Steaua Roşie, noiembrie 1959 (Anul 8, nr. 752-759)

1959-11-04 / nr. 752

Două cantine, doua feluri de a se gospodări Nu de mult a apărut in co­loanele ziarului nostru un arti­col care trata probleme privind reducerea costului unei mese la cantinele întreprinderilor din oraşul Tg.-Mureş. De atunci, o parte din cantinele între­prinderilor în urma unei mai bune gospodăriri, au reuşit ca preţul de cost al unei mese să-l ieftinească, iar calitatea mesei să o îmbunătăţească. Numărul abonaţilor la aceste cantine este în continuă creştere. La alte cantine dimpotrivă nu există o preocupare serioasă în ce pri­veşte buna gospodărire, redu­cerea tot mai mult a costului unei mese, îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii meselor, şi con­comitent cu acestea sporirea tot mai mult a numărului abo­naţilor. Pentru a oglindi mai bine cum anume trebuie să fie gospodărită o cantină, dăm mai jos aspecte de la două cantine din oraşul Tg.-Mureş. SE GOSPODĂREŞTE BINE La cantina O.C.L. „Alimen­tara“ din Tg.-Mureş iau zilnic masa cca. 800 de salariaţi ai diferitelor întreprinderi şi in­stituţii. Aici, se serveşte zilnic masa de prînz. De 4 ori pe săptămînă se servesc 3 feluri. De 5 ori pe săptămînă, în com­ponenţa felului doi, din meniul zilnic, se serveşte carne, fie de porc, fie de vită. Fiecare porţie de carne cîntăreşte minimum 150 g. Meniul zilnic este întoc­mit în raport cu gustul marii majorităţi a­ abonaţilor. Cură­ţenia şi păstrarea în bune con­diţiuni a mobilierului cantinei, dă acesteia un aspect plăcut. Aprovizionarea cantinei pentru iarnă cu zarzavaturi şi legume s-a făcut din timp şi mai ales pe bază de contractări cu dife­rite gospodării colective mai apropiate. Acest fel de aprovi­zionare a făcut posibil ca şi preţul de procurare să fie mai ieftin. Aşa, bunăoară, responsa­bilul cantinei (Izsák Dezi­de­rül)­, a reuşit ca să procure kilogramul de gulii la preţul de 0,50 lei, bulionul cu 1,18 lei, ceapă cu 1,50 lei, cartofi cu 0,50 lei, mere cu 1 leu, pătrun­jel cu 1,30 lei, morcovi cu 0,70 lei, varză cu 0,44 lei, etc. Mai mult, responsabilul s-a îngrijit ca să aprovizioneze cantina pentru iarnă cu cantităţi mai mari de zarzavaturi, legume, fructe etc., pentru a putea asi­gura masa la un număr şi mai mare de abonaţi, ţinînd cont că numărul acestora este în con­tinuă creştere. Comitetul de întreprindere, împreună cu conducerea can­tinei au luat măsuri ca să cree­ze şi o gospodărie anexă. In urma realizării acestei măsuri se prevede ca preţul unei mese să scadă şi mai mult. Fă cin­du­se o analiză a activităţii con­ducerii cantinei s-a constatat că o parte din personalul can­tinei poate face şi alte munci în afară de cele încredinţate, fapt ce a adus la reducerea per­sonalului cantinei şi la trece­rea acestuia la alte munci în cadrul întreprinderii. O serie de munci la bucătă­rie ca de pildă, curăţitul şi to­catul zarzavaturilor, legumelor şi fructelor se face mecanizat. Lucrînd cu spirit gospodăresc, conducerea cantinei a reuşit ca să depoziteze din timp în cele două pivniţe spaţioase: 3.250 kg bulion, 3.350 kg­ ceapă, 30.000 kg cartofi, 3.200 kg dife­rite compoturi, 340 kg cono­pidă, 830 kg dovlecei conservaţi, 3.000 kg fasole uscată şi verde, 2.000 kg mere, 2.800 kg gulii, 4.500 kife morcovi, 4.000 kg mu­rături, 2.500 kg pătrunjel, 8.000 kg varză murată, 1.200 kg fe­lină, 1.000 kg ardei pentru um­plut etc., toate la prețul ară­tat mai sus, ceea ce înseamnă că aprovizionarea s-a făcut din sursele cele mai ieftine, la un preț mai redus cu cca. 50—60 la sută faţă de preţurile pie­­ţii. Depozitarea acestora in bu­ne condiţiuni a făcut posibil ca responsabilul cantinei să nu aplice nici un fel de perisabili­tate (scăzămînt), ce-i este acor­dată, fapt ce a contribuit şi contribuie la ieftinirea costului unei mese. Felul de gospodă­rire enumerat mai sus a făcut posibil ca in ultimele luni cos­tul unei mese să fie redus cu 0,85 lei. DELĂSARE Nu acelaşi lucru putem afir­ma despre felul cum conduce­rea cantinei U.R.C.M. din Tg.­­Mureş luptă pentru reducerea costului unei mese, pentru îm­bunătăţirea calităţii acesteia. Aici, i­au masa zilnic cca. 480 de persoane. Se servesc zilnic două feluri de mîncare. Cali­tatea şi varietatea meniurilor este însă inferioară cantinei de la O.C.L. „Alimentara“, deşi cantina şi-a creat încă din anul trecut o gospodărie anexă, cu 53 porci. Deşi suntem­ în luna noiembrie, conducerea acestei cantine nu a reuşit să se apro­vizioneze în bune condiţiuni cu legume, zarzavaturi, fructe etc. Cantităţile de zarzavaturi şi le­gume cu care este aprovizio­nată cantina în prezent, sunt insuficiente. Abia s-a aprovizio­nat cu 400 kg felină, 600 kg fa­sole uscată, 700 kg pătrunjel, 400 kg bulion, 370 kg compot de prune etc. Pînă în prezent nu s-a pus la murat nici un kilo­gram de varză. Nu este apro­vizionată pentru iarnă cu gu­lii, morcovi, sfeclă, fructe etc., cu toate că ne aflăm în luna noiembrie. Această delăsare din partea conducerii duce la o slabă aprovizionare calitativă şi cantitativă cu zarzavaturi, legume şi fructe. Aproviziona­rea întîrziată va duce la ridi­carea procentului de perisabi­litate, iar concomitent cu acea­sta la scumpirea costului unei mese. Faţă de cantină O.C.L. „Alimentara“ aici costul unei mese este mai mare cu 0,20 lei. In ce priveşte curăţenia, localul cantinei lasă de dorit. Proble­ma apei este încă nerezolvată. De asemenea, nu exista o sufi­cientă preocupare din partea conducerii cantinei pentru me­canizarea muncilor la bucătă­rie, lucru ce ar duce la ieftini­rea costului unei mese. Această cantină în felul în care funcţionează în prezent nu are perspective să asigure abo­naţilor o masă consistentă şi la un preţ şi mai redus. Secţia comercială a sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş ar fi bi­ne dacă ar studia posibilităţile de fuzionare a acestei cantine cu ceea a O.C.L. „Alimentara“, ţinînd cont că ele se află a­­proape una de cealaltă. Prin aceasta s-ar mări numărul abo­naţilor şi s-ar îmbunătăţi şi mai mult calitatea mîncării iar preţul unei mese se va reduce simţitor. T. ŞTEFANESCU ISSkm Institutul regional de proiec­tări angajează tehnicieni pen­tru lucrări topografice. Cei interesaţi să se prezinte la sediul institutului, Tg. Mureş, Str. Tineretului nr. 2. Matriţă de decupat, ambutisat şi găurit pentru produse din tablă execută: I.I.S. Chaia Lifschitz Oradea, Str. Pasteur 153. ­ I.I.S. Ludovic Minszki Tg. Mureş A­ngajeaza — Muncitori modelări sau — Muncitori timplari de înaltă calificare, care doresc să lucreze la modelărie. Salarizarea conform indica­toarelor de salarizare a Minis­terului Industriei Grele. Orice informaţii, la sediul Central din Str. Dózsa György nr. 64. De acum poate veni iarna şi la IR.T.A. Reghin AŞA ERA.. . Şi se lucra aici in ploaie, în zăpadă şi ger, aproape în în­tregime sub cerul liber. Era greu. Pe fierul îngheţat se lipea mina; se lucra în curte sau în stradă; garajul era mic, neîn­căpător. Cu toate acestea, lu­crătorii de la întreţinere şi re­vizii, şoferii de pe camioane şi autobuse munceau fără a cu­noaşte oboseala, gerul. AŞA ESTE ... Dacă înainte vreme nu se putea vorbi aici de pregătiri de iarnă, acum în­să poate veni iarna. Oamenii au condiţii de muncă demne de vremurile noastre. In halele spaţioase cu uşi şi geamuri şi încălzire centrală, se repară şi se întreţin camioane şi auto­buse. Dacă ar fi să amintim toate instalaţiile tehnice şi sanitare cu care sunt dotate noile hale ale autobazei, cu siguranţă ea se încadrează în rîndurile celor moderne. Nu lipseşte nici ate­lierul de croitorie, prelate şi tapiţerie, dotat cu maşini de cusut electrice. Nu lipseşte nici staţia de verificat instalaţiile electrice ale maşinilor. In cana­le s-au instalat faruri mobile pentru verificarea şasiurilor, a arcurilor etc., de 24 volţi, cu­rent care nu e dăunător. Cu ajutorul podului rulant, demon­tatul bolţilor la camioane se execută acum în 10 minute de un singur om, operaţiune ce se făcea înainte în 4—5 ore de către 4 oameni. La îndemina mecanicilor şi­ a şoferilor sunt şi robinete compresor. In altă parte, în hală se găseşte cana­lul de degresat şi schimbat ulei. Uleiul ars se scurge intr-un ca­nal. Gresarea se execută auto­mat la o presiune de 50 atmos­fere, în aproximativ 15 minute. Şi această lucrare înainte se fă­cea de om cu ajutorul forţei fi­zice. Spălarea maşinilor se face acum într-o sală. Spălătorul de maşini, adică omul nu se udă, nu intră în canale, se lucrează numai prin robinete. O adevă­rată bac. Şi s-ar putea conti­nua cu atelierul de vulcanizat, cu cel de fierărie unde se re­pară şi se fac arcuri noi, cu atelierul de tîmplărie capabil să asigure necesarul instalaţii­lor de tîmplărie pentru toată I.R.T.A. regională şi care înain­te nu existau. Toate acestea şi încă multe ,altele pe care nu le-am amin­tit, sunt la dispoziţia omului, ii uşurează munca şi îl scutesc aproape în întregime de efortu­rile fizice. Şi ce-i mai impor­tant, la Autobaza din Reghin, e munca cu oamenii, grija faţă de om. Şeful autobazei Horac Leopold, înainte de plecarea co­loanei pe şantiere, în G.A.C.­­uri sau G.A.S.-uri etc., stă de vorbă cu oamenii, se uită în valizele acestora dacă au schim­buri, haine groase, săpun, pas­tă de dinţi etc. Ii întreabă dacă nu au obiecţiuni asupra func­ţionării maşinilor Ii ajută in rezolvarea eventualelor greutăţi familiare sau de altă natură.­­ Şi acest lucru îl face pe mînui­­torul de volan să-şi simtă con­ducătorul aproape, să-l îndră­gească. CITE CEVA DESPRE REZULTATE Din calculele preliminare se poate trage concluzia că Auto­baza din Reghin işi va realiza planul anual în jurul datei de 15 noiembrie. Şi acest lucru se datoreşte în primul rind faptu­lui că coeficientul de utilizare a parcului a fost depăşit prin buna organizare a locului de muncă. Acest lucru e confirmat şi prin aceea că în tot cursul anului curent Autobaza din Reghin a fost fruntaşă pe re­giune. In luna octombrie pla­nul la tone/kilometri a fost de­păşit cu 38 la sută, iar la to­­ne/transportate cu 53 la sută. Angajamentul anual de econo­mii a fost deja depăşit la 1 noiembrie, cu aproximativ 200.000 lei. La obţinerea acestor succese a contribuit întregul colectiv. E adevărat unii mai mult, alţii mai puţin. Faptul că toate ma­şinile sunt date în păstrare so­cialistă, că oameni ca Hîrşan loan, Şerban loan, Hegyi Moise şi alţii le îngrijesc şi le păstrea­ză ca pe ale lor a făcut posibilă buna utilizare a parcului şi fo­losirea lui integrală. Ei îşi de­păşesc sarcinile de plan lunare, in medie cu 30—40 la sută. Un aport deosebit au adus şeful de coloană Hurghiş Ioan, care s-a dovedit un bun organizator pe şantiere, precum şi mecanicii de grup, Muscă Traian şi Cucu Gheorghe, care execută contro­lul preventiv al maşinilor. Aceş­tia au dovedit întotdeauna mult spirit de răspundere în munca efectuată. Laude asemănătoare se pot aduce şi sulamiiştilor consecvenţi Vultur Vasile, Szabó Andrei şi Tudoran Dumitru, cărora le recomandăm să-şi împărtăşească experienţa lor şi celorlalţi şoferi, pentru ca nu­mărul sulamiiştilor să crească. Colectivul de aici se mîndreş­­te cu oamenii arătaţi mai sus precum şi cu cei notaţi mai jos, care, de la începutul anului au făcut însemnate economii. Pop Gh. Ioan, a făcut economii în valoare de 5.469 lei, Todoran Ilie — 4.651 lei, Maloş Teofil — 7.270 lei, Hegyi Carol 2.500 lei, Man Nicolae — 6.315 lei, şi alţii. Pentru strădania de care a dat dovadă, acest harnic şi inimos colectiv de muncă a fost premiat lună de lună în medie cu 9.500 lei, plus 1.500 lei prime excepţionale. Cu toate acestea şi aici mai sunt unii care deşi au camioane în păstrare socialistă încă nu s-au debarasat de lozinca, bi­neînţeles numai a lor: „Lasă­­mă să te las“. Aceştia sunt: Gliga Vasile, Nagy Iosif, Marcu Petru, Apostol Ilie, Gliga Tra­ian şi... cam atit, şi care din „motive obiective“ — spun ei — nu-şi pot respecta contrac­tul. Vorbă să fie. Adevărul e că unii deşi sunt tineri, în loc să înveţe de la cei bătrîni şi cu experienţă lucruri bune şi utile în ale meseriei şi comportării, se scaldă în mentalitatea ne­păsării şi a dezinteresului GH. TOCACIU Mari cantităţi de produse alimentare pentru iarnă Un popas la O.C.L. „Alimen­tara“ din Tg.-Mureş, ne-a ofe­rit posibilitatea să facem cu­noştinţă cu aprovizionarea populaţiei pentru iarnă. La locurile de însilozări şi depozitări, în acea zi, munca era în toi. Se descărcau maşini, se făceau sortările pentru silo­zuri etc. Pentru a face cunoscut felul cum se face asigurarea rezer­velor pentru iarnă, prin însilo­zări şi depozitări, ne vom folosi de cîteva cifre. Pînă la 25 octombrie pentru oraşul Tg.­­Mureş planul de însilozări a fost depăşit cu 48 tone cartofi, 4 tone ceapă, 10 tone rădăci­­noase şi 9 tone diverse legume etc. Cu excepţia merelor, planul de Însilozări a fost îndeplinit, urmînd ca în aceste zile şi can­titatea de cca. 220 tone mere să fie asigurată. Oralei cu asigurarea rezer­velor pentru iarnă, la centrele de desfaceri de legume, zarza­­vaturi şi fructe au fost asigu­rate din belşug cele necesare. Aşa, bunăoară, în ultimul timp au fost desfăcute 319 tone stru­guri, 78 tone mere, 21 tone pere etc. iar legume şi zarzavaturi în cantităţi nelimitate. In această perioadă de vîrf a aprovizionărilor de iarnă, O.C.L. „Alimentara“ s-a mai achitat încă de o sarcină im­portantă. Cantinele au fost a­­provizionate cu cartofi, ceapă şi diverse legume în cantităţi su­ficiente. Iar cantităţile ce n-au putut fi preluate de cantine au fost însilozate de O.C.L. „Ali­mentara“. Aprovizionarea de iarnă con­tinuă, creîndu-se rezerve în­destulătoare. ★ Pe lingă asigurarea rezerve­lor de iarnă amintite, reţeaua comerţului alimentar continuă să se extindă. Un accent deose­bit este pus în ultima vreme pe asigurarea în cele mai bune condiţiuni a aprovizionării cu produse lactate. Pe lingă că în magazinele alimentare sunt puse in vînzare o serie de produse lactate, în prezent in oraşul Tg.-Mureş funcţionează două magazine speciale pentru ase­menea produse şi un raion la magazinul nr. 1, O.C.L. „Ali­mentara“. Lărgirea desfacerilor la aceste sortimente se observă şi prin consumul mai mare. Aşa, bu­năoară, în loc de 100 borcane iaurt cit se consuma zilnic pi­lă nu de mult, azi s-a ajuns la un consum de peste 2.000 borcane. De asemeni, pentru sporirea posibilităţilor de cum­părare a produselor alimentare, incă 3 magazine au trecut, pe lingă cele existente, la orarul de deschidere stabilit intre ore­le 7—22. M. MAIOR

Next