Steaua Roşie, octombrie 1960 (Anul 9, nr. 848-856)
1960-10-01 / nr. 848
reaua ro ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SfATULUI POPULAR .__________AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 848. Stmibătă, 1 octombrie 1960. | 6 pagini 20 bani. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! PENTRU TRIUMFUL PĂCII IN LUME Masele sprijină cu hotărîre poziţia delegaţiei ţării noastre la O.M.II. Propuneri care ne umplu inima de bucurie — „Noi dorim pace, dezarmare generală şi completă, coexistenţă paşnică, transformarea regiunii balcano-adriatice într-o zonă a păcii din care să fie eliminate bazele militare străine, armele nucleare“. Iată cuvintele pronunţate la mitingul ce a avut loc zilele trecute la Combinatul de industrializare a lemnului din Reghin. La însufleţitul miting de la Reghin, tovarăşul Dumitru Turcuş, şeful secţiei de propagandă şi agitaţie a comitetului regional de partid, a prezentat o amplă expunere despre „Desfăşurarea lucrărilor sesiunii a 15-a a O.N.U.“. In cuvîntarea sa, vorbitorula arătat, printre altele : „Un mare eveniment îl constituie pentru poporul nostru cuvîntarea iubitului nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, de la înalta tribună a O.N.U., care şi-a găsit un ecou larg în inimile prietenilor noştri de peste hotare, întregul nostru popor a primit cu căldură cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej“. Expunerii, întrerupte în repetate rînduri de îndelungi aplauze, i-au urmat discuţii emoţionante în care muncitorii forestieri au arătat interesul pe care-l prezintă pentru ei cuvîntarea rostită la O.N.U. de tovarăşul N. S. Hruşciov, întărită cu toată energia de cuvîntare a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. — Am ascultat la radio cu mare atenţie, şi am citit cu mult interes cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej — a spus Lateş Ilie. — „Propunerile pentru pace, pentru crearea în Balcani a unei zone fără arme nucleare, fără baze militare străine, ne umplu inima de bucurie. Am doi copii şi vreau să-i cresc fără a cunoaşte cuvîntul război. Noi muncitorii secţiei de la depozitul de cherestea, ne angajăm ca zi de zi, prin eforturile noastre în producţie, să apărăm pacea“. A luat cuvîntul apoi Iepure Ioachim, care a remarcat: „Sîntem aici la o adevărată sărbătoare, în care putem arăta că declaraţia tovarăşului N. S. Hruşciov pentru dezarmare generală şi completă, întărită cu atîta putere prin cuvîntarea scumpului nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, sînt documente istorice, care, suntem siguri că-şi vor găsi rezolvarea neîntîrziată. Noi muncitorii sectorului I, ne angajăm să luptăm cu toată energia pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al F.M.R., să ——TM oooc luptăm cu sirguință pentru consolidarea păcii“. — Noi cei care am cunoscut ororile războiului — a spus muncitorul Şerbănuţ Ioan — nu vrem să se mai repete o asemenea catastrofă în lume. Fabrica in care noi muncim astăzi, a fost făcută praf şi cenuşă în focul războiului trecut, dar astăzi am construit una mai modernă, în care vrem să muncim în pace şi in linişte. — Susţinerea propunerilor sovietice pentru dezarmare generală şi completă, pentru desfiinţarea ruşinosului sistem colonial, cit şi propunerile noi făcute de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej arată întrutotul gindurile şi năzuinţele poporului nostru — a spus în cuvinte calde — Ionescu Gheorghe. Noi muncitorii de la secţia butoaie transmitem cel mai călduros salut delegaţiei noastre şi o asigurăm că aici, la locul nostru de muncă, vom depăşi planul pe luna octombrie cu 8 la sută. Au mai vorbit în continuare numeroşi muncitori ale căror gînduri, năzuinţe, angajamente au fost exprimate în telegrama adresată delegaţiei ţârii noastre la sesiunea a 15-a a Adunării Generale a O.N.U. Mitingul de la Institutul de medicina, şi farmacie Cetatea universitară din Tg Mureş. Sunt de faţă profesori şi conferenţiari universitari, asistenţi şi lectori, studenţi, medici, şi an număr mare de muncitori sanitari. Pe panoul de pe lingă masa prezidiului o inscripţie reaminteşte cuvintele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuprinse în Declaraţia făcută de iubitul conducător al partidului şi poporului nostru, la sosirea la New-York: „Republica Populară Romînă va face tot ce stă în putinţă pentru a contribui la consolidarea păcii, pe care o doresc arzător toate popoarele planetei noastre“. Iau cuvîntul pe rînd: Wiener Ferenc, candidat în ştiinţe medicale; Antalffy András, secretarul comitetului, de partid al salariaţilor din instituţiile sanitare; profesorii universitari Székely Károly şiSăbădeanu Vasile, conferenţiarii Krepsz Iván şi Sava Ioan; prof. univ. Gündisch Mihály. Cuvintele lor înflăcărate sunt expresii vii ale ataşamentului şi dragostei cu care întregul nostru popor muncitor înconjoară partidul şi guvernul nostru, ale bucuriei şi satisfacţiei pentru faptul că de la înalta tribună a O.N.U., delegaţia ţării noastre, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, a transmis de fapt tuturor popoarelor lumii mesajul de pace al poporului nostru muncitor, năzuinţele noastre cele mai fierbinţi. „Atitudinea hotărîtă şi consecventă de pace a iubitului conducător al partidului şi poporului nostru, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, ce caracterizează cuvîntarea sa rostită la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. — spune Antalffy András — ne însufleţeşte la noi victorii însemnate în lupta noastră nobilă pentru construirea socialismului şi apărarea păcii mondiale“. „Din nou puternicul stat sovietic a luat iniţiativa in sesiunea Adunării Generale a O.N.U., făcînd noi propuneri epocale. Iar delegaţia ţării noastre, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (Continuare în pag. 3 a) Aspect din sală. Pentru o lume fara arme, fără războaie Am ascultat cu deosebit interes cuvîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cuvintele scumpului nostru conducător, rostite in faţa delegaţiilor din aproape Întreaga lume, au dat glas hotărîrii poporului nostru muncitor de a lupta pentru o pace trainică şi bună înţelegere în lume, pentru o lume fără arme, fără războaie. Noi, muncitorii de la C.I.L. Gălăuţaş, ne exprimăm întreaga adeziune la politica de pace a guvernului nostru. Propunerileacute de delegaţia ţării noastre la cea de a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. constituie o contribuţie de preţ la rezolvarea problemelor aflate în dezbaterea sesiunii Adunării Generale a O.N.U. Ele oglindesc cit se poate de clar năzuinţele de pace ale poporului român şi eforturile depuse pentru o cît mai grabnică rezolvare a problemelor internaţionale actuale: dezarmarea generală şi completă, lichidarea sistemului colonial, statornicirea unor relaţii de coexistenţă paşnică între toate ţările lumii. Căci, ce poate fi mai înălţător pentru oameni decit, ca trăind în bună înţelegere, să muncească liberi şi în pace, pentru făurirea unui viitor fericit? Tocmai de aceea, îmi alătur şi eu glasul la cel al sutelor de milioane de oameni cinstiţi din lume, cerind Adunării Generale să rezolve cit mai grabnic problema cea mai arzătoare a popoarelor — pacea. ■Noi, muncitorii Combinatului din Gălăuţaş, aprobind întrutotul propunerile făcute de delegaţiile ţărilor socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică, suntem hotăriţi să obţinem succese tot meri de seamă'' în muncă, conştienţi fiind că prin aceasta contribuim la întărirea păcii, la bunăstarea celor ce muncesc. SIMON CAROL, maistru C,KL, Gollkrtaş Omenirea merge înainte spre socialism, spre pace Declaraţia tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej făcuta corespondenţilor ziarului „Izvestia” NEW YORK — corespondentul Agerpres transmite: Ivtegătmă cu editarea unei a doua cărţi „O zi in lume“, corespondenţa că la New York ai sforiei „Izvestia“ s-au adresat conducătorilor unor delegaţii care participă la lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generate a O.N.U., cu rugămintea de a te ivcodridşi gindurile şi imipresiile despre această zi. Ftrm ediţie a acestei cărţi a apărut in urmă cu un sfert de veac din fraţiaMvaha Macsiv Gorki şi a cuprins relatări asupra evenimentelor şi faptelor din viaţa oamenilor şi a statelor petrecute în ziua de 27 septembrie 1935. In declaraţia făcută corespondenţilor ziarului „Izvestia“, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a stins: Un sfert de veac constituie o epocă întreagă in viaţa omenirii. Aceasta a fost o perioadă furtunoasă. In acest răstimp, ţara noastră şi-a schimbat complet înfăţişarea : a fost lichidat regimul burghezomoşieresc, s-a instaurat puterea populară, socialismul triumfă în toate sectoarele economiei şi vieţii sociale. România anului 1935 a fost o ţară a înapoierii economice şi culturale; comuniştii şi ceilalţi luptători pentru democraţie, pentru progres, pentru independenţă naţională şi prietenie cu Uniunea Sovietică erau supuşi unor represiuni sălbatice. Pentru mine personal anul acela este legat de amintirea anilor îndelungaţi petrecuţi la închisoare, impreună cu alţi participanţi la mişcarea muncitorească. La 27 septembrie 1935 mă aflam între zidurile Doftanei, pe care poporul nostru o poreclise ,, Bastilia romineasca“. Astăzi ruinele acestei închisori sunt prefăcute în muzeu, iar în împrejurimile Doftanei, ca şi în întreaga ţară, clocoteşte munca creatoare a poporului nostru liber. La 27 septembrie 1960 noi ne aflăm la , New York unde delegaţia Republicii Populare Române, alături de delegaţia Uniunii Sovietice şi ale altor ţări socialiste, face să răsune chemarea la pace, la înfăptuirea dezarmării generale şi totale, la abolirea ruşinii secolului nostru — sistemul colonial. Acum un sfert de veac, U.R.S.S. era singura ţară socialistă. Azi în lume fiinţează puternicul lagăr socialist, a cărui existenţă exercită o inrîurire determinantă asupra evoluţiei contemporane. Omenirea nu stă pe loc, ea merge înainte, spre socialism, spre bună stare, spre pace şi nu există forţă in lume care să poată opri acest mers irezistibil înainte. ------—------------ O o — ----—-----—Noul şcolii In invätämmniiig He pariin Deschiderea noului an şcolar în învaţamîntul de partid are loc în condiţiile cind întregul nostru popor muncitor participă cu însufleţire la lupta pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al III-lea al P.M.fR. m această etapă istorică de desărăşire a construirii sociafcwswHihH. hi această etapă creşte şi mai mult rolul conducător al partidului, sporeşte Însemnătatea şi necesitatea muncii politice-ideologice desfăşurată de partidul nostru. Invăţămiîntul de partid este chemat să-şi aducă contribuţia sa de preţ la îndeplinirea hotărîrilor Congresului, fiind în întregime subordonat realizării sarcinilor din industrie, agricultură, comerţ, din ştiinţă şi cultură, din toate sectoarele de activitate. „Complexitatea sarcinilor politice şi economice care ne stau în faţă în actuala etapă de dezvoltare a societăţii — se arată în raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel deal III-lea Congres al partidului — cere fiecărui membru de partid să îmbine munca practică de îndeplinire a sarcinilor încredinţate cu o permanentă preocupare pentru însuşirea bazelor ideologiei marxist-leniniste şi a politicii partidului“. An de an, organele şi organizaţiile de partid obţin rezultate tot mai bune în educarea membrilorşi candidaţilor de partid, a oamenilor muncii fără de partid în spiritul nemuritoarelor idei ale marxism-leninismului, în înarmarea lor cu cunoaşterea politicii partidului. II. anul de învăţămînt 1959— 1960, în regiunea noastră au absolvit diferite cursuri şi cercuri de învăţămînt de partid, învăţămînt politic U.T.M. şi ideologic al cadrelor didactice peste 100.000 de membri şi candidaţi de partid şi oameni ai muncii fără de partid, cu mult mai mulţi decit în anul precedent, ceea ce demonstrează hotarirea comuniştilor, a oamenilor muncii fără de partid, de a-şi însuşi bazele marxiemi-lorministratori, de a cunoaşte în tot mai mare moară poafeea partatului nostru. Conducerea mai competentă a învăţământului de partid de către organele şi organica îşîfie de partid a cortribuit şi contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor politice şi ideologice ale membrilor şi candidaţilor de partid, ale tuturor oamenilor muncii, laîmbunătăţirea muncii şi vieţii interne de partid, la adîncirea patriotismului socialist şi a internaţionalismului proletar, ceea ce în viaţă îşi are expresia în formarea şi statornicirea conştiinţei noi, socialiste, a atitudinii noi faţă de muncă, de avutul obştesc, în cimentarea frăţiei dintre oamenii muncii români şi cei aparţinând naţionalităţilor conlocuitoare, în rezultatele tot mai mari pe care oamenii muncii le obţin sub conducerea partidului în făurirea economiei şi culturii noastre noi, socialiste. Numai în primele 7 luni ale anului curent, colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din regiunea noastră au dat produse peste plan în valoare de 66 milioane lei, rezultat la care a contribuit din plin şi învăţămîntul de partid. Date fiind sarcinile noi şi complexe pe care Congresul al III-lea le-a pus în faţa partidului şi a întregului nostru popor muncitor, comitetul regional şi comitetele raionale şi orăşeneşti de partid au luat din timp măsurile necesare pentru ca în acest an, învăţămîntul de partid, propaganda de partid în ansamblu, să fie ridica(Continuare în pag. 3-a) ■oooo- Deschiderea festivă a Casei prieteniei româno-sovietice Casa prieteniei romîno-sovietice din Tg. Mureş îşi desfăşoară activitatea începînd din ziua de 28 septembrie, intr-un loc nou, în clădirea din Piaţa Stalin nr. 21, unde dispune de condiţii de activitatedintre cele mai bune. Cu prilejul reînceperii activităţii, a avut loc o festivitate, în cadrul căreia acad. prof. Miskolczy Dezső, Veres Károly, directorul fabricii de zahăr „Bermito Andrei“, Pojan Romeo, director adjunct al Studiouui regional de radio şi Oláh Tibor, critic literar, au relevat importanţa acestei instituţii, căreia ii revine importanta şi nobila misiune de a contribui la popularizarea măreţelor înfăptuiri ale Uniunii Sovietice, ale politicii ei de pace şi prietenie vn de popoare. A urmat un frumos program artistic. In interesantul program al Casei prieteniei româno-sovietice sunt cuprinse manifestări zilnice=• conferinţe, simpozioane, prezentaţi de filine etc.