — aniversa­rea bombardamentului atomic asupra Hiroşimei — să devină o zi mondială de acţiune în favoarea păcii. Comisia cere de asemenea, ca toate ţările să stabilească împreună obiectivele şi căile cele mai nimerite pentru a putea atinge ţelul lor comun: pacea. După încheierea rapoartelor pe co­misii, Jean Laffite, secretar general al Consiliului Mondial al Păcii, a pre­zentat raportul general organizatoric al Adunării Mondiale de la Helsinki. După raportul lui Jean Laffite a ur­cat la tribună Emanuel d’Astier de la Vigerie, care a dat citire proiectului de apel adresat lumii întregi de Adunarea­­Mondială a Păcii. Documentul este intitulat „Apelul de la Helsinki“. Lectura acestui apel a fost subliniată de entuziaste aplauze. In cursul după amiezii au fost reluate lucrările şedinţei plenare, s-a trecut apoi la votarea pro­iectului de apel al Adunării Mondiale a Păcii. Delegaţii la Adunarea Mondială a Păcii au votat cu deosebită însufle­ţire Apelul. S-a înregistrat o singură abţinere. Alegerea noului Consiliu Mondial al Păcii HELSINKI — Trimisul special Ager­­press transmite: Miercuri seara, după şedinţa de în­chidere a Adunării Mondiale a Păcii, a avut loc o şedinţă in cadrul căreia a fost ales noul Consiliu Mondial al Păcii. După şedinţă, membrii noului Con­siliu s-au întrunit pentru a alege Biroul și secretariatul Consiliului Mondial al Păcii. Conferinţa de presă a preşedintelui Eisenhower WASHINGTON (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că în cadrul unei conferinţe de presă preşe­dintele Eisenhower a arătat că S.U.A. nu-şi propun vreun program concret in domeniul dezarmării pînă la confe­rinţa de la Geneva. Fiind rugat să comunice cît de opti­mist este el în ceea ce priveşte reali­zarea unor rezultate pozitive la confe­rinţa in patru, Eisenhower a spus că după părerea sa lumea, inclusiv SUA, merită să aibă un nou prilej de a în­cerca pe calea unei conferinţe de acest fel să elucideze intenţiile tuturor. Cu ajutorul acestei metode pot fi descope­rite căi pentru a canaliza problemele pe noi făgaşe şi, în sfîrşit, pentru a găsi mijloace în vederea destinderii încordării. Eisenhower a răspuns negativ la întrebarea dacă contează că va primi înainte de conferinţa de la Geneva vreun program „concret“ în domeniul dezarmării. El a adăugat că pregătirea propunerii va fi lungă şi grea şi că nimic nu va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta nu va fi elaborată defini­tiv, şi nu se va b bucura de sprijinul de­plin a! guvernului. Ca răspuns la întrebarea dacă exis­tă vreun acord cu privire la data ter­minării conferinţei, Eisenhower a spus că nu ştie nimic in această privinţă, fireşte, îndatoririle lui limitează tim­pul pe care îl poate consacra conferin­ţei. Eisenhower a spus că nu crede că, situîndu-se pe această poziţie, el riscă să atragă asupra sa o propagandă ne­favorabilă în rîndurile oamenilor re­zonabili. Unul dini corespondenţi a întrebat dacă in urma sesiunii O.N.U. de la San Francisco Eisenhower are mai multă sau mai puţină încredere în con­ferinţa la­ nivelul cel mai înalt. Eisen­hower a răspuns că el nu se pregăteşte să se aştepte la prea multe.Este clar că în poziţia Uniunii Sovietice s-a pro­dus o anumită schimbare — a declarat el mai departe. Dacă această schimba­re va uşura relaţiile generale, acest lucru trebuie in cele din urmă să se răsfrîngă asupra situaţiei generale. Ni­meni nu consideră că doctrina marxis­tă a fost părăsită de adepţii ei şi de aceea trebuie, să dăm dovadă de pru­denţă. Totuşi, dacă se­ pot găsi mijloa­ce pentru a izbăvi omenirea de pova­ra fricii şi încordării, trebuie să stu­diem în cea mai mare măsură aceste mijloace. Eisenhower a menţionat că in urma sesiunii O.N.U. şansele de a se ajunge la aceasta au sporit în com­paraţie cu situaţia existentă acum cît­­va timp. Fiind solicitat să comenteze inciden­tul care s-a produs în Marea Behring, Eisenhower şi-a exprimat convingerea că acest eveniment este de o importan­ţă locală şi nu constituie o problemă politică. Atît timpul nefavorabil, cît şi alţi factori, creează impresia că aceas­ta a fost un eveniment local şi s-a da­torat în parte unei neînţelegeri. Eisen­hower a spus că poziţia guvernului sovietic în acest incident a fost extrem de încurajatoare în comparaţie cu tre­cutul.­­ Un corespondent s-a referit la rezo­luţia adoptată săptămîna trecută de Camera reprezentanţilor cu privire la „imperialismul comunist şi colonialb­unul“ şi a întrebat dacă Eisenhower sprijină această rezoluţie. Eisenhower a spus că el nu a auzit despre această rezoluţie dar că, in genere, în orice fel de declaraţie asemănătoare există fel de fel de nuanţe cît şi eventuale com­plicaţii. Eisenhower a pus întrebarea retorică cît de departe se intenţionează să se meargă şi a spus că „noi (S.U.A. — N.R.) nu vom declara război“. Insis­ted asupra necesităţii de a manifesta prudenţă Eisenhower a spus că trebuie să se recurgă­ la metode paşnice şi nu la metode de provocare. Referindu-se la legea securităţi mu­tuale, aflată în discuţie în Camera re­prezentanţilor, Eisenhower a insistat asupra menţinerii acestui program, în­­trucît rezultatele sale au fost atît de favorabile încît nu trebuie să se­ renunţe la el chiar în faţa unei schimbări vădi­te a poziţiei Uniunii Sovietice. Eisenhower a sprijinit propunerea de a se construi un cargobot cu motor atomic (propunere care se pare că va fi respinsă de Congres) pentru a face publicitate avantajelor folosirii ener­giei atomice în scopuri paşnice. Ocupîndu-se în această ordine de idei de lupta propagandistică dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică, Eisenho­wer a propus să se renunţe la lozinca „războiul rece“ şi să se adopte lozinca „războiul pentru pace“, pe care, potri­vit spuselor lui, S.U.A. trebuie să-l cîştige. La începutul conferinţei de presă, Eisenhower şi-a exprimat satisfacţia în­ legătură cu sosirea în S.U.A. a primu­u­lui ministru al Birmaniei, U Nu. . .2 iulie 1955 Sosirea la Belgrad a primului ministru al Indiei, Nehru BELGRAD (Agerpres). După cum transmite agenţia Tanjug, la 30 iunie a sosit la Belgrad într-o vizită oficială primul ministru al Repu­blicii India, Jawaharlal Nehru, ca răs­puns la vizita făcută de preşedintele Iugoslaviei, Josip Broz-Tito, în India. La aerodromul Zemun, primul minis­tru al Indiei, Nehru, a fost întîmpinat de: I. Broz-Tito, preşedintele Iugosla­viei, M. Pijade, preşedintele Scupşci­­nei Populare Federative, E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vukmanovici, R. Ciola­­kovici, vicepreşedinţi ai Vecei Federa­tive Executive; L. Kolişevski, preşedin­tele Scupşcinei Populare a Macedoniei; B. Ivanovici, preşedintele Scupşcinei Populare a Muntenegrului; I. Veselinov, preşedintele Vecei Executive a Serbiei; secretari de stat, deputaţi ai Scupşcinei Populare Federative, reprezentanţi ai opiniei publice. Pe aerodromul pavoazat cu drapelele de stat ale Iugoslaviei şi Indiei a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnurile de stat. Pe aerodrom, Nehru a luat cuvîntul în faţa microfonului, salutînd poporul iugoslav. La 30 iunie, la ora 18, primul minis­tru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, a depus o c­oroană de flori la mormintul soldatului necunoscut. pregătiri in vederea festivalului CUNOAŞTEŢI DANSUL „BALI“? Tineretul indonezian şi-a propus să trimită la Festivalul de la Varşovia 100 de delegaţi reprezentînd toate organi­zaţiile de tineret, întregul tineret, fără deosebire de convingeri politice şi cre­dinţe religioase. Totodată tineretul in­donezian se pregăteşte să trimită la Varşovia 25 de dansatori şi cîntăreţi,20 de sportivi între care o echipă de fot­bal precum şi o delegaţie de 10 elevi care doresc să cunoască viaţa elevilor din Polonia democrat-populară. Un deosebit interes va stîrni in tim­pul­ Festivalului, ansamblul de cîntece şi dansuri populare din insula Băii,una din cele­­5.000 de insule din care e alcătuită Indonezia. Membrii­­ ansam­blului organizează în prezent o colectă în bani pentru­­ acoperirea cheltuielilor de călătorie pină la Varşovia.­­Acest an­samblu va prezenta în timpul Festiva­lului un frumos şi bogat program de dansuri şi cîntece populare indonezie­ne. Repertoriul ansamblului cuprinde un dans foarte interesant şi sugestiv— dansul „Bali“ care simbolizează lupta împotriva feudalismului. Solii tineretu­lui lumii la Festival vor avea prilejul totodată să asculte o serie de cîntece despre pace şi libertate prezentate de ansamblul tineretului indonezian. „LUNA POLONIEI“ Ca şi în alte ţări ale lumii tineretul olandez se interesează ,îndeaproape de viaţa şi aspiraţiile tineretului polonez care găzduieşte cel de al V-lea Festi­val Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor pentru Pace şi Prietenie. Pentru a răspunde numeroaselor întrebări ale tineretului olandez privind­ R. P. Po­lonă şi tineretul polonez, Uniunea Ti­neretului Olandez (ANJV) precum şi Organizaţia Studenţilor Progresişti (OPSJ) au organizat „Luna Poloniei“. In această lună mii de tineri olandezi au făcut cunoştinţă cu istoria, cultura, arta şi viaţa tineretului polonez. Organizarea acestei luni a fost strîr­ă legată de intensificarea luptei tineretu­lui olandez împotriva primejdiei refa­cerii militarismului german, împotriva folosirii armelor de exterminare în masă. Comitetul acestei Luni format din personalităţi renumite a organizat un concurs pentru cel mai bun tablou închinat luptei împotriva reînvierii wehrmachtului. Tineretul iubitor de pace din Olanda depune multă străduinţă pentru colec­tarea de fonduri necesare acoperirii cheltuielilor delegaţiilor la Festival. O iniţiativă interesantă este colectarea de bani pentru călătoria la Varşovia a mi­litarilor în termen care vor fi­ eliberaţi în iunie din armată. COSTUMELE DELEGAŢILOR POLONEZI In minunatele zile de august, în tim­pul marii sărbători de la Varşovia,ora­şul Festivalului va fi plin cu miile de delegaţi din întreaga lume. Totuşi, de­legaţia tineretului polonez formată din 2.500 tineri va putea fi recunoscută cu uşurinţă după costumele lor colorate, originale, a căror modele au fost ela­borate de către Institutul industrial de mode. Fetele vor fi îmbrăcate în rochii cu flori mari de cîmp împrăştiate­ pe fond alb, desenul avînd un caracter popular. Alte costume sunt proiectate pentru zi­lele răcoroase. Acestea sunt rochii for­mate din doua piese din­ lină — în pa­tru culori, la alegere: galben cenuşiu, albastru închis şi verde, la ele,se va purta bluze albe de lină cu volane.Cos­­tum­ul va fi complectat cu pantofi vişi­nii, cu tocuri joase. Nu mai puţin frumos şi pitoresc vor fi îmbrăcaţi băieţii pentru care au fost pregătiţi pantaloni din stofă de lînă albastru-oţel cu lampasuri de culoare galbenă-bronz şi cenuşiu-portocaliu. Băieţii vor purta cizme galbene şi că­măşi albe milaneze sau stejere ale** golf. După cum transmite agenţia Iugo­­press, din cercuri bine Informate s-a aflat că, cu prilejul recentelor tratati­ve iugoslavo-sovietice, reprezentanţii Uniunii Sovietice au invitat pe preşe­dintele Republicii, Josip Broz-Tito, să viziteze Uniunea Sovietică. Din aceleaşi cercuri s-a aflat că pre­şedintele Tito a acceptat această invi­taţie. Ziarul „Scînteia" publică la 29 iunie interviul acordat de scriitorul francez Jean Paul Sartre corespondentului Ra­diodifuziunii române la Adunarea Mon­dială a păcii de la Helsinki, L. Sără­­ţeanu. La aceeaşi dată „Scînteia“ pu­blică răspunsurile secretarului de stat pentru Afacerile Externe al Iugo­slaviei, Cocea Popovici, la întrebările puse de William Winter, şi comenta­tor al societăţii „American Broadcas­­ting Company“. ★ După cum comunică agenţia Tanjug, în cursul zilei de 28 iunie s-a dat pu­blicităţii la Belgrad un comunicat ofi­cial cu privire la tratativele care au avu­t loc între reprezentanţii Iugoslaviei, S.U.A., Angliei şi Franţei. In comuni­cat se spune printre altele: „De la 24 la 27 iunie au avut loc tratative intre secretarul de stat adjunct pentru Ali­cen­te Externe al Iugoslaviei. Prime şi ambasadorii S.U.A., Regatului Unit şi Franţei, cu privire la situaţia interna­ţională generală şi la problemele rela­ţiilor directe“.­­ La Departamentul de Stat al S.U.A. a avut loc marţi o conferinţă de presă în cadrul căreia secretarul de stat, Dulles, a răspuns la întrebările cores­pondenţilor in legătură cu recentele propuneri sovietice cu privire la redu­cerea armamentelor. După cum anunţă agenţia United Press, Dulles a decla­rat că in cazul că se va putea găsi un mijloc de a reduce povara înarmărilor în Europa, limitarea reciprocă a arma­­mentelor „va crea o oarecare speran­ţă“. El a afirmat insă, că aceste posibi­lităţi nu ar putea fi traduse în fapt la apropiata conferinţă de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri. In Bundestagul de la Bonn, au în­ceput la 27 iunie, dezbaterile în legă­tură cu proiectele de lege privind re­crutarea de membri pentru viitoarea armată vest-germană conform acordu­rilor agresive de la Paris. Corespon­dentul agenţiei France Press apreciază ca „Bundestagul este împărţit în ceea ce priveşte problemele esenţiale şi va fi dificil ca proiectele de legi să întru­nească majoritatea constituţională de două treimi“. După cum transmite postul de radio Londra, la 27 iunie, peste 12.000 de do­cheri din portul belgian Anvers au de­clarat grevă, cerind sporirea salariilor. Ca urmare a grevei, numeroase vase stau în inactivitate. ★ Reprezentanții greviştilor din portu­rile nordice ale Angliei — Liverpool, Manchester, Birkenhead — care au so­sit la 27 iunie la Londra, au organizat un „marş al solidarităţii“ docherilor. kt­­k ★ lipanii: TntREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688,28 8. Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. nen- P.T.T. Nr. 1/9.650.

Next