Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)
1958-06-04 / nr. 604
Ce ştiţi despre Uniunea Sovietică? Un concurs al postului de radio Moscova Postul de radio Moscova a iniţiat în cadrul emisiunilor pentru ascultătorii din R.P.R. un concurs întitulat „Ce ştiţi despre Uniunea Sovietică?“ Concursul cuprinde 11 întrebări. Cei care vor urmări emisiunile postului de radio Moscova, vor putea găsi cu uşurinţă răspunsurile. Întrebările sînt următoarele: 1. Gînd a fost întemeiat oraşul Moscova? Gis a fost întemeietorul lui? Gînd a venit Moscova capitala Rusiei Sovtice? 2. Gui se numeşte prima hidrocentrală construită pe baza planului leninist 30ERLD? De cîte ori va fi mai mic, în comparaţie cu capacitatea primei hidrocentrale, hidrocentrala Bratsk de pe Angara, care se construieşt acum în Siberia? 3. Care regiune din Uniunea Sovietici ocupă primul loc pe ţară în ceea e priveşte extracţia de petrol? 4. Cum se numea organizaţia revoluţionară a soldaţilor romîni care a luat fiinţă la Odesa după revoluţia din octombrie? Cum se numea ziarul editat de această organizaţie? In ce filme sovietice care au ml. : în Republica Populară Romînă est redat chipul lui V. I. Lenin? Gile a interpretat rolul lui Lenin în filmele „Lenin în Octombrie“ şi „Lenin în anul 1918“? 6. Cum se numesc operele compoztorilor Mihail Glinka, Modest Murargski şi Piotr Ceaikovski inspirate la lucrări ale poetului Alexandr Puşan» 7. Sare este numele muncitorului din romanul lui Mihail Solohov, consacrat înfiinţării primelor colhozuri şi care răspunzînd la chemarea partidului a plecat într-un sat pentru a contribui la construirea unui colhoz? 8. Cine este autorul cunoscutei compoziţii sculpturale „Muncitorul şi colhoznica“? La ce expoziţie se află această sculptură? 9. Ce comedii ale dramaturgilor români au fost puse în scenă de teatrele din Moscova? Ce operă romînească a fost distinsă cu premiul I la Festivalul Teatrelor din U.R.S.S. care a avut loc la Moscova în anul 1957? 10. Cum se numește cîntecul care poate fi auzit în cadrul emisiunilor pentru ascultătorii din R.P.R.? 11. Ce formaţii sportive sovietice au fost în R.P.R. în anul 1957? Răspunsurile trebuiesc trimise pînă la data de 15 iunie pe adresa: Moscova, căsuţa poştală 787, cu menţiunea: pentru concursul „Ce ştiţi despre Uniunea Sovietică". Autorii răspunsurilor exacte vor participa la tragerea la sorţi a premiilor printre care figurează un aparat de radio „Daugava“ cu Pikup, un ceas de mînă „Rodina“, două aparate de radio portative „Turist“, în afara multor alte premii de încurajare. Rezultatul concursului va fi anunțat la 1 iulie 1958 la emisiunea postului de radio Moscova pentru ascultătorii din R.P.R. Recomandări Bibliografice pentru întrebările concursului „Cm” Întrebarea 1: Moscova — inima pariei sovietice. (editat de Consiliu General A.R.L.U.S.). întrebarea 2: Marile construcţii hipoenergetice din U.R.S.S. (editat d Consiliul General A.R.L.U.S.). întrebarea 3: N. S. Baranski: Geografia economică a U.R.S.S. Întrebarea 4: Scînteia din 5 noiembrie 1957. întrebarea 5: Veac nou din 26 aprilie 1957, 4 oct. 1957 şi altele. întrebarea 6 : A. S. Puşkin — Seara literară, (editat de Consiliul Genera A.R.L.R.S.). cunoaşte mai bine Uniunea Sovietică“ Ivan Novicov, A. S. Puşkin (Editura Tineretului) . întrebarea 7: Scînteia, Romînia liberă, Munca şi Scînteia Tineretului din 24 mai 1955 şi Veac Nou din 20 mai 1955. Întrebarea 8: Moscova — inima patriei sovietice, (editat de Consiliul General A.R.L.U.S.). Întrebarea 9: Veac nou din 1 martie 1957 şi 26 iulie 1957. întrebarea 10: Contemporanul din 26 iulie 1957şi Steagul roşu din 17 iulie 1957. Întrebarea 11 : Sportul Popular din 11 aprilie, 21 mai, 27 mai, 2 iunie, 6 iunie, 10 iunie, 13 iunie 1957 şi altele. Scriitori clasici V ■ na Proză Camilloa LUCIUS APULEIUS: Măgarul de aur * — Metamorfoze. E.S.P.L.A., 292 pag. 8 Iei. BELETRISTICA FLAUBERT G.: Educaţia sentimentală. . . E.S.P.L.A., 480 pag. 12 lei. Literatură populara. ROLLAND R.: Jean Christophe. T©eiLESGU GR. G.: Balade şi doine. Ef PML^0 voL 49°. PaS' ,1°. le', „Mioriţa“. Ediţie îngrijită şi preta-' vol' 14 lei; vol' 111 720 faţă de Marin Bucur. Ed. tineretului, zila E., Prăpădul, E.S.P.L.A., 616 312 pag. 8 lei. pag. iß lei. De la ultima alegere a comitetului comunal de partid Vătava, raionul Topliţa, (26 noiembrie 1957) şi pînă în prezent, s-au obţinut rezultate frumoase în comuna noastră. Sectorul socialist din agricultură a crescut în aceste 5 luni cu 181 ha şi 78 familii, şi între timp a luat fiinţă a doua întovărăşire agro-zootehnică in comuna noastră. In prezent în comună avem o gospodărie agricolă colectivă cu 36 familii şi 215 ha teren, o întovărăşire agrozootehnică în Vătava cu 33 familii şi 97 ha şi o a doua întovărăşire agrozootehnică în Rîpa de Jos cu 56 familii şi 101 ha teren. Pe comună avem în prezent cooperaţivizate 413 ha, ceea ce reprezintă 13 la sută din suprafaţa cooperativizabilă a comunei, pe care lucrează 127 familii care reprezintă 24 la sută din numărul total al familiilor. Pentru a cuprinde munca, comitetul comunal de partid a avut în permanenţă planuri de muncă trimestriale în care a prevăzut cele mai importante sarcini. Conform planului de muncă, în această perioadă comitetul comunal de partid a dat o mare atenţie măririi numărului de membri în întovărăşirea existentă şi înfiinţării unei întovărăşiri noi în Vătava. Pentru aceasta s-a pus accent pe întărirea muncii organizaţiei de bază, pe activizarea tuturor membrilor de partid. Comitetul comunal de partid, după alegerea sa a ajutat organizaţiile de bază să-şi întocmească planuri de muncă, membrii săi au asistat la şedinţele acestora, a analizat activitatea organizaţiilor de bază. Imediat după alegeri în cadrul fiecărei organizaţii de bază şi organizaţii de masă ca U.T.M., comitetul de femei, sfatul popular etc. s-a discutat statutul întovărăşirilor agricole şi zootehnice precum şi statutul G.A.C. După ce acestea au fost discutate, s-a selecţionat un colectiv de agitatori, din cei mai buni membri de partid, învăţători şi ţărani colectivişti, care au fost instruiţi de comitetul comunal pentru a duce muncă de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori spre a intra în unităţile sectorului socialist din agricultură. Pentru a se obţine rezultatele arătate la început, în această perioadă, comitetul comunal a trasat ca sarcină organizaţiilor de bază de a intensifica munca culturală care să ducă la susţinerea activităţii de educare şi lămurire a oamenilor pentru a păşi pe drumul agriculturii socialiste. In perioada de care vorbim la Vătava au fost prezentate 3 piese de teatru care au oglindit viaţa şi munca în G.A.G. şi întovărăşiri (ex.: piesele „O noapte albă“, „Tîrgul inimilor“ şi „Nunta Ioanei“.) La şcoli s-a indicat ca la orele de clasă să se predea probleme cu date concrete din viaţa G.A.G. şi întovărăşirilor şi să se întocmească grafice din care să reiasă numele copiilor ai căror părinţi fac parte din sectorul socialist. Pentru ca organizaţiile de bază, precum şi unităţile socialiste din comuna noastră să primească ajutor permanent din partea comitetului comunal şi în acelaşi timp să se poată urmări cum hotărîrile comitetului sînt duse la îndeplinire, membrii comitetului sînt repartizaţi pe organizaţii de bază şi unităţile socialiste. Astfel, de G.A.C. Vătava, răspund tovarăşii Toma Vexandru, Boilă Octavian şi Petruţ T., de întovărăşirea Vătava, răspund tov. Todea Pavel şi Sas Vasile, de întovărăşirea Rîpa de Jos, răspund tov. Itu Vasîle, Crăciun Petru şi Crăciun M. Experienţele au arătat că în comuna noastră, făcîndu-se alături de calitate şi la timp, însămînţîndu-se seminţe de sol, aplicîndu-se îngrăşăminte chimice şi naturale, la toate acestea adăugîndu se şi buna întreţinere a culturilor, s-au obţinut producţii bune, care depăşesc cu mult realizările din sectorul particular. O preocupare permanentă a comitetului comunal de partid este îndeplinirea planurilor economice de stat, în care privinţă de asemeni s-au obţinut realizări importante. De la alegerea comitetului, am căutat să îndrumăm organizaţiile de bază în întărirea vieţii de partid. Am îndrumat pe tovarăşii secretari a organizaţiilor de bază ca fiecărui membru de partid să i se dea sarcini concrete şi să ţină seama de felul cum acestea sînt îndeplinite. Deşi s-au obţinut rezultate bune faţă de anul trecut, viaţa de partid, munca unor membri de partid, este nesatisfăcătoare încă. Mai sînt 3 membri de partid care n-au depus cereri pentru o formă socialistă din agricultură. Unii nu achită cotizaţia în mod regulat, sau nu participă la şedinţele organizaţiilor de bază, cum sînt de exemplu Crăciun Vasile, Crăciun Ştefan, Crăciun Ioan, Toderic Pavel şi alţii. Munca comitetului comunal de primire de noi candidaţi a fost slabă, fiind primit în această perioadă un singur candidat. Pentru obţinerea de producţii mărite la hectar, se vor lua măsurile corespunzătoare, pentru buna întreţinere a culturilor şi aplicarea regulilor agrotehnice indicate. S-a prevăzut însilozarea a 90 tone nutreţ, (cu 71 tone mai mult decit anul trecut), care va constitui o importantă contribuţie la ridicarea producţiei animale. In ziua de 27 aprilie am ţinut şedinţa activului comitetului de partid, în care şedinţă participanţii au analizat în lumina documentelor de la Constanţa felul cum comitetul comunal de partid a desfăşurat munca pentru continua consolidare şi dezvoltare a sectorului socialist din agricultură. In planul de măsuri al comitetului comunal a fost prevăzut că la G.A.C. pe 10 ha teren să se aplice îngrăşăminte naturale, iar pe altele 10 ha îngrăşăminte chimice. Tot pentru îmbunătăţirea solului se vor cultiva 10 ha cu trifoi. Oile gospodăriei şi întovărăşirilor vor coborî din munte cit mai devreme în toamna acestui an, în vederea tîrlirii terenurilor ce urmează a se însămînţa în toamnă. In cadrul G.A.C. mai există greutăţi care provin de acolo că încă n-am reuşit să înscriem noi membri, numărul celor prezenţi, faţă de întinderea de teren, nefiind satisfăcător pentru a se lucra pămîntul în condiţii bune. Astfel, sîntem nevoiţi să dăm de lucru şi la alţii, în natură. Avem lipsă în special de bărbaţi pentru cosirea omului, deoarece gospodăria are de cosit peste 100 ha, iar bărbaţi pentru coasă abia sunt 13—14, ceea ce înseamnă că-i revine fiecăruia, o întindere de circa 8 ha. O lipsă a comitetului comunal de partid este aceea că în ultimul timp nu a reuşit să educe toţi membrii de partid în spiritul vigilenţei de clasă, pentru a vedea cu ochi trej unele forme de manifestare a duşmanului de clasă, deşi acestea există şi la noi. In viitor comitetul comunal de partid va da mai mare atenţie educării membrilor de partid, ridicării vigilenţei lor de clasă. Întovărăşirile au nevoie de ajutor permanent şi de îndrumare, deoarece conducerile acestora sînt încă la început şi n-au experienţă in muncă. In această privinţă aşteptăm mai mult ajutor din partea organelor raionale competente, atît din punct de vedere politic cit şi tehnic. Trebuie ca în viitor membrii comitetului să acorde o mai mare atenţie sarcinilor ce le revin în cadrul comitetului (munca cu propagandă, cea organizatorică, munca în rîndul femeilor) pentru a întări şi mai mult viaţa de partid şi a cuprinde mai bine problemele din comună. Suntem siguri că muncind cu entuziasm pentru cauza clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare, ca nişte adevăraţi comunişti, vom reuşi să construim socialismul în comuna noastră, care va duce la ridicarea nivelului de viaţă al ţăranilor noştri muncitori. ALEXANDRU TOMA, Secretar al Comitetului comunal P.M.R. Vătava @Exnzrosie şi VIAŢA DE PARTID Din activitatea comitetului nostru comunal de partid Serenada străzii... „Kossuth Lajos“ In fiecare dimineaţă la orele 4 apar pe strada Kossuth îngrijitorii de stradă cu responsabilul lor, împrăştiaţi în „trăgători“, sub comanda responsabilului care stă în... coada coloanei şi nu în fruntea ei, aşezat peun scaun de vinătoare tripied, îngrijitorii încep să-i tragă cu uneltele lor şi la stingă şi la deapta, făcînd un praf de ţi-e mai mare „dragul". Firicele mici şi mai mari de praf, aproape nevăzute la o oră atît de timpurie, se ridică sus, sus de tot şi apoi coboară încet în jos, depunîndu-se pe caturile ferestrelor, sau pătrunzînd în case, acolo unde din lipsă de prevedere cei care... nu mai dorm la ora aceea, au uitat (!) geamul deschis. ( Nu mai dorm la ora aceea, fiindcă foarte prevăzător, responsabilul grupei împrăștiate, a avut grijă să-și complecteze colectivul cu « cintăreață, care pentru a face mai plăcută dimineaţa de vară, dă curs liber „talentului" ei tot timpul, scoţînd nişte sunete stridente, in toate vocile pămîntului. Aşa că ai geamul închis sau deschis, tot intră în case, în dormitoare, dacă nu praful alungat de jos de uneltele îngrijitorilor — şi asta numai dacă ai baricadat bine geamurile şi tote crăpăturile, — măcar serenada străzii Kossuth. Bine-ar fi ca dirijorul (responsabilul grupei de îngrijitori) acestei simfonii neterminate..., să coboare odată bagheta în semn că concertul s-a încheiat, pentru ca spectatorii aflaţi la data aceasta fiecare pe la casele lor, să-şi poată dormi în linişte somnul cel mai dulce de dimineaţă. I. 8. După o corespondenţă de Nagy Adam. _________Pagini din Istoricul meleagurilor noastre I. Documente vechi despre unele aşezări din raionul Reghin Poate aţi citit, dacă 1213, în timp ce Endre serie de aşezări pomechiar nu aţi văzut pe II, regele Ungariei, vinite cu denumirile de scena Palatului culturii înţelegere cu papa, a Mogorlău (probabil ALudin Tg.-Mureş drama purtat ani de zile un iiş, ungureşte: Magyaistorică Bánk Bán de război împotriva domnire); cetatea Veci (Brin- Katona József, în rectorului rus al Haliciucoveneşti, ungureşte: prezentaţia Teatrului lui, sub conducerea la MaroSvécs); Lueri (Lue- Maghiar de Stat din nului Bánk a izbucnit fiu); Săcal (Săcalu de Cluj, o revoltă care s-a sol- Pădure) etc Ei bine — vă veți dat la 28 septembrie Dintr-un alt document putea exprima nedume- 1213, cu uciderea regi- dat de Carol Robert de firea _ ce legătură arenei Gertrudis, în care Anjou în anul 1319 reaceastă creaţie de sea- poporul vedea principa- iese că după moartea mă a dramaturgiei matul sprijin al moşieri- vistiernicului, feuda fughiare cu istoricul unor lor, negustorilor şi aren- împărţită între cei trei aşezări din raionul Reduşilor care jefuiseră fii ai săi. Magistrul Toghin? ţara, fără cruţare. (Un ma primi moşiile Re-Despre această legă- fel de Marie Antoinette gum (Reghin); Bergetură ne-a vorbit dă- a zgurilor); telke (Breaza, ungureştătorul Cîmpianu Mihai & iată TM ~ după ie: Beresztelke); Zadin Dedrad la reşedin, cum ne relatează nivă- azgynojó (Porceşti, ținta sa care se află în fătorul Cîmpianu — îngureşte: Disznaja) etc. satul Goreni, la numă- tr'un document întoc- Al doilea fiu, Ştefan rul 249. învăţătorul mtt în 1228• regele En- Primi moşiile Felydech , dre II. dispune donarea (Ideciu de sus, ungun^Tmmelurimi ^ un m0?iei Zeplak (eSte V0T re?te: Fe‘soidecs). Hoit Pi ■ ■ I ba tocmai despre satul marus (Mureș mort) cercetător destoinic al Gorfm- căruia \n „m6fl etc_ iar pestria trecutului patriei și are maghiară se spune siilg Batușului (Batoș); obiceiul să le vorbească Dedrád.Széplak) Jstier.\aakal (Săcalu de Pasărenilor despre trudim-ui Dionisi (Dénes dure) {Feelfalu (Su. (iile comune de lupta tárnokmester)... „cu seni); Luer etc. împotriva împilării de- iQate saMg B ^ ^ gă Zer^dgZTsi hertinii' slujile' sluini- rile citate din raionul sași, sorbind din intim- îj £ *fte celdalte ce Re^nn existau deja cu Dlările vechi noi forte ' dea’ m0*le Ce a ?apte secole mai bi' Tmuncă ' pe°drumul ZTte "TZn Z m' ** T*, ^ ,-T„,—rxâk Dar ia revenim la trudi,-, lă, ara proto»« subiectul nostru. Dra- După cum se deduce din nobilii mai mici, la Bank Ban despre din documentul citat, care au participat la care v-am vorbit mai moșia Zeplak a făcut complotul împotriva remaiate, se bazeaza pe parte probabil din reuginei Gertrudis, un fapt istoric. In anul da, care cuprindea o STEFAN IZSÁK DIN SALA TRIBUNALULUI Cam»! dau la fierărie boii la ... Aşa cînta probabil Szilveszter Ale- A picat însă odată şi el. Oamenii mun- raionului Odorhei. Cete 18 luni de înfandru din comuna Dejuţiu, raionul cui, locuitorii cinstiţi din comună nu pu-chisoare pe care le-a primit prin sens îngeorgiu de Pădure. Agricultor fiind teau vedea cu dezinteres specula acestinţa dată de tribunalul popular alras-a urît să se mai ocupe cu muncile tuia şi au sezisat organele de stat. La ionului şi confirmată prin decizia peagricole. De ce nu aş face 5 mai 1958 în oborul comunei Luctanală nr. 1.575 a Tribunalului Regiunii fS'o LPa2r7 auUnast ]957* s g 'lăsat Se af'3 S' Szilveszter Alexandru cu 0 Autonome Maghiare îi vor fi îndeajunse meseria de agricultor si s-a făcut pereche de boi al căror stapîn era doar pentru a se gîndi unde a gre?d ?' ATM' comerciant particular de vaci şi boi, de cîteva zil e Prins asupra faptei, a ales că greşit s-a gîndit atunci cînd Azi cumpăra, mîine vindea, banu pica, fost înaintat organelor judiciare ale şi-a schimbat meseria. Ce preţ are berea neagră? Ii mai pica din cînd în cînd un bă preţul ? Se gîndi el, cinci sau şase vîndut-o. Treaba a mers binişor timpişor dar el voia să facă una mai ca lei? Dispoziţiunile sunau ca berea să de 11 zile, cînd „s-a rupt căruţa-n urnea. Una mai grasă. Aşa se Intim- fie vîndută cu 5 lei gestionarul însă drum». Pentru fapta săvîrşită sau 3la ca la data de 18 aprilie a. c. yes îşi aminteşte ca a baut el undeva, tot .• . . . .. . tonarul bufetului G.F.R. din staţia De bere neagră ca aceasta şi a plătit per p IC * Preveerie legii. Doi ani închita, pe nume Arvinte Valentin, primi sticlă şase lei. Aşa s-o vindeţi şi voi soare corecţională. Timp suficient de 2.000 sticle de bere neagră. Gît i-o fi le-a spus vînzătorilor. Şi aşa au şi meditaţie asupra faptei comise.