Steaua Roşie, martie 1958 (Anul 7, nr. 577-585)

1958-03-01 / nr. 577

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VAr­aua rosie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR Al REGIUNII AUTONOME MAGHIARE ANUL VII Nr. 577 | Sî­mbătă 1 martie 1958 | 6 PAGINI - 20 BANI CU TOŢII LA VOT! 1 martie 1958. Ziua alegerilor de depu­taţi în sfaturile populare. Pe întreg cu­prinsul patriei noastre, oamenii muncii se prezintă în faţa urnelor pentru a-şi da votul candidaţilor F.D.P., candidaţii lor. Comuniştii şi fără de partid, can­didaţii noştri sunt oameni din sinul po­porului, tovarăşi care au dovedit dra­goste şi ataşament faţă de regimul de­mocrat-popular, oameni care prin fap­tele şi activitatea lor au dovedit price­pere şi simţ de răspundere faţă de ne­voile oamenilor muncii, de cerinţele Construcţiei socialiste. Nu de mult la o întîlnire pe care Iov. Băţagă Ioan se­cretar al comitetului regional de partid, candidat în circumscripţia electorală regională nr. 28 unul din alegători, un întovărăşit din Sînmihai, caracteriza deputaţii noştri­ cam aşa: „Nici unul dintre ei nu au capitaluri în Elveţia sau la bănci din alte ţări aşa cum făceau deputaţii de pe timpuri care in doi ani de guvernare sau de multe ori mai pu­ţin, trăgeau şapte piei de pe muncito­rul şi ţăranul nostru muncitor, şi nici vile şi castele în ţări străine. Ei sunt ai noştri, dintre noi, propuşi de noi, şi îm­preună, noi cu ei şi ei cu noi, am făcut tot ce se vede pină acuma şi vom face alte lucruri şi mai t­iari şi mai frumoa­se, aşa cum ne învaţă şi ne indrumă partidul“. Sunt cuvintele unui alegător dintr-un sat din regiunea noastră, ale unui om simplu care pină mai ieri, ca şi ceilalţi din sat şi ca alte sute de mii ca el, era slugă, la moşieri şi chiaburi şi poate şi neştiutor de carte. Dar aces­te cuvinte nu sunt specifice numai ale­gătorului din Sinmihalul de Pădure. Ele au valabilitate pe întreg cuprinsul regiunii noastre şi al ţării, pentru că astfel de vorbe, de condamnare a trecu­tului şi de preamărire şi adeziune sin­ceră la prezent şi viitor, au fost rosti­te în această campanie electorală, de milioane de alegători, treziţi la viaţă mai acum cîţiva ani de partid şi îndru­maţi către o viaţă din ce în ce mai bu­nă, aşa cum mulţi, poate cei mai mulţi dintre alegătorii noştri, nici măcar n-au îndrăznit să viseze în trecutul întune­cat de tristă aducere aminte. Mai zilele acestea, cu puţin timp îna­inte de sărbătoarea de la 2 martie, ziua alegerilor, a apărut comunicatul Direc­ţiei Centrale de statistică de pe lingă Consiliul de Miniştri al R.P.R. Oame­nii muncii au aflat astfel bilanţul mun­cii lor rodnice pe 1957, bilanţ care îna­ripează minţile şi inimile muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor noştri, ale tu­turor celor care au contribuit cu braţul şi cu mintea la alcătuirea cifrelor din comunicat, spre noi succese în anul 1950 şi in anii care vin, bilanţ care con­firmă in ultimă instanţă justeţea poli­ticii partidului şi guvernului de indus­trializare socialistă şi de transformare socialistă a agriculturii, justifică trăi­nicia şi viabilitatea regimului democrat­­popular, regim creat prin luptă de n­a­­sele populare şi care răspunde celor m­ai arzătoare probleme ale acestora. '• — 'Planul producţiei globale pe an­samblul industriei socialiste a fost în­deplinit în proporţie de 106,7 la sută. . — Faţă de 1956, productivitatea mun­cii în industrie a crescut cu 8,3 la sută. — Au intrat în funcţiune , laminorul de ţevi de la Roman, noi grupuri elec­trogene (printre care unul de curînd, în regiunea noastră la Termocentrala „Steaua roşie“ din Sîngeorgiu de Pă­dure — N. R.) etc... — La sfîrşitul anului 1957, sectorul cooperatist în agricultură cuprindea peste 42 la sută din numărul gospodă­riilor ţărăneşti, sectorul socialist deţi­nea 51 la sută din suprafaţa agricolă şi 48 la sută din suprafaţa arabilă a ţării. — Salariul mediu nominal al sala­riaţilor a crescut cu cca. 10 la sută fa­ţă de anul 1956. — S-au construit 11.100 apartamen­­te (in 1957, pentru oamenii muncii — N. R.). Iată cîteva înşirări sumare ale bilan­ţului pe 1957, dar oricît de sumar ar fi redate, ele au o adîncă semnificaţie şi anume, că din an un an, s-ar putea spune chiar din zi în zi, poporul nostru obţine noi şi importante succese pe dru­mul construirii socialismului. Regiunea noastră a fost una din cele mai înapoiate, condamnată la mizerie şi sărăcie, cu bună ştiinţă de către gu­vernanţii din trecut, fie că s-au numit ei naţional-ţărănişti, liberali, sau hor­­thyşti. Pentru că aşa cum îi este lim­pede astăzi fiecărui om de bună credin­ţă, pentru oamenii muncii nu s-a schim­bat nimic în esenţă prin schimbarea u­­nui partid de guvernământ burghez cu altul de aceeaşi teapă, sau dacă s-a schimbat totuşi ceva, aceasta s-a făcut întotdeauna din rău în mai rău. Astăzi, Regiunea Autonomă M­aghia­­ră, unde trăiesc şi muncesc uniţi, ma­ghiari, români, saşi şi de alte naţionali­tăţi, rod al politicii juste, marxist-leni­­niste a partidului nostru în problema naţională, cunoaşte o dezvoltare fără precedent, împreună cu toate regiunile ţării noastre, contribuind la dezvoltarea şi înfrumuseţarea patriei comune — Re­publica Populară Romînă, — la întă­rirea regimului democrat-popular, scut al cuceririlor noastre revoluţionare de pină acum şi garanţia altora în viitor. De la eliberarea ţării noastre cu ajuto­rul de arme al marelui stat socialist — Uniunea Sovietică — şi cu sprijinul ei multilateral, acordat ţării şi poporului nostru după eliberare, în regiunea noastră s-au construit 12 întreprinderi moderne de interes republican, care îm­preună cu cele ale industriei locale şi cooperatiste se ridică la 52 întreprin­deri industriale nou create. Valoarea producţiei industriale in întreprinderile republicane reprezintă în 1957 o creşte­re de 670 la sută faţă de 1938, iar a întreprinderilor industriei locale, o creş­tere de 656 la sută faţă de 1950. Şi a­­gricultura a făcut progrese însemnate. 40 la sută din suprafaţa arabilă a re­giunii aparţine astăzi diferitelor uni­tăţi socialiste. Aceste cifre ar răm­îne insă fără importanţă dacă paralel cu dezvoltarea economică a regiunii nu ar creşte şi nivelul de trai al locuitorilor­­­. De altfel, prin politica economică a partidului şi guvernului se urmăreşte tocmai satisfacerea din ce în ce mai bună a nevoilor materiale şi culturale ale oameniior muncii şi acest lucru îşi are expresia şi în faptul că numai in anul 1957, venitul bănesc al populaţiei a crescut cu 16 la sută faţă de 1956, nemai­vorbind de sutele de apartamen­te de locuit construite de întreprinderile noastre pentru muncitorii lor. In regiunea noastră se dezvoltă im­petuos ştiinţa şi cultura iar analfabe­tismul care cuprindea 60.000 de oameni in 1944, a rămas aproape o amintire tristă din arsenalul fărădelegilor bur­gheze moşiereşti şi fasciste care au domnit cindva pe pămîntul patriei noas- tre. Pentru toate cite le-au obţinut oa­menii muncii din ţara noastră de la e­­liberare, sub conducerea partidului şi, pentru toate cite le vor mai obţine pe drumul luminos al socialismului, ei îşi iubesc cu ardoare patria, consolidează puterea populară. Pentru că aşa cum spunea şi tovarăşul Kádár János, şeful delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Ungare, a cărei prezenţă oa­menii muncii din regiunea noastră au avut deosebita plăcere s-o simtă alături de ceilalţi oameni ai muncii din ţara noastră „nu există libertate fără pute­re populară“. La 2 martie ziua alegerilor de depu­taţi în­­statur­e populare, muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii noştri legaţi de popor, toţi cei ce muncesc pentru pace, bunăstare şi socialism, pentru consolidarea patriei şi a între­gului lagăr al socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru viitorul luminos al lor şi al copiilor lor, vor vota din inimă candidaţii F. D. P., candidaţii păcii, socialismului şi pro­gresului uman ! O puternică şî entuziastă manifestare a prieteniei frăţeşti romino-ungare Marele miting de pe Stadionul Itepub­licii din Capitală Locuitorii Bucureştiului s-au întîl- Petre Bontă, Nicolae Ceauşescu, nu­ joi după-amiază cu membrii dele­ Alexandru Drăghici, Alexandru Ma­getic guvernamentale şi de partid a ghioros. Constantin Pîrvulescu, D. R. P. Ungare în frunte cu tovarăşul Coliu, L. Sălăjan, L. Răutu, Şt. Kádár János la marele miting care a Voitec. Ion Gheorghe Maurer, J. F a­­avut loc pe stadionul Republicii. zekaş. VI. Gheorghiu, Al. Bîrlă-Zeciile de mii de oameni ai muncii de anu, P. Niculescu-Mizil, A. Bu­­umpleau tribunele pînă la ultimul nac­u. lot De jur-împrejurul stadionului Au fost intonate imnurile de stat fluturau drapele ungare, romîneşti ale R.p.R. şi R. p Ungare. Lf* JT JZ’: ,ar 'f ,Ttea T Mitingul a deschis de tor­­trală erau aşezate portretele marilor Florian Dănălache, prim-secretar al învăţător, a, omeniri muncitoare comitetului orâşenesc Bucureşti al Marx. Engels. Lemn. Pe mari pan- p M r ? carte erau înscrise chemări în eins- , tea trainicei prietenii romîno-ungare, ^r.h­m cu aplauze şi urate pre­­a unităţii de nezdruncinat a lagâru- lu­ng,'tetea luat apoi cuvintul lovu­­lui socialist, a păcii şi prietenie, in­ raşul, Ghe?rSÎ"L Gheorghiu-Dej, prin­secretar al C.C. al Partidului Mun- ‘ p . J?°p ' ' . . . , citoresc Român, membru în Prezi-JX Stld'ZJ 3 I r Sra' Jlul Mar" Adunări Naţionale, mente ale gărzilor muncitoreşti. Ti- . .­neri în costume naţionale din toate Participanţii la miting au salutat regiunile ţării purtau portretele to- aP°' cu căldură apariţia la tribună varăşilor Kádár János şi Münich a tovarăşului Kádár János, prim­! Ferenc. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi secretar al C.C. al Partidului Mun-Chivu Stoica, citoresc Socialist Ungar, ministru ! In tribuna oficială au luat loc stat­­i membri ai C.C. al P.M.R. membri Cuvîntările conducătorilor po­ai guvernului, deputaţi ai Marii A­­poarelor român şi ungar au fost sa­­dunări Naţionale, conducători ai pr­­lutate cu ovaţii puternice de zecile ganizaţiilor obşteşti şi ai instituţii­ de m’i de Partid­Pant' la m­iting. Au lor centrale, ziarişti romini şi stră- rasunat puternic chemări în cinstea vii. ’ prieteniei celor două popoare, In Au asistat şefii unor misiuni din cinstea unităţii de nezdruncinat a plomatice acreditaţi în R. P. Ro- puternicului lagăr al ţărilor socialiste mină,­­in frunte cu Uniunea Sovietică, pen-Ora 16.30. Cu puternice ovaţii şi tru­pacea şi prietenia tuturor po­­urale a fost întîmpinată sosirea poarelor lumii, membrilor delegaţiei guvernamentale In aplauzele entuziaste ale tutu­şi de partid a R. P. Ungare, ior, tovarăşii Kadar János şi Gher­­tovarăşii: Kádár János, Apró An­ghe Gheorghiu-Dej s-au îmbrăţişat tal. Kállai Gyula, Szirmai István, cu căldură exprimînd astfel simnţă- Németh Károly, Sebes István, se­­mintele trainice care unesc popoarele leu­ Ferenc şi a tovarăşilor Gheor- român şi ungar, deplina înţelegere şi ghe Gheor­ghiu-Dej, Chivu Stoica, unitate de vederi dintre cele două Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, guverne şi partide. (Agerpres). alegerilor de deputaţi în sfaturile populare O nouă întovărăşire Pentru ţăranii muncitori din Vătava, raionul Topliţa, ziua de 23 februarie a constituit o adevărată sărbătoare. Ho­­tărîrea ţăranilor muncitori de aici, de a întîmpina alegerile de deputaţi în sfa­turile populare cu noi realizări s-a transformat în fapte. In această zi, 32 familii de ţărani muncitori au păşit pe drumul unei vieţi noi. Ele şi au unit peste 92 hectare pă­­mînt şi 23 oi, înfiinţînd întovărăşirea agro-zootehnica căreia î-au dat denu­mirea „Unirea“, angajîndu-s­e să lupte pentru continua întărire a întovărăşirii lor. Preşedinte al întovărăşirii a fost a­­les ţăranul muncitor Cioată Nichifor. Angajamentul tineretului de la Vlăc­iţa Chemarea lansată de tinerii metalur­­gişti reşiţeni sub lozinca „Să economi­sim cu­ mai mult metal“ a fost primită cu entuziasm de către tinerii metalur­­gişti din Vlăhiţa. Luînd la cunoştinţă obiectivele chemă­rii, utemiştii îndrumaţi de organizaţia de bază P.M.R. şi ajutaţi îndeaproape de conducerea uzinei, au întocmit un plan judicios incluzînd în el toate posi­bilităţile interne pentru economisirea a cît mai mult metal. Intr-un miting festiv la care au par­ticipat peste 250 de tineri, s-au angajat ca pînă la finele anului 1958 să econo­misească cantitatea de 165.000 kg me­­­­tal. I Brigada de tineri de la turnătorie ca­ I­re lucrează la turnarea carcaselor de motoare electrice a propus să reducă coeficientul de pierdere la finisaj prin­­utilizarea în locul celor 4 orificii de turnare a numai 3 orificii, şi prin a­­ceasta să economisească 6.000 kg fon­tă. Cei care lucrează la turnarea piese­lor pentru suport de maşini de cuart s-au angajat şi ei să economisească 45 tone fontă pînă la finele anului. Colectivul atelierului de regenerare a deşeurilor s-a angajat ca prin utili­zarea pe scară, largă a sudurii şi nitui­­rii să reducă cu 10 la sută rebuturile şi astfel să economisească cantitatea de 16 tone fontă. Numeroase angajamente şi-au luat şi tinerii celorlalte secţii ca de pildă, cei de la întreţinere, montaj şi altele. Din cantitatea de metal ce va fi eco­nomisită pînă la finele anului vor putea fi turnate 8.477 bucăţi carcase de mo­toare electrice în greutate de 18 kg­, 120 sobe precum şi un însemnat număr de unelte agricole ca: furci, sape, to­pot­e etc. C!andr«Í£BtSS F. D. P*., c«flnd­Bcfi«9$S a» sl bun^sfăvîi MIRCEA VASILE președintele Comite- LASZLO lRf N muncitoare la filatura CSUPOR LAJOS prim secretar al Co- PINI LAZ4R brigadier la G.A.C. Sin- Dr. PASAT EMIL medic veterinar, can­tului executiv al Sfatului popular raio- de in Gheorghieni, candidată în circum­­mitetului regional P.M.R., candidat în Iana­sie Mureş, candidat în cim­n­­didat in circumscripţia electorală Ifr­nai Reghin, candidat în circumscripţia scripţia electorală orăşenească nr. 2 circumscripţia electorală regională nr. scripţia electorală comunală nr. re­gională nr. 87, electorală nr. 27. 40 Joseni.

Next