Steaua Roşie, decembrie 1959 (Anul 8, nr. 760-768)
1959-12-02 / nr. 760
Pe marginea unor concursuri La 1 decembrie 1959 s-a încheiat primul concurs organizat de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii pentru titlurile de „Cel mai bun tractorist". „Cel mai bun mulgător", concursul cultivatorilor de porumb, de sfeclă de zahăr şi al unităţii agricole cu cea mai mare densitate de vaci la 20 ha. Concursurile sus amintite au găsit un larg ecou in rîndurile colectiviştilor şi întovărăşiţilor din raionul Tg. Mureş. Aşa de exemplu, la concursul pentru „Cea mai mare producţie de sfeclă de zahăr“ s-au înscris 15 G.A.C. şi 21 întovărăşiri agricole. ,,pentru cea mai bună recoltă de porumb". 10 G.A.C. şi 5 întovărăşiri, iar ,,pentru cea mai mare densitate de vaci la 100 de ha". 3 G.A.C. Încă de la bun început s-a putut vedea că membrii gospodăriilor colective şi întovărăşirilor înscrise sînt hotărîţi ca în terenurile îngrăşate şi arate adînc de toamnă să efectueze însămînţări în condiţii bune şi în timpii optimi. Muncile agricole de întreţinere le-au efectuat, de asemenea, cu grijă şi la timp, prăşind sfecla de 5—6 ori. Retribuţia suplimentară introdusă pentru prima oară în gospodăriile noastre colective a făcut să crească tot mai mult cointeresarea materială a colectiviştilor, fapt care, incontestabil, a avut un rol important în realizarea unor producţii ridicate. Conducerile unităţilor aflate în întrecere au mobilizat masa de colectivişti şi întovărăşiţi, pentru cîştigarea concursului. Comisia raională organizată în scopul urmăririi, îndrumării şi analizării rezultatelor unităţilor înscrise la concurs s-a întrunit zilele trecute şi a analizat temeinic rezultatele obţinute de fiecare unitate. La concursul cultivatorilor de sfeclă de zahăr prima dintre G.A.C.-uri s-a clasat gospodăria colectivă „Partizanul roşu“ din Curteni, care pe suprafaţa, de 48 ha a obţinut o producţie de 1.713 tone, revenind în medie dte 35.681 kg la hectar. A doua clasată este G.A.C „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Nazna, care a obţinut pe cele 30 ha o producţie medie la hectar de 35.213 kg sfeclă. Pe locul 3 se situează G.A.C. „Griviţa roşie“ din Sîntana de Mureş, care a obţinut o producţie medie de 33.604 kg/ha, pe cele 46 ha cultivate cu sfeclă de zahăr. Trebuie să spunem că deşi nu s-au clasat printre primele 3, G.A.C.-urile, din Acăţari, Corunca, Crăciuneşti, Foi, Miercurea Niraj, Sîntana Niraj, Pănet şi Sîngeorgiu de Mureş au obţinut producţii medii de peste 25.000 kg la hectar, iar G.A.C. Stejeriş peste 30.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. . Un rezultat deosebit de frumos la acest concurs al cultivatorilor sfeclei de zahăr l-a obţinut întovărăşirea „Viaţa nouă“ din oraşul Tg. Mureş, care pe 11 ha a realizat o producţie medie de 57. 865 kg sfeclă de zahăr la hectar. Pe locul doi s-a clasat întovărăşirea „Bolyai Farkas“ din Dumbrăvioara care a obţinut pe cele 32 ha cultivate o producţie medie de 34.973 kg/ha. Pe locul 3 se situează întovărăşirea „Gura Nirajului“ din Ungheni, care pe cele 64 ha a obţinut o producţie medie de 28.434 kg sfeclă de zahăr la hectar. La concursul „Cultivatorilor de porumb“ rezultatele obţinute de unităţile înscrise la concurs sunt de asemeni, frumoase. Astfel, G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Miercurea Niraj s-a clasat pe primul loc, cu o producţie medie de 3.908 kg boabe la hectar pe cele 25 ha cultivate cu porumb. G.A.C. „7 Noiembrie“ din Sîngeorgiu de Mureş a obţinut o producţie de 3.510 kg boabe la hectar, pe 17 ha cultivate, iar pe locul trei G.A.C. „Partizanul roşu“ din Curteni care pe cele 73 ha cultivate cu porumb a obţinut o producţie medie de 3.082 kg la hectar. Dintre întovărăşiri prima s-a clasat cea din Sîngeorgiu de Mureş, care pe cele 18 ha a obţinut 3.250 kg/ha, urmată fiind de întovărăşirea „Congresul al II-lea P.M.R.“ din Band, cu o producţie medie de 2.732 kg/ha şi de întovărăşirea „7 Noiembrie“ din Hodoşa care a obţinut o producţie medie de 2.376 kg/ha. După cum reiese din datele a-rătate mai sus rezultatele obţinute în condiţiile raionului nostru demonstrează că există posibilităţi pentru obţinerea de producţii tot mai sporite. Ing. PAŞCA VIOREL Bindei totdealina vară Combinatul de sere din Mureşeni al întreprinderii agrozootehnice din Tg. Mureş constituie mîndria oamenilor muncii din oraş. Aici tot timpul e vară. Chiar şi in lunile de iarna, cînd afară, mercurul din termometre coboară mult ,sub zero grade, în sere, roşiile şi florile multicolore parcă rîd vizitatorilor. De aici, atît vara cît şi iarna îşi iau drumul spre magazinele de desfacere, spre cantine sau spitale, mii şi mii de kilograme de roşii, gu- fioare, conopidă şi alte legume proaspete. Ia să facem o vizită prin combinatul de sere. Intr-o parte, pe 2.100 metri patraţi roşiile sunt coapte. A şi început recoltatul lor. Primele cantităţi şi-au luat drumul spre magazine încă cu cîteva zile în urmă. Pe această suprafaţă se prevede o recoltă în jur de 5.000 kg roşii. Acum se fac pregătiri intense pentru plantarea răsadurilor de roşii pe 3.360 metri patraţi, în 3 sere, de unde, în timpul iernii, oamenii muncii din oraşul nostru şi chiar din alte oraşe vor avea posibilitatea să cumpere roşii proaspete. De asemeni, în curînd, pe 960 metri patraţi se vor planta răsaduri de ardei iuţi. S-a deschis şi florăria. Aici, nu ştii ce să priveşte mai întîi Garoafe, chlar, care şi alte specii de flori îţi atrag, care di care mai mult, atenţia. A început deja valorificarea lor, fiind expediate de aici peste 300 ghiveci de cicisme, peste 1.000 fire di garoafe etc. In J'oto nr. 1 , Kakasi Adalbert, ambalînd gulioarele recoltate. Foto nr. 2 : Creţa Elena şi Raţiu Lucreţia executa copilitul la roşii. Foto nr. 3 : Borsos Ida şi Miklós Maria la prăşitul conopidei. Foto nr. 4 : Kiss Iren îngrijeşte florile ca pe nişte copii dragi. OGOARE FARA HATURI Pînă nu de mult, ogoarele comunei Voşlobeni arătau la fel ca toate ogoarele satelor noastre, cu cîţiva ani în urmă: panglici de pămînt, despărţite de răzoare late, înţelenite parcă de cînd e lumea. Privind hotarul, deşi nu prea mare, în faţa ochilor ţi se deschidea o mare nesfîrşită de semănături pestriţe, o amestecătură de petice, semănate fiecare cu altă plantă, secară, grîu, cartofi şi printre ele numeroase fîşii de teren cositor. Astăzi însă, trecînd prin comuna Voşlobeni, ochiul atent al drumeţului, desluşeşte în locul puzderiilor de parcele nişte insule întinse. Sunt tarlalele întovărăşiţilor din comuna. La intrarea în sat, la ambele capete, nişte table mari roşii, scrise cu litere de o şchioapă îţi dau bineţe prieteneşte : „Sat complet cooperativizat“.Era în pragul începerii muncilor agricole din primăvara acestui an. La Voşlobeni era mare frămîntare. Agitatorii şi numeroşi membri ai întovărăşirii „Brazdă Nouă“ din sat, vorbeau oamenilor cald şi convingător despre foloasele muncii în comun, despre sprijinul statului, dat pentru sporirea producţiei agricole. Şi, vorbele n-au rămas numai vorbe. încă atunci, ţăranii muncitori din Voşlobeni cu toţii, cu tot pămîntul, au păşit în întovărăşirile agricole. La Voşlobeni sînt patru întovărăşiri, din care fac parte 420 familii (toate din sat) cu 1.515 ha teren agricol, din care 435 ha arabil. Să ne oprim la una din aceste întovărăşiri: întovărăşirea „7 Noiembrie“. Iată-l şi pe preşedinte. Ţiriac Aurel, un om în floarea vîrstei, ager, iubit şi stimat de toţi întovărăşiţii. Tovarăşul Ţiriac Aurel, cum nu-i om tăcut din fire, e în stare să tăifăsuiască ceasuri în şir despre întovărăşire, despre organizarea muncii, ca şi cum de cînd e el, ar fi fost tot întovărăşit. Şi, fiindcă veni vorba despre organizarea muncii, să vedem ce au făcut membrii întovărăşirii „7 Noiembrie“, întovărăşirea numără 122 membri şi posedă 442,82 ha de pămînt. Terenul arabil a fost comasat în tarlale mari, fiind posibila astfel executarea lucrărilor mecanizat şi apliqarea măsurilor agrotehnicecorespunzătoare. Aceasta s-a făcut doar acum în toamnă. A trecut puţin timp de atunci. Dar cu toate acestea, de cînd funiile răzleţe de pămînt au fost unite în tarlale mari, oamenii se simt mai apropiaţi. La început s-a pus problema cum să se muncească în întovărăşire. Să facem cum să fie mai bine, au spus oamenii în cor. Aşa că, cu toţii au hotărît să înfiinţeze 6 brigăzi. Colcer Ioan, Pop Petru, Voandeş Gavril, Ciobotar Mihai, Voaideş Petru şi Colcer Mihai au fost aleşi brigadieri. Organizarea brigăzilor n-a fost un lucru greu. S-a luat de la un capăt al străzii şi cînd au fost 20, brigada era deja completă. Şi aşa, pînă s-au organizat toate cele 6 brigăzi. De acum se credea că totul merge strună. Greutăţile s-au ivit însă odată cu începerea lucrărilor. In unele brigăzi erau prea multe atelajele, de nu aveau ce lucra iar în altele, numărul acestora era foarte mic, insuficient. A fost necesar deci să se facă reorganizarea brigăzilor, pentru ca la fiecare să existe atelaje suficiente. Muncile agricola de toamnă au pornit cu mare însufleţire. Brigăzile au adunat din timp seminţele necesare şi s-au schimbat cu seminţe de soi, selecţionate. Tractoarele S.M.T.-ului au arat în lung şi în lat tarlalele, făcîndu-le ca stratul. In primăvară, întovărăşirea „7 Noiembrie“ va însămînţa 22,5 ha cu cartofi, va însămînţa orz, ovăz şi grîu de primăvară. Toate în comun. Terenul a fost deja pregătit. Pe suprafaţa ce urmează a se însămînţa cu cartofi se transportă gunoi de grajd. Cîte 100 de care pe hectar. De altfel ingrăşarea terenului îi preocupă îndeaproape pe întovărăşiţi. Au şi hotărît ca anual, 25 la sută din suprafaţă să fie îngrăşată cu gunoi de grajd. Despre foloasele îngrăşării pămîntului cu acest îngrăşămint vor grăi recoltele, întovărăşiţii s-au gîndit să facă ceva şi pentru fondul de bază. Pe 6 hectare vor cultiva, în acest sens, in, şi pe 4 hectare trifoi. Fiecare brigadă va lucra cite 1 ha cu in, iar trifoiul îl vor lucra toate brigăzile împreună. Cu banii rezultaţi de pe urma valorificării inului şi a trifoiului se vor cumpăra maşini de semănat şi de prăşit cartofi, care să constituie avere obşteasca. Venind vorba din nou despre tarlale, tovarăşul Ţiriac mi-a spus : — Să-ţi dau o singură pildă, lucrînd pe tarlale mari omul nu-şi mai pierde vremea cu alergarea de la un petec de pămînt la altul. Apoi la noi peticele au fost tare pestriţe Două parcele de pămînt arător şi una de cositor. Prin tarlalizare peticele de cositor dispar, transformîndu-se în teren arabil. Aşa că prin formarea tarlalelor creşte şi suprafaţa arabilă, avînd posibilitatea să sporim producţia agricolă. Răsfoind însemnările din carnet, găsesc pe fiecare filă fapte grăitoare despre paşii înainte pe care-i fac ţăranii muncitori din Voşlobeni spre o viaţă tot mai îndestulată. Sunt însă unele lucruri pentru realizarea cărora se cere muncă plină de avînt din partea fiecărui ţăran muncitor din Voşlobeni. Astfel, aici există condiţii prielnice pentru dezvoltarea creşterii animalelor. Numărul animalelor ce-l deţin ei în prezent este mic faţă de posibilităţi, împărţind de pildă oile pe familiile din sat revin abia două bucăţi pe cap de familie. Şi numărul vacilor este mic, nerevenind nici una şi jumătate pe cap de familie. Aşa cum au trecut la lucrarea pămîntului în comun, trecînd şi la creşterea animalelor în comun, ţăranii muncitori din Voşlobeni vor obţine realizări de seamă şi în această direcţie. P. POPŞOR Vînatul-bogâţie a munţilor noştri Interviu cu tov. Iuliu Moldovan de la Direcţia silvică Tg.-Mureş (Urmare din pagina) Totodata au fost vinaţi 9 cerbi, ale căror trofee sunt de o frumuseţe rară. Unele din ele au o greutate de 10,300 kg, 10,850 kg, 11,800 kg. Munţii noştri adăpostesc cerbi cu trofee şi mai grele şi mai frumoase. In viitorii ani se va dovedi acest lucru Aceasta se datoreşte şi faptului că s-a făcut o gospodărire intensivă iar vînatul este ocrotit de legile republicii noastre. ÎNTREBARE: Dacă aveţi vreo specie nouă de vînat care populează pădurile noastre. RĂSPUNS : încă din anul trecut, cu sprijinul comitetului regional de partid s-a reuşit ca în raza Ocolului silvic Tg. Mureş, in pădurea Stejerişului, să fie colonizată o specie nouă de vînat, şi anume : fazanul. Pentru început au fost aduse 300 piese fazani, găini şi cocoşi, creîndu-lise condiţiile de trai, reuşindu-se astfel, ca numărul lor să ajungă la aproape 1.000 piese. La obţinerea acestor rezultate un rol de seamă îl au şi pădurarii de vînătoare Rozsnyai Adalbert şi Tătar Lazar care au ferit de răpitoare această specie de vînat. Avînd în vedere importanţa mare care o prezintă pentru agricultură fazanii, ei distrugînd un mare număr de insecte vătămătoare culturilor agricole, la anul, în pădurea Stejerişului va fi creată o crescătorie artificială de fazani cu o capacitate de cel puţin 1.000 ouă anual. ÎNTREBARE: Cum staţi cu planul de livrare al păstrăvului de consum şi ce rezultate aţi obţinut in ceea ce priveşte repopularea cu păstrăvi a apelor de munte ? RĂSPUNS : Planul de livrare la păstrăvul de consum l-am depăşit cu 2.000 kg. O contribuţie mare la realizarea şi depăşirea planului l-a avut păstrăvăria de la Cîmpul Cetăţii, unde lucrează cu multă conştiinciozitate comuniştii Jánosi György şi Rais Iosif. In ceea ce priveşte repopularea apelor de munte cu păstrăvi, anul acesta au fost lansaţi peste un milion şi jumătate puieţi de păstrăvi indigeni. La acestea vreau să mai adaug că pentru buna desfăşurare a pescuitului şi vînatului în regiunea noastră au fost investiţi peste 200.000 lei, investiţii, care la anul vor fi şi mai mari. De asemenea, au fost amenajate 6 case confortabile de vînătoare al căror număr va fisporit. jgjffitejwa rasit-t