Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)

1958-06-04 / nr. 604

Ce ştiţi despre Uniunea Sovietică? Un concurs al postului de radio Moscova Postul de radio Moscova a iniţiat în cadrul emisiunilor pentru ascul­tătorii din R.P.R. un concurs întitulat „Ce ştiţi despre Uniunea Sovietică?“ Concursul cuprinde 11 întrebări. Cei care vor urmări emisiunile postului de radio Moscova, vor putea găsi cu uşurinţă răspunsurile. Întrebările sînt următoarele: 1. Gînd a fost întemeiat oraşul Mos­cova? Gi­s a fost întemeietorul lui? Gînd a venit Moscova capitala Ru­siei Sov­tice? 2. Gui se numeşte prima hidro­centrală construită pe baza planului leninist 30ERLD? De cîte ori va fi mai mi­c, în comparaţie cu capacita­tea pri­mei hidrocentrale, hidrocentrala Bratsk de pe Angara, care se cons­­truieşt acum în Siberia? 3. C­are regiune din Uniunea So­vietici ocupă primul loc pe ţară în ceea e priveşte extracţia de petrol? 4. C­um se numea organizaţia revo­­luţion­ară a soldaţilor romîni care a luat fiinţă la Odesa după revoluţia din octombrie? Cum se numea zia­rul editat de această organizaţie?­­ In ce filme sovietice care au ml. : în Republica Populară Romînă est redat chipul lui V. I. Lenin? Gil­e a interpretat rolul lui Lenin în fil­mele „Lenin în Octombrie“ şi „Le­ni­n în anul 1918“? 6. Cum se numesc operele compo­­z­torilor Mihail Glinka, Modest Mu­­rargski şi Piotr Ceaikovski inspirate l­a lucrări ale poetului Alexandr Puş­a­n» 7. Sare este numele muncitorului din romanul lui Mihail Solohov, con­sacrat înfiinţării primelor colhozuri şi care răspunzînd la chemarea partidu­lui a plecat într-un sat pentru a con­tribui la construirea unui colhoz? 8. Cine este autorul cunoscutei com­poziţii sculpturale „Muncitorul şi col­hoznica“? La ce expoziţie se află această sculptură? 9. Ce comedii ale dramaturgilor român­i au fost puse în scenă de tea­trele din Moscova? Ce operă romî­­nească a fost distinsă cu premiul I la Festivalul Teatrelor din U.R.S.S. care a avut loc la Moscova în anul 1957? 10. Cum se numește cîntecul care poate fi auzit în cadrul emisiunilor pentru ascultătorii din R.P.R.? 11. Ce formaţii sportive sovietice au fost în R.P.R. în anul 1957? Răspunsurile trebuiesc trimise pînă la data de 15 iunie pe adresa: Mos­cova, căsuţa poştală 787, cu menţiu­nea: pentru concursul „Ce ştiţi des­pre Uniunea Sovietică". Autorii răspunsurilor exacte vor participa la tragerea la sorţi a pre­miilor printre care figurează un apa­rat de radio „Daugava“ cu Pikup, un ceas de mînă „Rodina“,­­ două aparate de radio portative „Turist“, în afara multor alte premii de încu­rajare. Rezultatul concursului va fi anun­țat la 1 iulie 1958 la emisiunea pos­tului de radio Moscova pentru ascul­tătorii din R.P.R. Recomandări Bibliografice pentru întrebările concursului „Cm” Întrebarea 1: Moscova — inima pa­riei sovietice. (editat de Consiliu General A.R.L.U.S.). întrebarea 2: Marile construcţii hi­poenergetice din U.R.S.S. (editat d C­onsiliul General A.R.L.U.S.). întrebarea 3: N. S. Baranski: Geogra­fia economică a U.R.S.S. Întrebarea 4: Scînteia din 5 noiem­brie 1957. întrebarea 5: Veac nou din 26 apri­lie 1957, 4 oct. 1957 şi altele. întrebarea 6 : A. S. Puşkin — Seara literară, (editat de Consiliul Genera A.R.L.R.S.). cunoaşte mai bine Uniunea Sovietică“ Ivan Novicov, A. S. Puşkin (Editura Tineretului) .­ întrebarea 7: Scînteia, Romînia li­beră, Munca şi Scînteia Tineretului din 24 mai 1955 şi Veac Nou din 20 mai 1955. Întrebarea 8: Moscova — inima pa­triei sovietice, (editat de Consiliul Ge­neral A.R.L.U.S.). Întrebarea 9: Veac nou din 1 mar­tie 1957 şi 26 iulie 1957. întrebarea 10: Contemporanul din 26 iulie 1957­­şi Steagul roşu din 17 iulie 1957. Întrebarea 11 : Sportul Popular din 11 aprilie, 21 mai, 27 mai, 2 iunie, 6 iunie, 10 iunie, 13 iunie 1957 şi altele. Scriitori clasici V ■ n­a Proză Cam­i­lloa LUCIUS APULEIUS: Măgarul de aur * — Metamorfoze. E.S.P.L.A., 292 pag. 8 Iei. BELETRISTICA FLAUBERT G.: Educaţia sentimentală. . . E.S.P.L.A., 480 pag. 12 lei. Literatură populara. ROLLAND R.: Jean Christophe. T©eiLESGU GR. G.: Balade şi doine. Ef PML^0 voL 49°. PaS' ,1°. le', „Mioriţa“. Ediţie îngrijită şi preta-' vol' 14 lei; vol' 111 720 faţă de Marin Bucur. Ed. tineretului, zila E., Prăpădul, E.S.P.L.A., 616 312 pag. 8 lei. pag. iß lei. De la ultima alegere a comitetului comunal de partid Vătava, raionul To­­pliţa, (26 noiembrie 1957) şi pînă în prezent, s-au obţinut rezultate frumoa­se în comuna noastră. Sectorul socialist din agricultură a crescut în aceste 5 luni cu 181 ha şi 78 familii, şi între timp a luat fiinţă a doua întovărăşire agro-zootehnică in comuna noastră. In prezent în comună avem o gos­podărie agricolă colectivă cu 36 fami­lii şi 215 ha teren, o întovărăşire agro­zootehnică în Vătava cu 33 familii şi 97 ha şi o a doua întovărăşire agro­zootehnică în Rîpa de Jos cu 56 fami­lii şi 101 ha teren. Pe comună avem în prezent coope­raţi­vizate 413 ha, ceea ce reprezintă 13 la sută din suprafaţa cooperativi­­zabilă a comunei, pe care lucrează 127 familii care reprezintă 24 la sută din numărul total al familiilor. Pentru a cuprinde munca, comitetul comunal de partid a avut în perma­nenţă planuri de muncă trimestriale în care a prevăzut cele mai importan­te sarcini. Conform planului de mun­că, în această perioadă comitetul co­munal de partid a dat o mare atenţie măririi numărului de membri în întovă­răşirea existentă şi înfiinţării unei în­tovărăşiri noi în Vătava. Pentru aceas­ta s-a pus accent pe întărirea muncii organizaţiei de bază, pe activizarea tuturor membrilor de partid. Comitetul comunal de partid, după alegerea sa a ajutat organizaţiile de bază să-şi întocmească planuri de muncă, mem­brii săi au asistat la şedinţele acestora, a analizat activitatea organizaţiilor de bază. Imediat după alegeri în cadrul fiecărei organizaţii de bază şi organi­zaţii de masă ca U.T.M., comitetul de femei, sfatul popular etc. s-a discutat statutul întovărăşirilor agricole şi zootehnice precum şi statutul G.A.C. După ce acestea au fost discutate, s-a selecţionat un colectiv de agita­tori, din cei mai buni membri de par­tid, învăţători şi ţărani colectivişti, care au fost instruiţi de comitetul co­munal pentru a duce muncă de lămu­rire în rîndul ţăranilor muncitori spre a intra în unităţile sectorului socialist din agricultură. Pentru a se obţine rezultatele ară­tate la început, în această perioadă, comitetul comunal a trasat ca sarcină organizaţiilor de bază de a intensifi­ca munca culturală care să ducă la susţinerea activităţii de educare şi lă­murire a oamenilor pentru a păşi pe drumul agriculturii socialiste. In pe­rioada de care vorbim la Vătava au fost prezentate 3 piese de teatru care au oglindit viaţa şi munca în G.A.G. şi întovărăşiri (ex.: piesele „O noapte albă“, „Tîrgul inimilor“ şi „Nunta Ioanei“.) La şcoli s-a indicat ca la orele de clasă să se predea probleme cu date concrete din viaţa G.A.G. şi întovără­şirilor şi să se întocmească grafice din care să reiasă numele copiilor ai căror părinţi fac parte din sectorul socialist. Pentru ca organizaţiile de bază, pre­cum şi unităţile socialiste din comuna noastră să primească ajutor perma­nent din partea comitetului comunal şi în acelaşi timp să se poată urmări cum hotărîrile comitetului sînt duse la îndeplinire, membrii comitetului sînt repartizaţi pe organizaţii de bază şi unităţile socialiste. Astfel, de G.A.C. Vătava, răspund tovarăşii Tom­a Ve­xandru, Boilă Octavian şi Petruţ T., de întovărăşirea Vătava, răspund tov. Todea Pavel şi Sas Vasile, de întovă­răşirea Rîpa de Jos, răspund tov. Itu Vasîle, Crăciun Petru şi Crăciun M. Experienţele au arătat că în comu­na noastră, făcîndu-se alături de cali­tate şi la timp, însămînţîndu-se semin­ţe de sol, aplicîndu-se îngrăşăminte chimice şi naturale, la toate acestea adăugîndu se şi buna întreţinere a culturilor, s-au obţinut producţii bune, care depăşesc cu mult realizările din sectorul particular. O preocupare permanentă a comite­tului comunal de partid este îndepli­nirea planurilor economice de stat, în care privinţă de asemeni s-au obţinut realizări importante. De la alegerea comitetului, am căutat să îndrumăm organizaţiile de bază în întărirea vieţii de partid. Am îndrumat pe tovarăşii secretari a organizaţiilor de bază ca fiecărui membru de partid să i se dea sar­cini concrete şi să ţină seama de felul cum acestea sînt îndeplinite. Deşi s-au obţinut rezultate bune faţă de anul trecut, viaţa de partid, munca unor membri de partid, este nesatisfăcătoare încă. Mai sînt 3 membri de partid care n-au depus cereri pentru o formă socialistă din agricultură. Unii nu achită cotizaţia în mod regulat, sau nu participă la şedinţele organizaţiilor de bază, cum sînt de exemplu Crăciun Vasile, Crăciun Ştefan, Crăciun Ioan, Tode­­ric Pavel şi alţii. Munca comitetului comunal de pri­mire de noi candidaţi a fost slabă, fiind primit în această perioadă un singur candidat. Pentru obţinerea de producţii mă­rite la hectar, se vor lua măsurile corespunzătoare, pentru buna întreţi­nere a culturilor şi aplicarea reguli­lor agrotehnice indicate. S-a prevăzut însilozarea a 90 tone nutreţ, (cu 71 tone mai mult decit anul trecut), ca­re va constitui o importantă contri­buţie la ridicarea producţiei animale. In ziua de 27 aprilie am ţinut şe­dinţa activului comitetului de partid, în care şedinţă participanţii au anali­zat în lumina documentelor de la Constanţa felul cum comitetul comu­nal de partid a desfăşurat munca pentru continua consolidare şi dez­voltare a sectorului socialist din agricultură. In planul de măsuri al comitetului comunal a fost prevăzut că la G.A.C. pe 10 ha teren să se aplice îngrăşăminte naturale, iar pe altele 10 ha îngrăşăminte chimice. Tot pentru îmbunătăţirea solului se vor cultiva 10 ha cu trifoi. Oile gospodăriei şi întovărăşirilor vor co­borî din munte cit mai devreme în toamna acestui an, în vederea tîrlirii terenurilor ce urmează a se însămînţa în toamnă. In cadrul G.A.C. mai există greu­tăţi care provin de acolo că încă n-am reuşit să înscriem noi membri, nu­mărul celor prezenţi, faţă de întinde­rea de teren, nefiind satisfăcător pen­tru a se lucra pămîntul în condiţii bune. Astfel, sîntem nevoiţi să dăm de lucru şi la alţii, în natură. Avem lipsă în special de bărbaţi pentru cosirea omului, deoarece gospodăria are de cosit peste 100 ha, iar băr­baţi pentru coasă abia sunt 13—14, ceea ce înseamnă că-i revine fie­căruia, o întindere de circa 8 ha. O lipsă a comitetului comunal de partid este aceea că în ultimul timp nu a reuşit să educe toţi membrii de partid în spiritul vigilenţei de clasă, pentru a vedea cu ochi trej­ unele forme de manifestare a duşmanului de clasă, deşi acestea există şi la noi. In viitor comitetul comunal de partid va da mai mare atenţie edu­cării membrilor de partid, ridicării vigilenţei lor de clasă. Întovărăşirile au nevoie de ajutor permanent şi de îndrumare, deoarece conducerile acestora sînt încă la început şi n-au experienţă in muncă. In această privinţă aşteptăm mai mult ajutor din partea organelor ra­ionale competente, atît din punct de vedere politic cit şi tehnic. Trebuie ca în viitor membrii co­mitetului să acorde o mai mare aten­ţie sarcinilor ce le revin în cadrul comitetului (munca cu propagandă, cea organizatorică, munca în rîndul femeilor) pentru a întări şi mai mult viaţa de partid şi a cuprinde mai bine problemele din comună. Suntem­ siguri că muncind cu entu­ziasm pentru cauza clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare, ca nişte adevăraţi comunişti, vom reuşi să construim socialismul în comuna noastră, care va duce la ridicarea nivelului de viaţă al ţăranilor noştri muncitori. ALEXANDRU TOMA, Secretar al Comitetului comu­nal P.M.R. Vătava @Exn­zrosie şi VIAŢA DE PARTID Din activitatea comitetului nostru comunal de partid Serenada străzii... „Kossuth Lajos“ In fiecare dimineaţă la orele 4 apar pe strada Kossuth îngrijitorii de stradă cu responsabilul lor, împrăş­tiaţi în „trăgători“, sub comanda res­ponsabilului care stă în... coada co­loanei şi nu în fruntea ei, aşezat pe­­un scaun de vinătoare tripied, îngri­jitorii încep să-i tragă cu uneltele lor şi la stingă şi la deapta, făcînd un praf de ţi-e mai mare „dragul". Firi­cele mici şi mai mari de praf, aproa­pe nevăzute la o oră atît de timpu­rie, se ridică sus, sus de tot şi apoi coboară încet în jos, depunîndu-se pe caturile ferestrelor, s­au pătrunzînd în case, acolo unde din lipsă de pre­vedere cei care... nu mai dorm la ora aceea, au uitat (!) geamul des­chis. ( Nu mai dorm la ora aceea, fiindcă foarte prevăzător, responsabilul grupei împrăștiate, a avut grijă să-și com­­plecteze colectivul cu « cintăreață, ca­re pentru a face mai plăcută diminea­ţa de vară, dă curs liber „talentului" ei tot timpul, scoţînd nişte sunete stri­dente, in toate vocile pămîntului. Aşa că ai geamul închis sau deschis, tot intră în case, în dormitoare, dacă nu praful alungat de jos de uneltele în­grijitorilor — şi asta numai dacă ai baricadat bine geamurile şi tote cră­păturile, — măcar serenada străzii Kossuth. Bine-ar fi ca dirijorul (responsabi­lul grupei de îngrijitori) acestei sim­fonii neterminate..., să coboare oda­tă bagheta în semn că concertul s-a încheiat, pentru ca spectatorii aflaţi la data aceasta fiecare pe la casele lor, să-şi poată dormi în linişte somnul cel mai dulce de dimineaţă. I. 8. După o corespondenţă de Nagy Adam. _________Pagini din Istoricul meleagurilor noastre I. Documente vechi despre unele aşezări din raionul Reghin Poate aţi citit, dacă 1213, în timp ce Endre serie de aşezări pome­­chiar nu aţi văzut pe II, regele Ungariei, vi­nite cu denumirile de scena Palatului culturii înţelegere cu papa, a Mogorlău (probabil ALu­­din Tg.-Mureş drama purtat ani de zile un iiş, ungureşte: Magya­­istorică Bánk Bán de război împotriva domni­­re); cetatea Veci (Brin- Katona József, în rec­torului rus al Haliciu­­coveneşti, ungureşte: prezentaţia Teatrului lui, sub conducerea la­ MaroSvécs); Lueri (Lue- Maghiar de Stat din nului Bánk a izbucnit fiu); Săcal (Săcalu de Cluj, o revoltă care s-a sol- Pădure) etc Ei bine — vă veți dat la 28 septembrie Dintr-un alt document putea exprima nedume- 1213, cu uciderea regi- dat de Carol Robert de firea _ ce legătură are­nei Gertrudis, în care Anjou în anul 1319 re­această creaţie de sea- poporul vedea principa- iese că după moartea mă a dramaturgiei ma­­tul sprijin al moşieri- vistiernicului, feuda fu­ghiare cu istoricul unor lor, negustorilor şi aren- împărţită între cei trei aşezări din raionul Re­­duşilor care jefuiseră fii ai săi. Magistrul To­­ghin? ţara, fără cruţare. (Un ma primi moşiile Re-Despre această legă- fel de Marie Anto­inette gum (Reghin); Berge­tură ne-a vorbit dă- a zgurilor); telke (Breaza, ungureş­tătorul Cîmpianu Mihai & iată TM ~ după ie: Beresztelke); Za­din Dedrad la reşedin, cum ne relatează nivă- azgynojó (Porceşti, țin­ta sa care se află în fătorul Cîmpianu — în­­gureşte: Disznaja) etc. satul Goreni, la numă- tr'un document întoc- Al doilea fiu, Ştefan rul 249. învăţătorul mtt în 1228• regele En- Primi moşiile Felydech , dre II. dispune donarea (Ideciu de sus, ungu­n^Tmm­elurimi ^ un m0?iei Zeplak (eSte V0T­ re?te: Fe‘soidecs). Hoit P­­­i ■ ■ I ba tocmai despre satul marus (Mureș mort) cercetător destoinic al Gorfm- căruia \n „m6fl etc_ iar pestria trecutului patriei și are maghiară­­ se spune siilg Batușului (Batoș); obiceiul să le vorbească Dedrád.Széplak) Jstier.\aakal (Săcalu de Pa­­sărenilor despre trudi­­m-­­ui Dionisi (Dénes dure) {Feelfalu (Su. (iile comune de lupta tárnokmester)... „cu seni); Luer etc. împotriva împilării de- iQate saMg B ^ ^ gă Zer^dgZTsi hertinii' slujile' sluini- rile citate din raionul sași, sorbind din intim- îj £ *fte celdalte ce Re^nn existau deja cu Dlările vechi noi forte ' d­ea’ m0*le Ce a ?apte secole mai bi' Tmuncă ' pe°drumul ZTte "TZn Z m' ** T*, ^ ,-T„,—rxâk Dar ia revenim la trudi,-, lă, ara proto»« subiectul nostru. Dra- După cum se deduce din nobilii mai mici, la Bank Ban despre din documentul citat, care au participat la care v-am vorbit mai moșia Zeplak a făcut complotul împotriva re­maiate, se bazeaza pe parte probabil din reu­­ginei Gertrudis, un fapt istoric. In anul da, care cuprindea o STEFAN IZSÁK DIN SALA TRIBUNALULUI Cam»! dau la fierărie boii la ... Aşa cînta probabil Szilveszter Ale- A picat însă odată şi el. Oamenii mun- raionului Odorhei. Cete 18 luni de în­­fandru din comuna Dejuţiu, raionul cui, locuitorii cinstiţi din comună nu pu-­chisoare pe care le-a primit prin sen­­s îngeorgiu de Pădure. Agricultor fiind teau vedea cu dezinteres specula aces­­tinţa dată de tribunalul popular al­ra­s-a urît să se mai ocupe cu muncile tuia şi au sezisat organele de stat. La ionului şi confirmată prin decizia pe­­agricole. De ce nu aş face 5 mai 1958 în oborul comunei Lucta­nală nr. 1.575 a Tribunalului Regiunii fS'o LPa2r7 auUn­ast ]957* s g 'lăsat Se af'3 S' Szilveszter Alexandru cu 0 Autonome Maghiare îi vor fi îndeajuns­­e meseria de agricultor si s-a făcut pereche de boi al căror stapîn era doar pentru a se gîndi unde a gre?d ?' ATM' comerciant particular de vaci şi boi, de cîteva zil e­ Prins asupra faptei, a ales că greşit s-a gîndit atunci cînd Azi cumpăra, mîine vindea, banu pica, fost înaintat organelor judiciare ale şi-a schimbat meseria. Ce preţ are berea neagră? Ii mai pica din cînd în cînd un bă­ preţul ? Se gîndi el, cinci sau şase vîndut-o. Treaba a mers binişor timp­­işor dar el voia să facă una mai ca lei? Dispoziţiunile sunau ca berea să de 11 zile, cînd „s-a rupt căruţa-n urnea. Una mai grasă. Aşa se Intim- fie vîndută cu 5 lei gestionarul însă drum». Pentru fa­pta săvîrşită­­ s­au 3la ca la data de 18 aprilie a. c. yes­ îşi aminteşte ca a baut el undeva, tot .• . . . .. . tonarul bufetului G.F.R. din staţia De­ bere neagră ca aceasta şi a plătit per p IC * Preve­eri­e legii. Doi ani închi­­ta, pe nume Arvinte Valentin, primi sticlă şase lei. Aşa s-o vindeţi şi voi soare corecţională. Timp suficient de 2.000 sticle de bere neagră. Gît i-o fi le-a spus vînzătorilor. Şi aşa au şi meditaţie asupra faptei comise.

Next