Steaua Roşie, august 1959 (Anul 8, nr. 725-733)

1959-08-01 / nr. 725

Pentru ridicarea procentului de industrializare a lemnului încă de la începutul acestui an, Trustul de industrializare a lemnului din regiunea noa­stră a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la realizarea sarcini­lor de plan, în vederea folosirii mai raţionale a masei lemnoase destinată industrializării şi va­lorificării la un grad mai su­perior a acesteia. In unităţile de industrializare a lemnului (U.I.L.) din cadrul trustului, planul de măsuri tehnico-orga­nizatorice a fost întocmit pe baza propunerilor făcute de muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii unităţilor. Defalcarea planului pe ramuri de produc­ţie, pe brigăzi de lucru aflate în întrecere socialistă, a făcut posibil ca fiecare muncitor din cadrul unităţilor să-şi cunoască sarcinile ce-i revin din plan. In perioada primului semes­tru al acestui an, muncitorii din unităţile de industrializare a lemnului au organizat bine linia procesului tehnologic. Bri­găzile aflate în întrecere socia­listă au reuşit să folosească la maximum masa lemnoasă, rea­­lizând un indice de utilizare a lemnului de lucru tot mai ridi­cat, însemnate cantităţi de cherestea de răşinoase şi fag au fost produse peste plan. Datorită introducerii micii me­canizări in procesul tehnologic s-a reuşit ca in cadrul U.I.L. - urilor, munca manuală să fie înlocuită într-o măsură consi­derabilă, realizîndu-se totodată importante economii. Aşa de pildă, la U.I.L. Gheor­­ghieni, Topliţa, Lunca Bradu­lui şi altele au fost puse în funcţiune macarale transpor­toare care înlocuiesc cu succes munca manuală a 4—6 oameni. La U.I.L. Lunca Bradului, la începutul acestui an a intrat in funcţiune o maşină transpor­toare „Diesel“, care înlocuieşte în bune condiţiuni locomotiva închiriată de la sectorul I.F.E.T. Lunca­ Bradului. Contribuţia gateriştilor, a sortatorilor din depozit, a cir­­culariştilor, a pendulariştilor etc. la reducerea bracului teh­nic a fost deosebit de impor­tantă. In această perioadă, bra­cul tehnic a fost realizat pe întreg trustul, la foioase fag de pildă, în proporţie de 5 la sută faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, cînd a fost de 5,6 la sută. La răşinoase, faţă de primul semestru al anului trecut cînd bracul tehnic a fost realizat în proporţie de 4,4 la sută, in primul semestru al acestui an, el a fost realizat in proporţie de 3,3 la sută. Această acţiune continuă si în acest semestru. Forestierii din cadrul U.I.L.­­urilor s-au angajat ca in acea­stă perioadă să dea patriei tot mai mult lemn de lucru de cali­tate superioară. Asemenea an­gajamente şi-au luat gateriştii Sopa Iosif, Natea Vasile, Né­­mety Ştefan, Fodor Andrei (U.I.L. Topliţa), Gombos V., Biro Paul, Kis Mihai, Kedves Antal, Benke Francisc (U.I.L.­­ Sovata), Meinharth Iosif, Po­­mianek Ioan, Iacob Simion (U.I.L. Lunca­ Bradului), An­­dorka Sándor, Mátyás Árpád, circular­istiul Dávid László (U.I.L. Odorhei) şi alţii. Printr-o folosire mai raţio­nală şi o valorificare mai su­perioară a lemnului (reducerea bracului tehnic, alegerea mo­delelor celor mai potrivite la debitare­a buştenilor la gatere etc.) forestierii din cadrul T. I.L.-ului au reuşit ca în pri­mul semestru al acestui an să economisească 2.560 m. c. răşi­noase, din care s-au produs 1.680 m­c cherestea răşinoasă. La fag s-a realizat o economie de 600 m­c, din care s-au pro­dus 400 m c cherestea de fag. La realizarea acestor economii de seamă o contribuţie deose­bită au adus-o forestierii de la U. I. L. Topliţa, Gheorghieni, Sîndominic, Sovata, Tg. Secu­iesc, Odorhei şi alţii. Organizaţiile de bază şi co­mitetele de întreprindere ale acestor unităţi au studiat şi analizat posibilităţile de folo­sire completă a lemnului de lucru. Astfel, din deşeurile de fag (nevandabile) s-au produs rame pentru ţigle, din deşeu­rile şi scurtăturile de răşinoase s-au făcut panouri­ cofrage, iar din lăturoaie s-au confec­ţionat 2.500 garnituri ambalaje pentru mobilă. Printr-o mai bună sortare a lemnului de fag pentru traverse gaterate, pro­ducţia de traverse normale a crescut cu 50 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. De asemenea, printr-o de­bitare mai judicioasă a lemnu­lui de lucru, în procesul de prelucrare a acestuia s-a reuşit ca în acest semestru să se ob­ţină o cantitate mai mare de deşeuri celuloză în detrimentul lemnului de foc, ceea ce repre­zintă o economie de cca. 60.000 lei. Prin debitarea judicioasă a buştenilor la gatere şi a cheres­telei la ferăstraiele panglică şi circulare s-a reuşit să se reducă consumul specific din masa lemnoasă, realizîndu-se astfel în primul semestru a. c., o reducere a preţului de cost de 1,14 la sută faţă de plan, ceea ce echivalează cu suma de 663.000 lei. Elanul cu care au muncit în această perioadă forestierii din unităţile de industrializare a lemnului, a făcut posibil ca planul producţiei globale pe primul semestru al acestui an să fie realizat cu 7 zile înainte de termen. Pentru realizarea şi chiar de­păşirea sarcinilor de beneficii pe acest an, s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizato­rice. Aşa, bunăoară, în viitor se va acorda o atenţie şi mai mare recepţionării şi scoaterii buştenilor de răşinoase şi fo­ioase, cu tendinţe serioase de creştere a procentului lemnului de industrializare din masa to­tală a lemnului de lucru, ceea ce înseamnă scoaterea unui procent cît mai mare de pro­duse vandabile. Îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile ce le revin din planul de măsuri tehnico­­organizatorice în a doua perioa­­dă a anului, forestierii din cadrul Trustului de industria­lizare a lemnului din regiunea noastră vor contribui cu succes la ridicarea productivităţii muncii, la reducerea simţitoare a preţului de cost, iar conco­mitent cu acestea la realizarea unor economii de seamă. T. ŞTEFANESCU %fragt B auf rnjigt ANUNŢ Centrul şcolar silvic Gurghiu, raionul Reghin, anunţă că în anul şcolar 1959/1960 centrul va funcţiona cu următoarele ti­puri de şcoli: Şcoala de pădurari de pază şi cultura pădurilor, Şcoala de pădurari de vînătoare, Şcoala tehnică de maiştri silvicultori, Şcoală tehnică de maiştri de exproa­are şi transport. 1. — Condiţiile de admitere: a) Pentru şcoala de pădurari: serviciul militar satisfăcut, vîrsta maximă 30 ani, pregătirea 7 clase elementare. b) Pentru şcoala tehnică de maiştri: serviciul militar sa­tisfăcut, vîrsta maximă 35 ani, să fie absolvenţi ai Şcolii pro­fesionale silvice, să aibă minim 3 ani vechime în producţie. 2. — Examenul de admitere: a) La şcolile de pădurari, care începe la data de 11 septem­brie a. c., el constă din: — matematici (scris şi oral), — limbă română (scris şi oral), b) La şcolile tehnice de maiştri: — matematica (scris și oral), — botanica (oral), — silvicultura generală (scris și oral, numai pentru maiştri silvici), — exploatarea pădurilor (oral, numai pentru maiştri de explorare). 3. — Acte necesare: — Cerere de înscriere, — Certificat de naştere (copie legalizată), — Certificat de studii (certificat de 7 clase elementare pentru pădurari şi certificat de absolvire a şcolii profesionale silvice pentru maiştri), — Certificat de sănătate, din care să rezulte analiza singe- lui şi radioscopia pulmonară, — Dovada de satisfacere a serviciului militar, — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială, — Recomandaţia unităţii (ocol silvic sau I.F.E.T.), — Adeverinţa de vechime în serviciu­­numai pentru maiştri. — Adeverinţa de salariu obţinut pe ultimele 12 luni. Pentru şcoala de pădurari, actele se depun la secretariatul şcolii, pînă la data de 3 septembrie, iar pentru şcoala de maiştri până la 29 august. In timpul examenului de admitere, candidaţii sunt cazaţi în internatul şcolii şi pot lua masa la cantina şcolii, contra cost. Candidaţii admişi la şcoala de pădurari beneficiază de şco­larizare, întreţinere şi echipament gratuit, iar elevii de la Şcoala tehnică de maiştri primesc salariul avut în producţie, fără să depăşească suma de 750 lei. După absolvirea şcolii elevii vor fi încadraţi în producţie la unităţile care i-au recomandat, DIRECŢIUNEA: Dîmi viată documentelor plenarei (Urmare din pag. l-a) cost, a obţinerii de economii. Pe baza studiului efectuat, colectivele au făcut propuneri pentru luarea unor măsuri concrete. Astfel s-a întocmit un plan de măsuri teh­­nico-organizatorice în care sînt in­cluse și angajamente valoroase. Ţinînd seama de posibilită­ţile existente, muncitorii s-au angajat să mărească planul de beneficii cu încă 20.000 lei; să dea în 1959 produse peste plan în valoare de 1.078.000 lei faţă de 469.000 lei, cît era angajamentul iniţial; să reducă preţul de cost cu 1,5 la sută faţă de sarcina planifi­cată pe acest an, iar planul pro­ductivităţii muncii pe semestrul II să-l depăşească cu 300 lei, pe cap de muncitor. In planul de măsuri tehnico-organizatorice sunt arătate şi măsurile care urmează a fi luate în scopul realizării angajamentelor ca de pildă, folosirea deşeurilor din ştanţare la turnătoria de pre­cizie cu care au fost însărcinaţi inginerii Szabadi A., Jancsó I. şi Kajcsa St., sau punerea la punct a noului tip de maşină Rundstuhl (cu 8 maieze), sarcină ce va fi în­deplinită de o comisie formată din ing. Bogdan E., ing. Vizi M, Tö­rök E. şi Zaicsek C. şi altele. Pla­nul a fost dezbătut acum cîteva zile într-o adunare deschisă a or­ganizaţiei de bază la care au par­ticipat şi ingineri, maiştri, tehni­cieni şi muncitori fruntaşi fără de partid. La adunare s-au făcut cî­teva propuneri. Urmează ca în aceste zile planul de măsuri să fie dezbătut într-o adunare cu toţi muncitorii. Angajamentele sînt valoroase, măsurile stabilite sînt concrete şi sînt în concordanţă cu posibilită­ţile. Este foarte bine că agitatorii au fost instruiţi în acest sens, şi că s-au întocmit cîteva lozinci şi articole la gazeta de perete. Nu este însă bine că organizaţia de bază s-a rezumat la planul întoc­mit în vederea întîmpinării zilei de 23 August fără a stabili un pro­gram larg care să cuprindă şi mă­surile politice ce se vor lua înce­­pînd de acum şi pînă­­la sfîrşitul anului. Organizaţia de bază are un în­semnat număr de membri de par­tid şi 35 candidaţi de partid. Are un activ al celor fără de partid destul de numeros, precum şi un grup de peste 150 agitatori. Toţi aceştia trebuie să fie atraşi în munca politică de masă pe cele două sectoare de producţie, pe sec­ţii şi ateliere, spre a mobiliza prin munca lor politică, prin exemplul lor personal la locul de muncă pe toţi muncitorii în lupta pentru a da viaţă angajamentelor luate, pentru a descoperi noi rezerve şi posibilităţi de sporire a producţiei şi pentru a realiza economii. Munca politică se poate desfă­şura în forme diferite şi variate. Se p­ot ţine scurte consfătuiri ale agitatorilor cu muncitorii pe secţii şi ateliere, în grupe, informări despre rezultatele obţinute perio­dic; se pot scrie articole concrete la gazeta de perete, lozinci mo­bilizatoare pe obiective con­crete, se pot întocmi grafice care să oglindească zilnic sau pe­riodic realizările, caricaturi şi ar­ticole critice la adresa celor care manifestă nepăsare sau frînează buna desfăşurare a procesului de producţie, a risipitorilor şi a altor elemente înapoiate şi în special, să se pună accent pe munca politică de la om la om. Lupta pentru descoperirea rezer­velor interne să devină o preocu­pare permanentă, la care să fie atras fiecare muncitor în orice loc de muncă ar lucra, fiind o chestiu­ne care este în interesul fiecărui om al muncii şi al întregii noastre economii naţionale. O. FEKETE O cooperativă cu frumoase perspective Mai zilele trecute luasem parte, cu totul întîmplător, la o discuţie între cîţiva din mem­brii comitetului de conducere al cooperativei meşteşugăreşti „Munca Colectivă“ din Topliţa. Oamenii stăteau care-ntr-un fotoliu, care pe un colţ de ma­să, care în picioare, vorbind cînd unul, cînd altul, neorgani­zat. In birou se mai afla și un secretar al comitetului raional de partid. Pe semne, venise să se intereseze despre mersul cooperativei, căci oamenii vor­beau mai cu seamă despre fe­lul cum s-a dezvoltat pină acum cooperativa lor şi ce perspective i se deschid în viitor. Abia pridideau să noteze. In ‘57 cînd a luat fiinţă coope­rativa erau puţini şi după cum spunea unul din ei, cam sără­căcioşi: 42 de meşteşugari a căror întreagă avere erau două ateliere de croitorie. Şi iată că în numai doi ani de zile cooperativa s-a dezvol­tat considerabil. 5 secţii de croitorie, 7 secţii de frizerie şi coafură, 2 secţii foto, 9 cismă­­rii, şi alte secţii de tîmplărie, o tocărie şi de construcţii, în­trunsesc un număr de 136 di­feriţi meşteşugari. Aşadar, nu­mărul cooperatorilor a crescut în numai doi ani şi jumătate, de mai bine de trei ori. O altă dovadă a dezvoltării cooperativei o constituie creşte­rea valorii mijloacelor sale de bază. E suficient să arătăm — spune unul dintre cooperatori — că în ultimele 6 luni de zile valoarea fondului de bază de la sfîrşitul anului trecut a crescut încă odată pe atîta, ajungînd la aproape 300.000 de lei. Din discuţii aflăm şi ce alte secţii noi vor mai lua fiinţă în anul acesta: o croitorie de ca­tegoria intii; o secţie de radio­­electricitate, alta de vopsitorie şi curăţătorie chimică; o cea­sornicărie; o secţie de rotărie, fierărie şi tinichigerie la un loc, ateliere de tîmplărie mecanică, vulcanizare etc. — Bine, dar de unde veţi lua atîţia oameni pentru toate aceste secţii şi ateliere — îl întreb pe vecinul meu, membru şi el în comitetul de conducere al cooperativei. — Nimic mai simplu — îmi răspunde el pe un ton vesel. Văzind avantajele de care se bucură cooperatorii, oamenii se conving de la o zi la alta că-i mai bine împreună de­cit de unul singur, şi iată că astfel avem numeroase cereri ale unor mici meşteşugari care vor să între în cooperativa noastră. Care sunt aceste avantaje, n-am să ţi le spun pe toate. Dar oare faptul că începem anul acesta la Topliţa şi la Borsec constru­cţia din fonduri centrale a două clădiri în valoare de aproape un milion şi jumătate de lei, nu-i un mare avantaj? In ele vor fi amenajate diferite secţii şi ateliere pe care vrem să le înfiinţăm. Sau intrebaţi-l pe Kertész Nicolaie, cel care are o fată profesoară şi un elev student la medicina veterinară, sau pe Szabó Francisc, şi o să aflaţi şi alte motive pentru care micii meseriaşi doresc să devină cooperatori. Căci după ce le-a creat condiţii de muncă şi venituri pe care nu le-au avut cînd au muncit în atelie­rele lor particulare, cooperati­va le asigură existenţa şi acum la bătrineţe, amîndoi sînt pen­sionari. O. HOSSU întăritor în toate stările de oboseală fizică. Produce poftă de mîncare, mărește puterea de muncă.

Next