Steaua Roşie, noiembrie 1960 (Anul 9, nr. 857-865)

1960-11-02 / nr. 857

Expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej (Urmare din pag. 2-a) vigaţii şi replicarea unei agro­tehnici diferenţiate, corespunză­toare culturilor irigate, începerea lucrărilor de irigaţii şi desecări va trebui să fie a­­probată de forurile superioare pe baza proiectelor şi studiilor teh­­nico-economice; la elaborarea a­­cestora trebuie să se ţină seama de folosirea complexă şi raţio­nală a apelor — în cadrul pla­nului de ansamblu de amenaja­re a bazinelor hidrografice — şi de asigurarea la culturile irigate a unor producţii sporite şi la un preţ de cost redus faţă de cultu­rile neirigate, care constituie cri­teriile fundamentale pentru a­­probarea lucrărilor. Va trebui să se extindă expe­rienţa cîştigată în irigarea cultu­rilor, să fie pregătite un număr suficient de cadre superioare şi medii pentru utilizarea în condi­ţii optime a lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare şi pentru agro­tehnica culturilor irigate. Tovarăşi, Dezvoltarea economiei naţio­nale determină creşterea traficu­lui total de mărfuri cu mijloa­ce de deservire generală cu pes­te 8 la sută şi 1961, faţă de rea­lizările preliminare din 1960. In anul viitor se va continua modernizarea tracţiunii trenuri­lor prin înzestrarea căilor ferate cu încă 12 locomotive Diesel electrice de 2100 C.P. şi vor în­cepe lucrările de electrificare a liniei Bucureşti—Braşov; parcul de vagoane marfă al căilor fera­te va fi dotat cu 3100 vagoane noi, moderne. Parcul transporturilor publi­ce auto va fi înzestrat cu peste 4.100 autocamioane. Va fi continuată acţiunea de modernizare a drumurilor; orga­nizaţiile de construcţii vor tre­bui să reducă în continuare pre­ţul de cost şi să îmbunătăţească calitatea lor. Se va dezvolta capacitatea porturilor prin dotarea acestora cu macarale și alte utilaje me­canice de mare productivitate. Flota maritimă va fi sporită cu 8 nave noi, având un total de 46.000 tone, iar flota fluvială cu 29 vase, cu o capacitate de 29.000 tone. Sporirea volumului de investiţii Acumulările sporite ale econo­miei fac posibil ca, în 1961, volu­mul investiţiilor din fondurile sta­tului să se ridice la 27,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 24 la sută faţă de volumul ce se va realiza în 1960. Investiţiile prevăzute în proiec­tul planului pe anul 1961 asigură — atît prin volumul lor, cit şi prin repartiţia pe ramuri — necesită­ţile de dezvoltare, proporţională, a economiei naţionale. Din totalul investiţiilor, indus­tria va primi 15,6 miliarde lei, cu 26 la sută mai mult decit în 1960, din care aproape o treime sunt destinate industriei energetice şi a combustibilului, peste 24 la sută industriei metalurgice şi construc­ţiilor de maşini, 20 la sută indus­triei chimice, celulozei şi hîrtiei şi 7,6 la sută pentru exploatarea fo­restieră şi industria prelucrării lemnului. In anul 1961 vor intra în func­ţiune 26 întreprinderi şi 34 secţii noi, iar 96 de întreprinderi şi secţii vor fi dezvoltate şi reutilate. Investiţiile alocate agriculturii, din fondurile statului, vor creşte cu 20 la sută, pentru dezvoltarea şi modernizarea transporturilor şi a telecomunicaţiilor cu 27 la sută, iar fondurile de investiţii alocate pentru acţiunile sociale, culturale şi ştiinţifice cu 18,6 la sută. Pentru anul 1961, proiectul de plan prevede punerea în funcţiune de fonduri fixe într-un volum to­tal de 25,5 miliarde lei. Punerea în funcţiune a obiecti­velor la termenele planificate este cel mai important indicator al pla­nului de investiţii. In acest scop, ministerele trebuie să ia măsuri pentru asigurarea la timp a pro­iectelor, a aprovizionării şantiere­lor cu materiale şi utilaje de con­strucţii, pentru procurarea din timp a maşinilor şi instalaţiilor necesare punerii în producţie şi pregătirea cadrelor pentru noile întreprinderi. Desfăşurarea normală a lucrări­lor pe şantiere este uneori stînje­­nită de lipsa proiectelor; trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţi­rea activităţii institutelor de pro­iectare prin folosirea mai judi­cioasă a documentaţiei tehnice existente, simplificarea şi reduce­rea duratei de elaborare a proiec­telor. Proiectele trebuie supuse, înainte de a fi prezentate spre a­­probare forurilor superioare, unei analize aprofundate, îndeosebi în legătură cu nivelul tehnic, capaci­tatea, soluţiile constructive, econo­micitatea producţiei propuse şi va­riantele de amplasare. Realizarea volumului sporit de investiţii şi construcţii impune o folosire mai raţională a proiec­tanţilor cu pregătire superioară, astfel incit cunoştinţele şi expe­rienţa acestora să fie valorificată din plin în munca de concepţie şi îndrumare. Conducerea ministerelor şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să îndrumeze ac­tivitatea institutelor de proiectare şi a consiliilor tehnico-ştiinţifice, întărind aceste organe cu cadre care au cea mai înaltă pregătire profesională în ramurile respec­tive, în scopul adoptării, la întoc­mirea proiectelor, a celor mai ra­ţionale soluţii tehnice şi econo­mice. Planul de comerţ exterior pre­vede pentru anul 1961 o creştere a schimburilor comerciale cu circa 11 la sută faţă de 1960. Exportul pe anul viitor se ca­racterizează printr-o structură îmbunătăţită, asigurînd astfel o valorificare superioară a resurse­lor noastre destinate exportului. Creşte exportul de maşini şi uti­laje cu 31 la sută, de produse ale industriei chimice cu 35 la sută, ale industriei lemnului cu 13 la sută, ale industriei alimentare cu 7 la sută, în special pe seama produselor prelucrate . Cresc cu 11 la sută importurile de instalaţii, utilaje şi maşini de mare tehnicitate, necesare dotării industriei noastre cu tehnica nouă şi cu 10 la sută importurile de ma­terii prime şi materiale. In actualele condiţii, cînd ţara noastră dispune de mai multe şi mai variate resurse pentru export, în sortimente mai bogate şi de o calitate mai bună, Ministerul Co­merţului trebuie să intensifice pros­pectarea pieţelor externe în vede­rea lărgirii schimburilor comer­­cia­le. Este necesar să fie întărit con­trolul de calitate şi recepţie a mărfurilor destinate exportului, a­­tît din partea conducerii tehnice a întreprinderilor producătoare, cît şi din partea întreprinderilor de co­merţ exterior. Produsele pe care le exportăm să oglindească posibili­tăţile şi nivelul tehnic de care dis­pune ţara noastră. Se impune mai multă atenţie pentru problema rentabilităţii pro­duselor la export. Pentru a se ob­ţine rezultate economice favora­bile în operaţiunile de comerţ ex­terior ,este necesar ca ministerele şi întreprinderile să cunoască şi să se preocupe îndeaproape de redu­cerea costului produselor, astfel in­cit să se realizeze un curs de re­venire al valutei cît mai scăzut la mărfurile ce se exportă şi creşte­rea continuă a rentabilităţii ace­stora. Creşterea volumului comerţului exterior face necesar ca Ministe­rul Comerţului să întărească agen­ţiile economice din străinătate cu tehnicieni şi economişti competenţi şi să acorde mai multă atenţie in­struirii şi pregătirii cadrelor din exterior, Tovarăşi, Planul financiar pe 1961 prevede mijloace băneşti într-un volum ca­re asigură finanţarea integrală a sarcinilor de dezvoltare a econo­miei naţionale pe anul viitor. Cea mai importantă contribuţie în aco­perirea financiară a nevoilor eco­nomiei o au acumulările date de întreprinderile socialiste de stat, care cresc de la 48 la sută din to­talul veniturilor în 1960, la aproa­pe 51 la sută în 1961, ajungînd la suma de peste 38 miliarde lei. Creşterea necontenită a investi­ţiilor şi a altor acţiuni economice ale statului nostru cere ca organe­le de partid şi de stat să dea toa­tă atenţia realizării şi depăşirii a­­cumulărilor. Ca fapt pozitiv în această direc­ţie este de subliniat că, datorită unei preocupări serioase şi a unor eforturi sistematice, a crescut ren­tabilitatea întreprinderilor. Astfel, unităţile Ministerului Economiei Forestiere, faţă de sarcina de re­ducere a preţului de cost în pri­mele 8 luni ale anului cu 180 mi­lioane, au realizat o reducere de 241 milioane lei, ceea ce arată ma­rile rezerve existente încă în eco­nomia naţională. Este necesar ca ministerele şi întreprinderile să se ocupe şi mai intens de descoperirea şi valorifi­carea acestor rezerve, de creşterea continuă a rentabilităţii întreprin­derilor. Aducerea in circuitul economic a valorilor materiale imobilizate încă In stocuri supranormative consti­tuie o sursă importantă pentru realizarea unei producţii suplimen­tare şi a unui volum sporit de in­vestiţii. Cît de importantă este a­­ceastă sarcină se vede din faptul că, la mijlocul anului 1960, stocu­rile supranormative din întreaga economie însumau circa 3 miliarde lei. In vederea valorificării stocu­rilor supranormative existente și înlăturării cauzelor care generează formarea acestora, conducerile mi­nisterelor și întreprinderilor, pre­cum și comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a asigura corelarea operativă a aprovizionă­rii cu sarcinile de producţie, fabri­carea numai de produse care au desfacerea asigurată, întărirea sim­ţului de răspundere la emiterea comenzilor şi intensificarea contro­lului asupra calităţii producţiei. Este necesar să fie îmbunătăţită reglementarea privind valorifica­rea stocurilor supranormative, ast­fel încît aducerea acestora în cir­cuitul economic să se facă mult mai operativ. Ministerul Finanţe­lor, Banca de Stat, Banca de In­vestiţii şi Banca Agricolă trebuie să intensifice controlul pentru identificarea şi valorificarea sto­curilor supranormative şi preve­nirea formării de noi stocuri. Dezvoltarea în ritm susţinut a ramurilor producţiei materiale se reflectă în sporirea venitului na­ţional, care se prevede să crească în 1961 cu aproximativ 15 la sută faţă de 1960. Aceasta creează noi posibilităţi de a se asigura, para­lel cu lărgirea continuă a produc­ţiei, creşterea sistematică a nive­lului de trai al celor ce muncesc. Odată cu creşterea productivi­tăţii muncii, numărul salariaţilor din economie va creşte în anul viitor cu peste 200 mii. Veniturile băneşti ale oamenilor muncii pro­venite din salarii vor fi cu aproa­pe 11 la sută mai mari decit în 1960. In ce priveşte ţărănimea, se prevede ca veniturile ei băneşti provenite din vînzările de produse agricole către stat să crească in anul următor cu peste 1 miliard lei. Corespunzător cu sporirea pu­terii de cumpărare a oamenilor muncii, comerţul socialist va des­face populaţiei un volum de măr­furi cu aproape 15 la sută mai mare decit in 1960; va spori, de asemenea, cu 20 la sută volumul serviciilor arestate populaţiei. Congresul partidului nostru a subliniat importanţa pregătirii ca­drelor calificate de toate gradele, necesitatea extinderii şi îmbunătă­ţirii şcolarizării. Numărul studen­ţilor din anul I, la cursurile de zi, creşte cu peste 7.000 faţă de anul trecut. Pentru a se asigura condiţii mai bune de activitate învăţămîn­­tului superior, anul viitor vor fi date în folosinţă săli de cursuri, laboratoare, etc., în suprafaţă tota­lă de peste 36.000 m­p, va începe construcţia Institutului Politehnic din Bucureşti. Se vor construi că­mine studenţeşti cu aproape 11.000 locuri şi cantine pentru circa 12.500 de studenţi. Capacitatea şcolilor de cultură generală va creşte cu încă 3.200 săli de clasă, lărgindu-se în continuare şi capa­citatea şcolilor profesionale şi teh­nice. Volumul investiţiilor pentru necesităţile dezvoltării învăţămin­­tului va fi in 1961 de 429 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 42 la sută faţă de 1960. Se va lărgi baza tehnico-mate­­rială necesară activităţii cultura­le, prin punerea în funcţiune a încă 22 cinematografe, cu o capa­citate de 14.000 locuri, înfiinţarea în mediul rural a încă 640 cine­matografe săteşti, instalarea a două posturi noi de radio, con­struirea unei staţii de televiziune. Pentru îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii se vor da în funcţiune 20 de policlinici raionale şi orăşeneşti şi noi capa­cităţi în spitalele din diferite oraşe şi centre muncitoreşti. Fonduri cu 13 la sută mai mari decît cele din 1960 vor fi alocate gospodăriei comunale, îndeosebi pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare în oraşe. Astfel, în anul 1961 se vor construi încă circa 320 km conducte de distribu­ţia apei şi se va extinde reţeaua de canalizare cu 140 km. In continuarea eforturilor pen­tru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii, în 1961 va fi construită şi dată în fo­losinţă o suprafaţă locuibilă de 1,1 milioane m­p, corespunzătoare cu circa 37.000 de apartamente ,ceea ce reprezintă o creştere de peste 20 la sută faţă de rezultatele anu­lui în curs. Pentru asigurarea îndeplinirii acestei sarcini, vor trebui elimina­te lipsurile care s-au manifestat în 1960. Vor trebui stabilite din timp amplasamentele noilor construcţii şi asigurate proiectele, folosind cele mai reuşite şi economicoase proiecte tip. In ultimii ani s-au ridicat multe clădiri frumoase, care au fost con­struite într-un ritm rapid şi care se bucură de aprecierea meritată a oamenilor muncii. Cu toate a­­cestea, mai sunt încă deficienţe în­deosebi la calitatea finisajelor şi a instalaţiilor interioare. Trebuie pornit cu toată hotărîrea la îm­bunătăţirea substanţială a calităţii finisajelor şi a lucrărilor de insta­laţii din locuinţe, pentru a con­strui apartamente durabile, fru­moase şi confortabile. Pentru rea­lizarea acestor sarcini, întreprin­derile producătoare de materiale de instalaţii şi finisaj, de tîmplărie de binare să treacă grabnic la îm­bunătăţirea calităţii şi lărgirea sor­timentului acestor materiale. între­prinderile de construcţii trebuie să organizeze şcoli de pregătire a muncitorilor şi tehnicienilor în toa­te specialităţile lucrărilor de in­stalaţii şi de finisaj, care să dis­pună de ateliere proprii de însuşire a cunoştinţelor profesionale, orga­nizez în acelaşi timp practica ele­vilor pe şantiere. Trebuie îmbună­tăţit sistemul de salarizare a mun­citorilor instalatori şi finisori de pe şantierele de construcţii, pentru a creşte cointeresarea lor în exe­cutarea lucrărilor de calitate su­perioară. Organele locale de partid şi co­mitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să asigure folo­sirea chibzuită a fondurilor pen­tru construcţia de locuinţe, urmă­rind realizarea şi predarea în ter­­men a noilor apartamente, să a­­corde totodată grija necesară pro­blemelor legate de calitatea construcţiilor, în aşa fel incit, în 1961, să se construiască cu mijloa­ce echivalente locuinţe mai bune, mai confortabile. Acestea sînt, tovarăşi, prevede­rile de bază ale proiectului de plan de dezvoltare a economiei naţio­nale pe 1961. ★ Trebuie apreciat ca un rezultat pozitiv al activităţii noastre de planificare faptul că, pe baza di­rectivelor şi hotărîrilor Biroului Politic, Comitetul de Stat al Pla­nificării, ministerele, comitetele executive ale sfaturilor populare şi întreprinderile au pregătit proiec­tul de plan în mai bune condi­ţii şi cu 3 luni înainte de începe­rea anului. Cu prilejul trimiterii planurilor la întreprinderi, comitetele regio­nale de ■ partid au organizat şe­dinţe de lucru pe ramuri de pro­ducţie, cu participarea miniştrilor, miniştrilor adjuncţi, a secretarilor generali, directorilor generali, di­rectorilor şi a altor cadre din C.S.P. şi ministere, conducerii în­treprinderilor, a organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.M., un­de s-au analizat realizările planu­lui pe primele 9 luni ale anului 1960 şi s-au dezbătut sarcinile de plan pe 1961, scoţîndu-se în evi­denţă noi rezerve în creşterea pro­ducţiei, a productivităţii muncii şi realizării de economii. In prezent, în cadrul întreprin­derilor, planul se defalcă pe sec­ţii, sectoare şi ateliere, urmînd ca, după plenară, planul fiecărei între­prinderi să fie dezbătut cu toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii. Cunoaşterea de către ministere şi întreprinderi a sarcinilor de plan pe 1961, cu 3 luni înainte de începerea anului, trebuie să fie folosită din plin pentru luarea tu­turor măsurilor tehnice, organiza­torice şi economice care să asigure încă din primele zile ale anului desfăşurarea în ritm susţinut a producţiei. Preciza- ~ sarcinilor ce revin întreprinde ...jr, secţiilor, serviciilor şi atelierelor, elaborarea materialelor tehnico-documentare, încheierea contractelor economice pentru aprovizionarea întreprin­derilor şi desfacerea producţiei, stabilirea caracteristicilor maşini­lor şi utilajelor ce se vor fabrica în ţară şi a celor ce se vor aduce din import, întocmirea graficelor de elaborare a proiectelor pentru investiţii şi reparaţii capitale, re­crutarea şi pregătirea cadrelor ne­cesare realizării planului trebuie să asigure desfăşurarea ritmică a activităţii întregii economii naţio­nale. Va trebui să se întocmească în mod amănunţit planurile de coo­perare între întreprinderi care colaborează la realizarea unor produse complexe, stabilindu-se pentru fiecare sarcinile cantitati­ve, calitative şi graficele de livrare. Ansamblul de măsuri organiza­torice care trebuie luate până la începerea noului an vor trebui să asigure o cunoaştere precisă a sarcinilor în fiecare întreprindere, o mai mare stabilitate a indicato­rilor planului de stat, evitindu-se schimbările sarcinilor de plan şi perturbarea desfăşurării ritmice a activităţii de producţie. Planul de beneficii din activita­tea de bază a unităţilor economice trebuie să fie în concordanţă cu planul de producţie şi cu planul de reducere a cheltuielilor de pro­ducţie. Pentru aceasta este necesar să se asigure ca planul financiar al fiecărei întreprinderi economice pe anul 1961 să fie definitivat pî­­nă la sfîrșitul acestui an. Ministerul Finanțelor, ministe­rele și comitetele executive ale sfaturilor populare să asigure co­relarea beneficiilor cu indicatorii economici din planul de stat, iar, după aprobarea planurilor finan­ciare, să urmărească respectarea acestei corelaţii pe tot parcursul îndeplinirii planului. (Continuare în pag. 4-a) Pentru creşterea acumulărilor, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii - New*rosie

Next