Steaua Roşie, iulie 1955 (Anul 4, nr. 295-303)
1955-07-02 / nr. 295
STEAUA ROȘIE Adunarea Mondiala a Păcii de la Helsinki şi-a încheiat lucrările * HELSINKI — Trimisul special al agenţiei Agerpres transmite: După o intensă activitate desfăşurată timp de opt zile, Adunarea Mondială a Păcii şi-a încheiat lucrările miercuri dimineaţa. Textele recomandărilor supuse comisiilor Adunării Mondiale şi adoptate de acestea reflectă spiritul in care au avut loc dezbaterile. Ele vădesc amploarea discuţiilor, diversitatea subiectelor abordate, calitatea muncii efectuate. Ele dovedesc totodată preocuparea comună de a găsi soluţii acceptabile pentru toţi. Comisia pentru dezarmare şi interzicerea armei atomice a discutat îndelung problema interzicerii armelor nucleare, problemă strins legată de cea a dezarmării. . Prezentînd raportul comisiei pentru dezarmare şi interzicerea armelor atomice, dr. Saha—India—a analizat primejdiile pe care le implică folosirea armelor atomice și cauzele care fac ca amenaţarea unui război atomic să fie tot mai mare. Raportul a subliniat necesitatea adoptării unui proiect de dezarmare prevăzînd : încetarea experimentării armelor nucleare ; angajamentul solemn ca aceste arme să nu fie folosite niciodată ; interzicerea fabricării armelor nucleare şi o dezarmare substanţială şi progresivă pe etape, stabilirea unui control echitabil, căruia să nu i se poată sustrage nici un stat. Raportul consideră ca este necesară o conferinţă a tuturor guvernelor, fie că ţările respective sînt sau nu membre ale O.N.U., pentru ca măsurile luate in scopul dezarmării să fie aplicate la toate statele. Raportul principal, ca şi rezoluţiile prezentate de comisii, au fost adoptate în unanimitate la capătul unei discuţii foarte amănunţite. Raportul principal se bazează pe numeroasele sugestii făcute în cadrul discuţiilor. Numai discutarea paragrafului care subliniază gravele consecinţe ale unui război atomic a prilejuit un veto, mai mulţi oratori dorind să-i dea mai multă putere. Majoritatea oratorilor au fost însă în favoarea textului aşa cum a fost prezentat el Adunării. •Securitatea Europei şi problema germană, securitatea în Asia şi coexistenţa popoarelor, O.N.U. şi menţinerea păcii au constituit problemele principale de care s-a ocupat comisia pentru blocuri militare şi securitate. In această comisie punctele de vedere au fost confruntate cu multă atenţie şidezbaterea a atins fondul problemei. Jack Madaule — Franţa — a prezentat raportul comisiei pentru blocuri militare şi securitate. Din raport rezultă că comisia a examinat trei probleme: — Securitatea Europei şi problema germană. — Securitatea în Asia şi coexistenţa popoarelor. — Problemele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale menţinerii păcii. În ce priveşte prima problemă, s-a realizat un acord asupra a numeroase puncte, printre care : condamnarea politicii de divizare a Europei în blocuri militare, necesitatea realizării unei înţelegeri între toate statele europene, în vederea asigurării securităţii lor şi a organizării colaborării lor pe plan economic şi cultural. Statele Unite ale Americii trebuie invitate să participe la acest sistem de securitate colectivă. In subcomisia pentru problema germană, în cursul unei singure şedinţe s-au antrenat în discuţii 30 de delegaţi, iar acordul general la care s-a ajuns nu a fost realizat decît după o confruntare foarte minuţioasă a tuturor punctelor de vedere exprimate. In ceea ce priveşte problema germană, raportul arată că ea este strins legată de problema securităţii şi poate fi rezolvată în cazul cînd vor fi create condiţii care să excludă orice posibilitate de renaştere a militarismului german şi de participare a Germaniei la vreo coaliţie militară. Conferinţa în patru, care se va întruni în curînd, urmează să creeze bazele stabilirii unor noi relaţii între statele europene, ea trebuind să determine limitarea şi controlul forţelor poliţieneşti din Republica Federală Germană şi Republica Democrată Germană şi să convoace o conferinţă generală a statelor europene. In ceea ce priveşte problemele Asiei, comisia a considerat că adoptarea, celor cinci principii ale coexistenţei paşnice şi a celor 10 principii de la conferinţa de la Bandung trebuie sprijinită de toate guvernele iubitoare de pace. Raportul comisiei pentru problemele economice şi sociale a fost prezentat de Josue de Castro — Brazilia. Comisia s-ar ocupat de probleme foarte largi. Ea a făcut o serie de recomandări privind ridicarea nivelului de trai al popoarelor, restabilirea şi extinderea relaţiilor comerciale între toate ţările şi dezvoltarea economică şi socială a ţărilor slab dezvoltate. Comisia pentru suveranitatea naţională şi pace, în numele căreia a prezentat raportul delegatul sirian, a subliniat necesitatea de a se adopta cele 10 principii de la Bandung, care constituie baza suveranităţii naţionale şi a păcii pentru popoarele aspirînd la independenţă. Leonida Rapaci — Italia — a prezentat apoi raportul comisiei pentru schimburile culturale. In declaraţia lor generală, oamenii de cultură prezenţi la Adunarea Mondială pentru Pace adresează tuturor intelectualilor, artiştilor şi cărturarilor, apelul de a contribui în activitatea lor la stabilirea unui climat internaţional de înţelegere şi încredere. Doamna Reierson — Canada — a dat apoi citire raportului comisiei pentru problemele educaţiei şi tineretului. In raport sînt conţinute numeroase recomandări avînd ca obiect educarea tineretului intr-un spirit de înţelegere, prietenie şi pace. Ultimul raport a fost acela al comisiei pentru colaborarea şi activitatea forţelor iubitoare de pace. Comisia propune ca ziua de 6 august — aniversarea bombardamentului atomic asupra Hiroşimei — să devină o zi mondială de acţiune în favoarea păcii. Comisia cere de asemenea, ca toate ţările să stabilească împreună obiectivele şi căile cele mai nimerite pentru a putea atinge ţelul lor comun: pacea. După încheierea rapoartelor pe comisii, Jean Laffite, secretar general al Consiliului Mondial al Păcii, a prezentat raportul general organizatoric al Adunării Mondiale de la Helsinki. După raportul lui Jean Laffite a urcat la tribună Emanuel d’Astier de la Vigerie, care a dat citire proiectului de apel adresat lumii întregi de AdunareaMondială a Păcii. Documentul este intitulat „Apelul de la Helsinki“. Lectura acestui apel a fost subliniată de entuziaste aplauze. In cursul după amiezii au fost reluate lucrările şedinţei plenare, s-a trecut apoi la votarea proiectului de apel al Adunării Mondiale a Păcii. Delegaţii la Adunarea Mondială a Păcii au votat cu deosebită însufleţire Apelul. S-a înregistrat o singură abţinere. Alegerea noului Consiliu Mondial al Păcii HELSINKI — Trimisul special Agerpress transmite: Miercuri seara, după şedinţa de închidere a Adunării Mondiale a Păcii, a avut loc o şedinţă in cadrul căreia a fost ales noul Consiliu Mondial al Păcii. După şedinţă, membrii noului Consiliu s-au întrunit pentru a alege Biroul și secretariatul Consiliului Mondial al Păcii. Conferinţa de presă a preşedintelui Eisenhower WASHINGTON (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele Eisenhower a arătat că S.U.A. nu-şi propun vreun program concret in domeniul dezarmării pînă la conferinţa de la Geneva. Fiind rugat să comunice cît de optimist este el în ceea ce priveşte realizarea unor rezultate pozitive la conferinţa in patru, Eisenhower a spus că după părerea sa lumea, inclusiv SUA, merită să aibă un nou prilej de a încerca pe calea unei conferinţe de acest fel să elucideze intenţiile tuturor. Cu ajutorul acestei metode pot fi descoperite căi pentru a canaliza problemele pe noi făgaşe şi, în sfîrşit, pentru a găsi mijloace în vederea destinderii încordării. Eisenhower a răspuns negativ la întrebarea dacă contează că va primi înainte de conferinţa de la Geneva vreun program „concret“ în domeniul dezarmării. El a adăugat că pregătirea propunerii va fi lungă şi grea şi că nimic nu va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta nu va fi elaborată definitiv, şi nu se va b bucura de sprijinul deplin a! guvernului. Ca răspuns la întrebarea dacă există vreun acord cu privire la data terminării conferinţei, Eisenhower a spus că nu ştie nimic in această privinţă, fireşte, îndatoririle lui limitează timpul pe care îl poate consacra conferinţei. Eisenhower a spus că nu crede că, situîndu-se pe această poziţie, el riscă să atragă asupra sa o propagandă nefavorabilă în rîndurile oamenilor rezonabili. Unul dini corespondenţi a întrebat dacă in urma sesiunii O.N.U. de la San Francisco Eisenhower are mai multă sau mai puţină încredere în conferinţa la nivelul cel mai înalt. Eisenhower a răspuns că el nu se pregăteşte să se aştepte la prea multe.Este clar că în poziţia Uniunii Sovietice s-a produs o anumită schimbare — a declarat el mai departe. Dacă această schimbare va uşura relaţiile generale, acest lucru trebuie in cele din urmă să se răsfrîngă asupra situaţiei generale. Nimeni nu consideră că doctrina marxistă a fost părăsită de adepţii ei şi de aceea trebuie, să dăm dovadă de prudenţă. Totuşi, dacă se pot găsi mijloace pentru a izbăvi omenirea de povara fricii şi încordării, trebuie să studiem în cea mai mare măsură aceste mijloace. Eisenhower a menţionat că in urma sesiunii O.N.U. şansele de a se ajunge la aceasta au sporit în comparaţie cu situaţia existentă acum cîtva timp. Fiind solicitat să comenteze incidentul care s-a produs în Marea Behring, Eisenhower şi-a exprimat convingerea că acest eveniment este de o importanţă locală şi nu constituie o problemă politică. Atît timpul nefavorabil, cît şi alţi factori, creează impresia că aceasta a fost un eveniment local şi s-a datorat în parte unei neînţelegeri. Eisenhower a spus că poziţia guvernului sovietic în acest incident a fost extrem de încurajatoare în comparaţie cu trecutul. Un corespondent s-a referit la rezoluţia adoptată săptămîna trecută de Camera reprezentanţilor cu privire la „imperialismul comunist şi colonialbunul“ şi a întrebat dacă Eisenhower sprijină această rezoluţie. Eisenhower a spus că el nu a auzit despre această rezoluţie dar că, in genere, în orice fel de declaraţie asemănătoare există fel de fel de nuanţe cît şi eventuale complicaţii. Eisenhower a pus întrebarea retorică cît de departe se intenţionează să se meargă şi a spus că „noi (S.U.A. — N.R.) nu vom declara război“. Insisted asupra necesităţii de a manifesta prudenţă Eisenhower a spus că trebuie să se recurgă la metode paşnice şi nu la metode de provocare. Referindu-se la legea securităţi mutuale, aflată în discuţie în Camera reprezentanţilor, Eisenhower a insistat asupra menţinerii acestui program, întrucît rezultatele sale au fost atît de favorabile încît nu trebuie să se renunţe la el chiar în faţa unei schimbări vădite a poziţiei Uniunii Sovietice. Eisenhower a sprijinit propunerea de a se construi un cargobot cu motor atomic (propunere care se pare că va fi respinsă de Congres) pentru a face publicitate avantajelor folosirii energiei atomice în scopuri paşnice. Ocupîndu-se în această ordine de idei de lupta propagandistică dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică, Eisenhower a propus să se renunţe la lozinca „războiul rece“ şi să se adopte lozinca „războiul pentru pace“, pe care, potrivit spuselor lui, S.U.A. trebuie să-l cîştige. La începutul conferinţei de presă, Eisenhower şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu sosirea în S.U.A. a primuului ministru al Birmaniei, U Nu. . .2 iulie 1955 Sosirea la Belgrad a primului ministru al Indiei, Nehru BELGRAD (Agerpres). După cum transmite agenţia Tanjug, la 30 iunie a sosit la Belgrad într-o vizită oficială primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, ca răspuns la vizita făcută de preşedintele Iugoslaviei, Josip Broz-Tito, în India. La aerodromul Zemun, primul ministru al Indiei, Nehru, a fost întîmpinat de: I. Broz-Tito, preşedintele Iugoslaviei, M. Pijade, preşedintele Scupşcinei Populare Federative, E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vukmanovici, R. Ciolakovici, vicepreşedinţi ai Vecei Federative Executive; L. Kolişevski, preşedintele Scupşcinei Populare a Macedoniei; B. Ivanovici, preşedintele Scupşcinei Populare a Muntenegrului; I. Veselinov, preşedintele Vecei Executive a Serbiei; secretari de stat, deputaţi ai Scupşcinei Populare Federative, reprezentanţi ai opiniei publice. Pe aerodromul pavoazat cu drapelele de stat ale Iugoslaviei şi Indiei a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnurile de stat. Pe aerodrom, Nehru a luat cuvîntul în faţa microfonului, salutînd poporul iugoslav. La 30 iunie, la ora 18, primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, a depus o coroană de flori la mormintul soldatului necunoscut. pregătiri in vederea festivalului CUNOAŞTEŢI DANSUL „BALI“? Tineretul indonezian şi-a propus să trimită la Festivalul de la Varşovia 100 de delegaţi reprezentînd toate organizaţiile de tineret, întregul tineret, fără deosebire de convingeri politice şi credinţe religioase. Totodată tineretul indonezian se pregăteşte să trimită la Varşovia 25 de dansatori şi cîntăreţi,20 de sportivi între care o echipă de fotbal precum şi o delegaţie de 10 elevi care doresc să cunoască viaţa elevilor din Polonia democrat-populară. Un deosebit interes va stîrni in timpul Festivalului, ansamblul de cîntece şi dansuri populare din insula Băii,una din cele5.000 de insule din care e alcătuită Indonezia. Membrii ansamblului organizează în prezent o colectă în bani pentru acoperirea cheltuielilor de călătorie pină la Varşovia.Acest ansamblu va prezenta în timpul Festivalului un frumos şi bogat program de dansuri şi cîntece populare indoneziene. Repertoriul ansamblului cuprinde un dans foarte interesant şi sugestiv— dansul „Bali“ care simbolizează lupta împotriva feudalismului. Solii tineretului lumii la Festival vor avea prilejul totodată să asculte o serie de cîntece despre pace şi libertate prezentate de ansamblul tineretului indonezian. „LUNA POLONIEI“ Ca şi în alte ţări ale lumii tineretul olandez se interesează ,îndeaproape de viaţa şi aspiraţiile tineretului polonez care găzduieşte cel de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Pentru a răspunde numeroaselor întrebări ale tineretului olandez privind R. P. Polonă şi tineretul polonez, Uniunea Tineretului Olandez (ANJV) precum şi Organizaţia Studenţilor Progresişti (OPSJ) au organizat „Luna Poloniei“. In această lună mii de tineri olandezi au făcut cunoştinţă cu istoria, cultura, arta şi viaţa tineretului polonez. Organizarea acestei luni a fost strîră legată de intensificarea luptei tineretului olandez împotriva primejdiei refacerii militarismului german, împotriva folosirii armelor de exterminare în masă. Comitetul acestei Luni format din personalităţi renumite a organizat un concurs pentru cel mai bun tablou închinat luptei împotriva reînvierii wehrmachtului. Tineretul iubitor de pace din Olanda depune multă străduinţă pentru colectarea de fonduri necesare acoperirii cheltuielilor delegaţiilor la Festival. O iniţiativă interesantă este colectarea de bani pentru călătoria la Varşovia a militarilor în termen care vor fi eliberaţi în iunie din armată. COSTUMELE DELEGAŢILOR POLONEZI In minunatele zile de august, în timpul marii sărbători de la Varşovia,oraşul Festivalului va fi plin cu miile de delegaţi din întreaga lume. Totuşi, delegaţia tineretului polonez formată din 2.500 tineri va putea fi recunoscută cu uşurinţă după costumele lor colorate, originale, a căror modele au fost elaborate de către Institutul industrial de mode. Fetele vor fi îmbrăcate în rochii cu flori mari de cîmp împrăştiate pe fond alb, desenul avînd un caracter popular. Alte costume sunt proiectate pentru zilele răcoroase. Acestea sunt rochii formate din doua piese din lină — în patru culori, la alegere: galben cenuşiu, albastru închis şi verde, la ele,se va purta bluze albe de lină cu volane.Costumul va fi complectat cu pantofi vişinii, cu tocuri joase. Nu mai puţin frumos şi pitoresc vor fi îmbrăcaţi băieţii pentru care au fost pregătiţi pantaloni din stofă de lînă albastru-oţel cu lampasuri de culoare galbenă-bronz şi cenuşiu-portocaliu. Băieţii vor purta cizme galbene şi cămăşi albe milaneze sau stejere ale** golf. După cum transmite agenţia Iugopress, din cercuri bine Informate s-a aflat că, cu prilejul recentelor tratative iugoslavo-sovietice, reprezentanţii Uniunii Sovietice au invitat pe preşedintele Republicii, Josip Broz-Tito, să viziteze Uniunea Sovietică. Din aceleaşi cercuri s-a aflat că preşedintele Tito a acceptat această invitaţie. Ziarul „Scînteia" publică la 29 iunie interviul acordat de scriitorul francez Jean Paul Sartre corespondentului Radiodifuziunii române la Adunarea Mondială a păcii de la Helsinki, L. Sărăţeanu. La aceeaşi dată „Scînteia“ publică răspunsurile secretarului de stat pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei, Cocea Popovici, la întrebările puse de William Winter, şi comentator al societăţii „American Broadcasting Company“. ★ După cum comunică agenţia Tanjug, în cursul zilei de 28 iunie s-a dat publicităţii la Belgrad un comunicat oficial cu privire la tratativele care au avut loc între reprezentanţii Iugoslaviei, S.U.A., Angliei şi Franţei. In comunicat se spune printre altele: „De la 24 la 27 iunie au avut loc tratative intre secretarul de stat adjunct pentru Alicente Externe al Iugoslaviei. Prime şi ambasadorii S.U.A., Regatului Unit şi Franţei, cu privire la situaţia internaţională generală şi la problemele relaţiilor directe“. La Departamentul de Stat al S.U.A. a avut loc marţi o conferinţă de presă în cadrul căreia secretarul de stat, Dulles, a răspuns la întrebările corespondenţilor in legătură cu recentele propuneri sovietice cu privire la reducerea armamentelor. După cum anunţă agenţia United Press, Dulles a declarat că in cazul că se va putea găsi un mijloc de a reduce povara înarmărilor în Europa, limitarea reciprocă a armamentelor „va crea o oarecare speranţă“. El a afirmat insă, că aceste posibilităţi nu ar putea fi traduse în fapt la apropiata conferinţă de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri. In Bundestagul de la Bonn, au început la 27 iunie, dezbaterile în legătură cu proiectele de lege privind recrutarea de membri pentru viitoarea armată vest-germană conform acordurilor agresive de la Paris. Corespondentul agenţiei France Press apreciază ca „Bundestagul este împărţit în ceea ce priveşte problemele esenţiale şi va fi dificil ca proiectele de legi să întrunească majoritatea constituţională de două treimi“. După cum transmite postul de radio Londra, la 27 iunie, peste 12.000 de docheri din portul belgian Anvers au declarat grevă, cerind sporirea salariilor. Ca urmare a grevei, numeroase vase stau în inactivitate. ★ Reprezentanții greviştilor din porturile nordice ale Angliei — Liverpool, Manchester, Birkenhead — care au sosit la 27 iunie la Londra, au organizat un „marş al solidarităţii“ docherilor. ktk ★ lipanii: TntREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688,28 8. Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. nen- P.T.T. Nr. 1/9.650.