Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)
1958-03-01 / nr. 577
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAraua rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR Al REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VII Nr. 577 | Sîmbătă 1 martie 1958 | 6 PAGINI - 20 BANI CU TOŢII LA VOT! 1 martie 1958. Ziua alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Pe întreg cuprinsul patriei noastre, oamenii muncii se prezintă în faţa urnelor pentru a-şi da votul candidaţilor F.D.P., candidaţii lor. Comuniştii şi fără de partid, candidaţii noştri sunt oameni din sinul poporului, tovarăşi care au dovedit dragoste şi ataşament faţă de regimul democrat-popular, oameni care prin faptele şi activitatea lor au dovedit pricepere şi simţ de răspundere faţă de nevoile oamenilor muncii, de cerinţele Construcţiei socialiste. Nu de mult la o întîlnire pe care Iov. Băţagă Ioan secretar al comitetului regional de partid, candidat în circumscripţia electorală regională nr. 28 unul din alegători, un întovărăşit din Sînmihai, caracteriza deputaţii noştri cam aşa: „Nici unul dintre ei nu au capitaluri în Elveţia sau la bănci din alte ţări aşa cum făceau deputaţii de pe timpuri care in doi ani de guvernare sau de multe ori mai puţin, trăgeau şapte piei de pe muncitorul şi ţăranul nostru muncitor, şi nici vile şi castele în ţări străine. Ei sunt ai noştri, dintre noi, propuşi de noi, şi împreună, noi cu ei şi ei cu noi, am făcut tot ce se vede pină acuma şi vom face alte lucruri şi mai tiari şi mai frumoase, aşa cum ne învaţă şi ne indrumă partidul“. Sunt cuvintele unui alegător dintr-un sat din regiunea noastră, ale unui om simplu care pină mai ieri, ca şi ceilalţi din sat şi ca alte sute de mii ca el, era slugă, la moşieri şi chiaburi şi poate şi neştiutor de carte. Dar aceste cuvinte nu sunt specifice numai alegătorului din Sinmihalul de Pădure. Ele au valabilitate pe întreg cuprinsul regiunii noastre şi al ţării, pentru că astfel de vorbe, de condamnare a trecutului şi de preamărire şi adeziune sinceră la prezent şi viitor, au fost rostite în această campanie electorală, de milioane de alegători, treziţi la viaţă mai acum cîţiva ani de partid şi îndrumaţi către o viaţă din ce în ce mai bună, aşa cum mulţi, poate cei mai mulţi dintre alegătorii noştri, nici măcar n-au îndrăznit să viseze în trecutul întunecat de tristă aducere aminte. Mai zilele acestea, cu puţin timp înainte de sărbătoarea de la 2 martie, ziua alegerilor, a apărut comunicatul Direcţiei Centrale de statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R. Oamenii muncii au aflat astfel bilanţul muncii lor rodnice pe 1957, bilanţ care înaripează minţile şi inimile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor noştri, ale tuturor celor care au contribuit cu braţul şi cu mintea la alcătuirea cifrelor din comunicat, spre noi succese în anul 1950 şi in anii care vin, bilanţ care confirmă in ultimă instanţă justeţea politicii partidului şi guvernului de industrializare socialistă şi de transformare socialistă a agriculturii, justifică trăinicia şi viabilitatea regimului democratpopular, regim creat prin luptă de nasele populare şi care răspunde celor mai arzătoare probleme ale acestora. '• — 'Planul producţiei globale pe ansamblul industriei socialiste a fost îndeplinit în proporţie de 106,7 la sută. . — Faţă de 1956, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 8,3 la sută. — Au intrat în funcţiune , laminorul de ţevi de la Roman, noi grupuri electrogene (printre care unul de curînd, în regiunea noastră la Termocentrala „Steaua roşie“ din Sîngeorgiu de Pădure — N. R.) etc... — La sfîrşitul anului 1957, sectorul cooperatist în agricultură cuprindea peste 42 la sută din numărul gospodăriilor ţărăneşti, sectorul socialist deţinea 51 la sută din suprafaţa agricolă şi 48 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. — Salariul mediu nominal al salariaţilor a crescut cu cca. 10 la sută faţă de anul 1956. — S-au construit 11.100 apartamente (in 1957, pentru oamenii muncii — N. R.). Iată cîteva înşirări sumare ale bilanţului pe 1957, dar oricît de sumar ar fi redate, ele au o adîncă semnificaţie şi anume, că din an un an, s-ar putea spune chiar din zi în zi, poporul nostru obţine noi şi importante succese pe drumul construirii socialismului. Regiunea noastră a fost una din cele mai înapoiate, condamnată la mizerie şi sărăcie, cu bună ştiinţă de către guvernanţii din trecut, fie că s-au numit ei naţional-ţărănişti, liberali, sau horthyşti. Pentru că aşa cum îi este limpede astăzi fiecărui om de bună credinţă, pentru oamenii muncii nu s-a schimbat nimic în esenţă prin schimbarea unui partid de guvernământ burghez cu altul de aceeaşi teapă, sau dacă s-a schimbat totuşi ceva, aceasta s-a făcut întotdeauna din rău în mai rău. Astăzi, Regiunea Autonomă Maghiară, unde trăiesc şi muncesc uniţi, maghiari, români, saşi şi de alte naţionalităţi, rod al politicii juste, marxist-leniniste a partidului nostru în problema naţională, cunoaşte o dezvoltare fără precedent, împreună cu toate regiunile ţării noastre, contribuind la dezvoltarea şi înfrumuseţarea patriei comune — Republica Populară Romînă, — la întărirea regimului democrat-popular, scut al cuceririlor noastre revoluţionare de pină acum şi garanţia altora în viitor. De la eliberarea ţării noastre cu ajutorul de arme al marelui stat socialist — Uniunea Sovietică — şi cu sprijinul ei multilateral, acordat ţării şi poporului nostru după eliberare, în regiunea noastră s-au construit 12 întreprinderi moderne de interes republican, care împreună cu cele ale industriei locale şi cooperatiste se ridică la 52 întreprinderi industriale nou create. Valoarea producţiei industriale in întreprinderile republicane reprezintă în 1957 o creştere de 670 la sută faţă de 1938, iar a întreprinderilor industriei locale, o creştere de 656 la sută faţă de 1950. Şi agricultura a făcut progrese însemnate. 40 la sută din suprafaţa arabilă a regiunii aparţine astăzi diferitelor unităţi socialiste. Aceste cifre ar rămîne insă fără importanţă dacă paralel cu dezvoltarea economică a regiunii nu ar creşte şi nivelul de trai al locuitorilor. De altfel, prin politica economică a partidului şi guvernului se urmăreşte tocmai satisfacerea din ce în ce mai bună a nevoilor materiale şi culturale ale oameniior muncii şi acest lucru îşi are expresia şi în faptul că numai in anul 1957, venitul bănesc al populaţiei a crescut cu 16 la sută faţă de 1956, nemaivorbind de sutele de apartamente de locuit construite de întreprinderile noastre pentru muncitorii lor. In regiunea noastră se dezvoltă impetuos ştiinţa şi cultura iar analfabetismul care cuprindea 60.000 de oameni in 1944, a rămas aproape o amintire tristă din arsenalul fărădelegilor burgheze moşiereşti şi fasciste care au domnit cindva pe pămîntul patriei noas- tre. Pentru toate cite le-au obţinut oamenii muncii din ţara noastră de la eliberare, sub conducerea partidului şi, pentru toate cite le vor mai obţine pe drumul luminos al socialismului, ei îşi iubesc cu ardoare patria, consolidează puterea populară. Pentru că aşa cum spunea şi tovarăşul Kádár János, şeful delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Ungare, a cărei prezenţă oamenii muncii din regiunea noastră au avut deosebita plăcere s-o simtă alături de ceilalţi oameni ai muncii din ţara noastră „nu există libertate fără putere populară“. La 2 martie ziua alegerilor de deputaţi înstature populare, muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii noştri legaţi de popor, toţi cei ce muncesc pentru pace, bunăstare şi socialism, pentru consolidarea patriei şi a întregului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru viitorul luminos al lor şi al copiilor lor, vor vota din inimă candidaţii F. D. P., candidaţii păcii, socialismului şi progresului uman ! O puternică şî entuziastă manifestare a prieteniei frăţeşti romino-ungare Marele miting de pe Stadionul Itepublicii din Capitală Locuitorii Bucureştiului s-au întîl- Petre Bontă, Nicolae Ceauşescu, nu joi după-amiază cu membrii dele Alexandru Drăghici, Alexandru Magetic guvernamentale şi de partid a ghioros. Constantin Pîrvulescu, D. R. P. Ungare în frunte cu tovarăşul Coliu, L. Sălăjan, L. Răutu, Şt. Kádár János la marele miting care a Voitec. Ion Gheorghe Maurer, J. F aavut loc pe stadionul Republicii. zekaş. VI. Gheorghiu, Al. Bîrlă-Zeciile de mii de oameni ai muncii de anu, P. Niculescu-Mizil, A. Buumpleau tribunele pînă la ultimul nacu. lot De jur-împrejurul stadionului Au fost intonate imnurile de stat fluturau drapele ungare, romîneşti ale R.p.R. şi R. p Ungare. Lf* JT JZ’: ,ar 'f ,Ttea T Mitingul a deschis de tortrală erau aşezate portretele marilor Florian Dănălache, prim-secretar al învăţător, a, omeniri muncitoare comitetului orâşenesc Bucureşti al Marx. Engels. Lemn. Pe mari pan- p M r ? carte erau înscrise chemări în eins- , tea trainicei prietenii romîno-ungare, ^r.hm cu aplauze şi urate prea unităţii de nezdruncinat a lagâru- lung,'tetea luat apoi cuvintul lovului socialist, a păcii şi prietenie, in raşul, Ghe?rSÎ"L Gheorghiu-Dej, prinsecretar al C.C. al Partidului Mun- ‘ p . J?°p ' ' . . . , citoresc Român, membru în Prezi-JX Stld'ZJ 3 I r Sra' Jlul Mar" Adunări Naţionale, mente ale gărzilor muncitoreşti. Ti- . .neri în costume naţionale din toate Participanţii la miting au salutat regiunile ţării purtau portretele to- aP°' cu căldură apariţia la tribună varăşilor Kádár János şi Münich a tovarăşului Kádár János, prim! Ferenc. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi secretar al C.C. al Partidului Mun-Chivu Stoica, citoresc Socialist Ungar, ministru ! In tribuna oficială au luat loc stati membri ai C.C. al P.M.R. membri Cuvîntările conducătorilor poai guvernului, deputaţi ai Marii Apoarelor român şi ungar au fost sadunări Naţionale, conducători ai prlutate cu ovaţii puternice de zecile ganizaţiilor obşteşti şi ai instituţii de m’i de PartidPant' la miting. Au lor centrale, ziarişti romini şi stră- rasunat puternic chemări în cinstea vii. ’ prieteniei celor două popoare, In Au asistat şefii unor misiuni din cinstea unităţii de nezdruncinat a plomatice acreditaţi în R. P. Ro- puternicului lagăr al ţărilor socialiste mină,in frunte cu Uniunea Sovietică, pen-Ora 16.30. Cu puternice ovaţii şi trupacea şi prietenia tuturor pourale a fost întîmpinată sosirea poarelor lumii, membrilor delegaţiei guvernamentale In aplauzele entuziaste ale tutuşi de partid a R. P. Ungare, ior, tovarăşii Kadar János şi Ghertovarăşii: Kádár János, Apró Anghe Gheorghiu-Dej s-au îmbrăţişat tal. Kállai Gyula, Szirmai István, cu căldură exprimînd astfel simnţă- Németh Károly, Sebes István, semintele trainice care unesc popoarele leu Ferenc şi a tovarăşilor Gheor- român şi ungar, deplina înţelegere şi ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, unitate de vederi dintre cele două Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, guverne şi partide. (Agerpres). alegerilor de deputaţi în sfaturile populare O nouă întovărăşire Pentru ţăranii muncitori din Vătava, raionul Topliţa, ziua de 23 februarie a constituit o adevărată sărbătoare. Hotărîrea ţăranilor muncitori de aici, de a întîmpina alegerile de deputaţi în sfaturile populare cu noi realizări s-a transformat în fapte. In această zi, 32 familii de ţărani muncitori au păşit pe drumul unei vieţi noi. Ele şi au unit peste 92 hectare pămînt şi 23 oi, înfiinţînd întovărăşirea agro-zootehnica căreia î-au dat denumirea „Unirea“, angajîndu-se să lupte pentru continua întărire a întovărăşirii lor. Preşedinte al întovărăşirii a fost ales ţăranul muncitor Cioată Nichifor. Angajamentul tineretului de la Vlăciţa Chemarea lansată de tinerii metalurgişti reşiţeni sub lozinca „Să economisim cu mai mult metal“ a fost primită cu entuziasm de către tinerii metalurgişti din Vlăhiţa. Luînd la cunoştinţă obiectivele chemării, utemiştii îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. şi ajutaţi îndeaproape de conducerea uzinei, au întocmit un plan judicios incluzînd în el toate posibilităţile interne pentru economisirea a cît mai mult metal. Intr-un miting festiv la care au participat peste 250 de tineri, s-au angajat ca pînă la finele anului 1958 să economisească cantitatea de 165.000 kg metal. I Brigada de tineri de la turnătorie ca Ire lucrează la turnarea carcaselor de motoare electrice a propus să reducă coeficientul de pierdere la finisaj prinutilizarea în locul celor 4 orificii de turnare a numai 3 orificii, şi prin aceasta să economisească 6.000 kg fontă. Cei care lucrează la turnarea pieselor pentru suport de maşini de cuart s-au angajat şi ei să economisească 45 tone fontă pînă la finele anului. Colectivul atelierului de regenerare a deşeurilor s-a angajat ca prin utilizarea pe scară, largă a sudurii şi nituirii să reducă cu 10 la sută rebuturile şi astfel să economisească cantitatea de 16 tone fontă. Numeroase angajamente şi-au luat şi tinerii celorlalte secţii ca de pildă, cei de la întreţinere, montaj şi altele. Din cantitatea de metal ce va fi economisită pînă la finele anului vor putea fi turnate 8.477 bucăţi carcase de motoare electrice în greutate de 18 kg, 120 sobe precum şi un însemnat număr de unelte agricole ca: furci, sape, topote etc. C!andr«Í£BtSS F. D. P*., c«flndBcfi«9$S a» sl bun^sfăvîi MIRCEA VASILE președintele Comite- LASZLO lRf N muncitoare la filatura CSUPOR LAJOS prim secretar al Co- PINI LAZ4R brigadier la G.A.C. Sin- Dr. PASAT EMIL medic veterinar, cantului executiv al Sfatului popular raio- de in Gheorghieni, candidată în circummitetului regional P.M.R., candidat în Ianasie Mureş, candidat în cimndidat in circumscripţia electorală Ifrnai Reghin, candidat în circumscripţia scripţia electorală orăşenească nr. 2 circumscripţia electorală regională nr. scripţia electorală comunală nr. regională nr. 87, electorală nr. 27. 40 Joseni.