Steaua Roşie, august 1959 (Anul 8, nr. 725-733)
1959-08-01 / nr. 725
Pentru ridicarea procentului de industrializare a lemnului încă de la începutul acestui an, Trustul de industrializare a lemnului din regiunea noastră a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la realizarea sarcinilor de plan, în vederea folosirii mai raţionale a masei lemnoase destinată industrializării şi valorificării la un grad mai superior a acesteia. In unităţile de industrializare a lemnului (U.I.L.) din cadrul trustului, planul de măsuri tehnico-organizatorice a fost întocmit pe baza propunerilor făcute de muncitorii, tehnicienii şi inginerii unităţilor. Defalcarea planului pe ramuri de producţie, pe brigăzi de lucru aflate în întrecere socialistă, a făcut posibil ca fiecare muncitor din cadrul unităţilor să-şi cunoască sarcinile ce-i revin din plan. In perioada primului semestru al acestui an, muncitorii din unităţile de industrializare a lemnului au organizat bine linia procesului tehnologic. Brigăzile aflate în întrecere socialistă au reuşit să folosească la maximum masa lemnoasă, realizând un indice de utilizare a lemnului de lucru tot mai ridicat, însemnate cantităţi de cherestea de răşinoase şi fag au fost produse peste plan. Datorită introducerii micii mecanizări in procesul tehnologic s-a reuşit ca in cadrul U.I.L. - urilor, munca manuală să fie înlocuită într-o măsură considerabilă, realizîndu-se totodată importante economii. Aşa de pildă, la U.I.L. Gheorghieni, Topliţa, Lunca Bradului şi altele au fost puse în funcţiune macarale transportoare care înlocuiesc cu succes munca manuală a 4—6 oameni. La U.I.L. Lunca Bradului, la începutul acestui an a intrat in funcţiune o maşină transportoare „Diesel“, care înlocuieşte în bune condiţiuni locomotiva închiriată de la sectorul I.F.E.T. Lunca Bradului. Contribuţia gateriştilor, a sortatorilor din depozit, a circulariştilor, a pendulariştilor etc. la reducerea bracului tehnic a fost deosebit de importantă. In această perioadă, bracul tehnic a fost realizat pe întreg trustul, la foioase fag de pildă, în proporţie de 5 la sută faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, cînd a fost de 5,6 la sută. La răşinoase, faţă de primul semestru al anului trecut cînd bracul tehnic a fost realizat în proporţie de 4,4 la sută, in primul semestru al acestui an, el a fost realizat in proporţie de 3,3 la sută. Această acţiune continuă si în acest semestru. Forestierii din cadrul U.I.L.urilor s-au angajat ca in această perioadă să dea patriei tot mai mult lemn de lucru de calitate superioară. Asemenea angajamente şi-au luat gateriştii Sopa Iosif, Natea Vasile, Némety Ştefan, Fodor Andrei (U.I.L. Topliţa), Gombos V., Biro Paul, Kis Mihai, Kedves Antal, Benke Francisc (U.I.L. Sovata), Meinharth Iosif, Pomianek Ioan, Iacob Simion (U.I.L. Lunca Bradului), Andorka Sándor, Mátyás Árpád, circularistiul Dávid László (U.I.L. Odorhei) şi alţii. Printr-o folosire mai raţională şi o valorificare mai superioară a lemnului (reducerea bracului tehnic, alegerea modelelor celor mai potrivite la debitarea buştenilor la gatere etc.) forestierii din cadrul T. I.L.-ului au reuşit ca în primul semestru al acestui an să economisească 2.560 m. c. răşinoase, din care s-au produs 1.680 mc cherestea răşinoasă. La fag s-a realizat o economie de 600 mc, din care s-au produs 400 m c cherestea de fag. La realizarea acestor economii de seamă o contribuţie deosebită au adus-o forestierii de la U. I. L. Topliţa, Gheorghieni, Sîndominic, Sovata, Tg. Secuiesc, Odorhei şi alţii. Organizaţiile de bază şi comitetele de întreprindere ale acestor unităţi au studiat şi analizat posibilităţile de folosire completă a lemnului de lucru. Astfel, din deşeurile de fag (nevandabile) s-au produs rame pentru ţigle, din deşeurile şi scurtăturile de răşinoase s-au făcut panouri cofrage, iar din lăturoaie s-au confecţionat 2.500 garnituri ambalaje pentru mobilă. Printr-o mai bună sortare a lemnului de fag pentru traverse gaterate, producţia de traverse normale a crescut cu 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, printr-o debitare mai judicioasă a lemnului de lucru, în procesul de prelucrare a acestuia s-a reuşit ca în acest semestru să se obţină o cantitate mai mare de deşeuri celuloză în detrimentul lemnului de foc, ceea ce reprezintă o economie de cca. 60.000 lei. Prin debitarea judicioasă a buştenilor la gatere şi a cherestelei la ferăstraiele panglică şi circulare s-a reuşit să se reducă consumul specific din masa lemnoasă, realizîndu-se astfel în primul semestru a. c., o reducere a preţului de cost de 1,14 la sută faţă de plan, ceea ce echivalează cu suma de 663.000 lei. Elanul cu care au muncit în această perioadă forestierii din unităţile de industrializare a lemnului, a făcut posibil ca planul producţiei globale pe primul semestru al acestui an să fie realizat cu 7 zile înainte de termen. Pentru realizarea şi chiar depăşirea sarcinilor de beneficii pe acest an, s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Aşa, bunăoară, în viitor se va acorda o atenţie şi mai mare recepţionării şi scoaterii buştenilor de răşinoase şi foioase, cu tendinţe serioase de creştere a procentului lemnului de industrializare din masa totală a lemnului de lucru, ceea ce înseamnă scoaterea unui procent cît mai mare de produse vandabile. Îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile ce le revin din planul de măsuri tehnicoorganizatorice în a doua perioadă a anului, forestierii din cadrul Trustului de industrializare a lemnului din regiunea noastră vor contribui cu succes la ridicarea productivităţii muncii, la reducerea simţitoare a preţului de cost, iar concomitent cu acestea la realizarea unor economii de seamă. T. ŞTEFANESCU %fragt B auf rnjigt ANUNŢ Centrul şcolar silvic Gurghiu, raionul Reghin, anunţă că în anul şcolar 1959/1960 centrul va funcţiona cu următoarele tipuri de şcoli: Şcoala de pădurari de pază şi cultura pădurilor, Şcoala de pădurari de vînătoare, Şcoala tehnică de maiştri silvicultori, Şcoală tehnică de maiştri de exproaare şi transport. 1. — Condiţiile de admitere: a) Pentru şcoala de pădurari: serviciul militar satisfăcut, vîrsta maximă 30 ani, pregătirea 7 clase elementare. b) Pentru şcoala tehnică de maiştri: serviciul militar satisfăcut, vîrsta maximă 35 ani, să fie absolvenţi ai Şcolii profesionale silvice, să aibă minim 3 ani vechime în producţie. 2. — Examenul de admitere: a) La şcolile de pădurari, care începe la data de 11 septembrie a. c., el constă din: — matematici (scris şi oral), — limbă română (scris şi oral), b) La şcolile tehnice de maiştri: — matematica (scris și oral), — botanica (oral), — silvicultura generală (scris și oral, numai pentru maiştri silvici), — exploatarea pădurilor (oral, numai pentru maiştri de explorare). 3. — Acte necesare: — Cerere de înscriere, — Certificat de naştere (copie legalizată), — Certificat de studii (certificat de 7 clase elementare pentru pădurari şi certificat de absolvire a şcolii profesionale silvice pentru maiştri), — Certificat de sănătate, din care să rezulte analiza singe- lui şi radioscopia pulmonară, — Dovada de satisfacere a serviciului militar, — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială, — Recomandaţia unităţii (ocol silvic sau I.F.E.T.), — Adeverinţa de vechime în serviciunumai pentru maiştri. — Adeverinţa de salariu obţinut pe ultimele 12 luni. Pentru şcoala de pădurari, actele se depun la secretariatul şcolii, pînă la data de 3 septembrie, iar pentru şcoala de maiştri până la 29 august. In timpul examenului de admitere, candidaţii sunt cazaţi în internatul şcolii şi pot lua masa la cantina şcolii, contra cost. Candidaţii admişi la şcoala de pădurari beneficiază de şcolarizare, întreţinere şi echipament gratuit, iar elevii de la Şcoala tehnică de maiştri primesc salariul avut în producţie, fără să depăşească suma de 750 lei. După absolvirea şcolii elevii vor fi încadraţi în producţie la unităţile care i-au recomandat, DIRECŢIUNEA: Dîmi viată documentelor plenarei (Urmare din pag. l-a) cost, a obţinerii de economii. Pe baza studiului efectuat, colectivele au făcut propuneri pentru luarea unor măsuri concrete. Astfel s-a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice în care sînt incluse și angajamente valoroase. Ţinînd seama de posibilităţile existente, muncitorii s-au angajat să mărească planul de beneficii cu încă 20.000 lei; să dea în 1959 produse peste plan în valoare de 1.078.000 lei faţă de 469.000 lei, cît era angajamentul iniţial; să reducă preţul de cost cu 1,5 la sută faţă de sarcina planificată pe acest an, iar planul productivităţii muncii pe semestrul II să-l depăşească cu 300 lei, pe cap de muncitor. In planul de măsuri tehnico-organizatorice sunt arătate şi măsurile care urmează a fi luate în scopul realizării angajamentelor ca de pildă, folosirea deşeurilor din ştanţare la turnătoria de precizie cu care au fost însărcinaţi inginerii Szabadi A., Jancsó I. şi Kajcsa St., sau punerea la punct a noului tip de maşină Rundstuhl (cu 8 maieze), sarcină ce va fi îndeplinită de o comisie formată din ing. Bogdan E., ing. Vizi M, Török E. şi Zaicsek C. şi altele. Planul a fost dezbătut acum cîteva zile într-o adunare deschisă a organizaţiei de bază la care au participat şi ingineri, maiştri, tehnicieni şi muncitori fruntaşi fără de partid. La adunare s-au făcut cîteva propuneri. Urmează ca în aceste zile planul de măsuri să fie dezbătut într-o adunare cu toţi muncitorii. Angajamentele sînt valoroase, măsurile stabilite sînt concrete şi sînt în concordanţă cu posibilităţile. Este foarte bine că agitatorii au fost instruiţi în acest sens, şi că s-au întocmit cîteva lozinci şi articole la gazeta de perete. Nu este însă bine că organizaţia de bază s-a rezumat la planul întocmit în vederea întîmpinării zilei de 23 August fără a stabili un program larg care să cuprindă şi măsurile politice ce se vor lua începînd de acum şi pînăla sfîrşitul anului. Organizaţia de bază are un însemnat număr de membri de partid şi 35 candidaţi de partid. Are un activ al celor fără de partid destul de numeros, precum şi un grup de peste 150 agitatori. Toţi aceştia trebuie să fie atraşi în munca politică de masă pe cele două sectoare de producţie, pe secţii şi ateliere, spre a mobiliza prin munca lor politică, prin exemplul lor personal la locul de muncă pe toţi muncitorii în lupta pentru a da viaţă angajamentelor luate, pentru a descoperi noi rezerve şi posibilităţi de sporire a producţiei şi pentru a realiza economii. Munca politică se poate desfăşura în forme diferite şi variate. Se pot ţine scurte consfătuiri ale agitatorilor cu muncitorii pe secţii şi ateliere, în grupe, informări despre rezultatele obţinute periodic; se pot scrie articole concrete la gazeta de perete, lozinci mobilizatoare pe obiective concrete, se pot întocmi grafice care să oglindească zilnic sau periodic realizările, caricaturi şi articole critice la adresa celor care manifestă nepăsare sau frînează buna desfăşurare a procesului de producţie, a risipitorilor şi a altor elemente înapoiate şi în special, să se pună accent pe munca politică de la om la om. Lupta pentru descoperirea rezervelor interne să devină o preocupare permanentă, la care să fie atras fiecare muncitor în orice loc de muncă ar lucra, fiind o chestiune care este în interesul fiecărui om al muncii şi al întregii noastre economii naţionale. O. FEKETE O cooperativă cu frumoase perspective Mai zilele trecute luasem parte, cu totul întîmplător, la o discuţie între cîţiva din membrii comitetului de conducere al cooperativei meşteşugăreşti „Munca Colectivă“ din Topliţa. Oamenii stăteau care-ntr-un fotoliu, care pe un colţ de masă, care în picioare, vorbind cînd unul, cînd altul, neorganizat. In birou se mai afla și un secretar al comitetului raional de partid. Pe semne, venise să se intereseze despre mersul cooperativei, căci oamenii vorbeau mai cu seamă despre felul cum s-a dezvoltat pină acum cooperativa lor şi ce perspective i se deschid în viitor. Abia pridideau să noteze. In ‘57 cînd a luat fiinţă cooperativa erau puţini şi după cum spunea unul din ei, cam sărăcăcioşi: 42 de meşteşugari a căror întreagă avere erau două ateliere de croitorie. Şi iată că în numai doi ani de zile cooperativa s-a dezvoltat considerabil. 5 secţii de croitorie, 7 secţii de frizerie şi coafură, 2 secţii foto, 9 cismării, şi alte secţii de tîmplărie, o tocărie şi de construcţii, întrunsesc un număr de 136 diferiţi meşteşugari. Aşadar, numărul cooperatorilor a crescut în numai doi ani şi jumătate, de mai bine de trei ori. O altă dovadă a dezvoltării cooperativei o constituie creşterea valorii mijloacelor sale de bază. E suficient să arătăm — spune unul dintre cooperatori — că în ultimele 6 luni de zile valoarea fondului de bază de la sfîrşitul anului trecut a crescut încă odată pe atîta, ajungînd la aproape 300.000 de lei. Din discuţii aflăm şi ce alte secţii noi vor mai lua fiinţă în anul acesta: o croitorie de categoria intii; o secţie de radioelectricitate, alta de vopsitorie şi curăţătorie chimică; o ceasornicărie; o secţie de rotărie, fierărie şi tinichigerie la un loc, ateliere de tîmplărie mecanică, vulcanizare etc. — Bine, dar de unde veţi lua atîţia oameni pentru toate aceste secţii şi ateliere — îl întreb pe vecinul meu, membru şi el în comitetul de conducere al cooperativei. — Nimic mai simplu — îmi răspunde el pe un ton vesel. Văzind avantajele de care se bucură cooperatorii, oamenii se conving de la o zi la alta că-i mai bine împreună decit de unul singur, şi iată că astfel avem numeroase cereri ale unor mici meşteşugari care vor să între în cooperativa noastră. Care sunt aceste avantaje, n-am să ţi le spun pe toate. Dar oare faptul că începem anul acesta la Topliţa şi la Borsec construcţia din fonduri centrale a două clădiri în valoare de aproape un milion şi jumătate de lei, nu-i un mare avantaj? In ele vor fi amenajate diferite secţii şi ateliere pe care vrem să le înfiinţăm. Sau intrebaţi-l pe Kertész Nicolaie, cel care are o fată profesoară şi un elev student la medicina veterinară, sau pe Szabó Francisc, şi o să aflaţi şi alte motive pentru care micii meseriaşi doresc să devină cooperatori. Căci după ce le-a creat condiţii de muncă şi venituri pe care nu le-au avut cînd au muncit în atelierele lor particulare, cooperativa le asigură existenţa şi acum la bătrineţe, amîndoi sînt pensionari. O. HOSSU întăritor în toate stările de oboseală fizică. Produce poftă de mîncare, mărește puterea de muncă.