Steaua Roşie, martie 1961 (Anul 10, nr. 50-77)
1961-03-01 / nr. 50
PROLIXARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAL ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 59 (924) | Aliercari, 1 martie 1981 ! 4 pagini 20 bani Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Remin şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Ronîne Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române au stabilit printr-o hotărire o serie de măsuri pentru creșterea numărului de animale proprietate obştească, pentru întărirea economicofinanciară a gospodăriilor agricole colective şi creşterea, pe această bază, a producţiei de lapte şi carne, precum şi a veniturilor colectiviştilor. Hotărîrea prevede că In anul 1961 se vor acorda gospodăriilor agricole colective 520 milioane lei credite pe termen lung şi fără dobîndă pentru cumpărarea de vaci şi viţele, in vederea sporirii şeptelului — proprietate obştească. Creditele vor fi folosite cu prioritate pentru cumpărarea, de la ţăranii care intră în gospodăriile agricole colective, a vacilor şi viţelelor ce depăşesc numărul de animale ce rămîn în proprietatea personală a colectiviştilor potrivit prevederilor statutului model, ţăranii ce intră în gospodării agricole colective vor primi contravaloarea integrală a vacilor şi viţelelor vîndute gospodăriilor colective. Preţurile ce se vor plăti de către gospodăriile agricole colective, pentru vacile şi viţelele cumpărate de la colectivişti se vor stabili pe bază de învoială cu deţinătorul animalelor, de către o comisie compusă din conducerea gospodăriei agricole colective şi organele zooveterinare, ţinîndu-se seama de valoarea zootehnică a animalelor şi de preţurile curente ce se vor practica la vînzare şi cumpărare. Restituirea creditelor se va face în timp de 3 ani , începînd din al doilea an de la acordare, la cumpărarea vacilor şi din al cincilea an la cumpărarea viţelelor. De asemenea, potrivit hotărîrii, în 1961 se vor acorda gospodăriilor agricole colective, pentru cumpărarea materialului lemnos şi a cimentului necesar construcţiilor agrozootehnice, credite fără dobîndă pe termen de 8 ani, în sumă de 100 milioane lei rambursabile începînd din al patrulea an de la acordare. In acest scop se vor livra, la preţuri reduse, gospodăriilor agricole colective peste 200.000 m. c manele de răşinoase, 155.000 m. c. lemn pentru construcţii rurale, 44.000 m. c. şipci de răşinoase, 15.000 m. c cherestea şi 58.000 tone ciment. Pentru asigurarea unor cantităţi abundente de furaje şi de calitate superioară — se arată în hotărîre — este necesar ca gospodăriile agricole colective să ia măsuri încă din această primăvară să cultive cele mai valoroase culturi furajere, acordîndu-le o atenţie deosebită. Organele agricole vor sprijini gospodăriile agricole colective să obţină producţii sporite de furaje şi în mod deosebit de porumb siloz, să dezvolte cultura trifolienelor şi a altor leguminoase, să răspîndească experienţa nouă în producţia şi conservarea furajelor, în alimentarea raţională a animalelor. Vor trebui extinse loturile semincere pentru producţia de seminţe de plante furajere necesare culturilor în conveier verde, pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor, care trebuie să devină mai productive. Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei forestiere, împreună cu comitetele executive ale sfaturilor populare, vor repartiza gospodăriilor colective suprafeţele necesare din izlazurile comunale, păşunile alpine, predîndu-le în folosinţă în condiţii avantajoase acelor unităţi care îşi dezvoltă creşterea animalelor proprietate obştească. Intrucît în obţinerea de producţii mari de lapte şi sporuri însemnate de creştere în greutate, un rol însemnat îl au îngrijirea şi furajarea raţională a vacilor şi viţelelor, se recomandă gospodăriilor agricole colective ca în acest sector să fie repartizaţi cei mai buni şi pricepuţi colectivişti crescători de animale. Realizarea unor producţii sporite în această importantă ramură, aducătoare de venituri, depinde in cea mai mare măsură de munca celor care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi furajarea animalelor. Este în interesul gospodăriilor agricole colective şi a fiecărui colectivist în parte, ca cei mai buni şi mai pricepuţi dintre ei să lucreze în sectorul creşterii animalelor. Hotărîrea cere comitetelor executive ale sfaturilor populare, inginerilor şi tehnicienilor agronomi şi zootehnişti, care lucrează în secţiile agricole ale sfaturilor populare în S.M.T., şi în gospodăriile agricole colective şi medicilor veterinari din circumscripţiile veterinare, să considere o sarcină de mare răspundere munca de îndrumare şi sprijin pe care o desfăşoară în gospodăriile agricole colective în vederea creşterii numărului de animale proprietate obştească, să acorde asistenţă tehnică necesară şi să ajute la buna organizare a muncii în sectorul zootehnic pentru creşterea continuă a producţiei şi productivităţii animalelor. Cadrele tehnice împreună cu consiliile de conducere răspund de realizarea planului gospodăriilor agricole colective, de sporirea efectivului de animale proprietate obştească, de creşterea continuă a producţiei de lapte, carne şi alte produse. Ministerul Agriculturii, folosind experienţa înaintată a gospodăriilor colective, în ceea ce priveşte retribuţia muncii colectiviştilor care lucrează in sectorul zootehnic, împreună cu consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole, să generalizeze sistemul de retribuţie a muncii crescătorilor de animale după cantitatea de lapte muls zilnic şi sporul lunar de creştere în greutate a animalelor. Ministerul Agriculturii, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale vor îndruma consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective în folosirea judicioasă a creditelor acordate pentru cumpărări de animale şi materiale de construcţii, în amplasarea raţională şi realizarea la timp şi de bună calitate a construcţiilor zootehnice. Ministerul Industriei Grele va organiza producţia de utilaje necesare zootehniei: pompe, conducte pentru alimentarea cu apă, mori cu ciocane, tocătoare de nutreţ, motoare, separatoare de lapte şi alte utilaje în cantităţile şi sortimentele necesare gospodăriilor agricole colective. Ministerul Agriculturii, împreună cu comitetele executive ale sfaturilor populare, va organiza concursuri anuale în vederea stimulării creșterii animalelor proprietate obștească a gospodăriilor agricole colective. Ministerul Agriculturii, Comitetul de Stat al Planificării și sfaturile populare regionale vor lua măsuri ca pînă la 1 aprilie 1961, prevederile de creștere a animalelor din planul de 6 ani să fie defalcate pe regiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și raionale, împreună cu consiliile conducere ale gospodăriilor agricole colective, vor defalca sarcinile pe raioane și gospodării agricole colective, astfel ca pînă la 1 august 1961 acestea să-și poată întocmi planul de creștere a şeptelulu pe fiecare an pînă în 1965. Hotărîrea subliniază că comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de bază din gospodăriile colective, trebuie să acorde cea ma mare atenţie folosirii economicoase a creditelor acordate, executării la timp şi de calitate corespunzătoare a construcţiilor zootehnice, creşteri continue a efectivelor de animale proprietate obştească, organizării muncii în fermele zootehnice asigurării necesarului de furaje, pregătirii celor mai harnici şi pricepuţi colectivişti îngrjitori de animale. Comitetele regionale şi raionale de partid Ministerul Agriculturii şi comitetele executive al sfaturilor populare regionale și raionale vor analza periodic cum se înfăptuiesc prevederile prezentei hotărîri, adoptind măsuri corespunzătoare. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române — se arată în încheierea hotărîrii — işi exprimă convingerea că ajutorul acordat gospodăriilor agricole colective va fi folosit şi gospodărit cu grijă şi pricepere pentru creşterea continuă a efectivului de animale proprietate obşteasca va duce la întărirea gospodăriilor agricole colective, la sporirea veniturilor colectiviştilor şi pe această cale la creşterea nivelului de trai. IN ANII PUTERII POPULARE AUUNARILE CETĂŢENEŞTI CONTINUA IN ÎNTREAGA REGIUNE Vom da cu încredere votul nostru candidaţilor F.D.P. vîntul mai mulţi cetăţeni. Alegătorii, în cuvinte simple dar convingătoare, au înfăţişat felul in care viaţa lor devine tot mai frumoasă şi plină de bucurie Despre aceste înnoiri a vorbit Blaga Francisc, înnoiri care se văd la fiecare pas în comună. Au mai luat cuvîntul Dimény Alexandru, tînărul Tófalvi Alexandru şi mulţi alţii, care şi ei au înfăţişat marile transformări ce au survenit în viaţa lor. Participanţii la adunare, în deplin acord cu cei care au luat cuvîntul, şi-au manifestat prin lungi aplauze hotărîrea de a-şi da cu încredere votul candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. La adunare s-a ridicat la cu- ' vînt şi candidatul F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, tovarăşul Tan . kó Péter, care şi-a exprimat bucu- ria pentru frumoasele succese obţinute de cetăţenii comunei Mărtiniş în opera de transformare socialistă a agriculturii. A arătat apoi necesitatea de a munci în permanenţă pentru continua întărire economică şi organizatorică a unităţilor agricole socialiste, ceea ce constituie cheia succesului în viitor pentru obţinerea de noi produse agroalimentare, pentru făurirea unei vieţi mai îmbelşugate şi mai fericite oamenilor muncii. Locuitorii comunei Mărtiniş din raionul Odorhei au participat duminică după-amiază la o însufleţită adunare cetăţenească, care s-a transformat într-o puternică manifestare a dragostei oamenilor muncii faţă de partid şi guvern. La adunare au luat cu 1?abn* gemmel d»cs»raăiB»il PENTRU PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARĂ Vom produce mai mult şi mai ieftin Şi noi cei care lucrăm în agricultură, ca şi muncitorii din industrie, ne străduim să intimpunăn aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia cu noi realizări. In directivele Congresului alll-lea al P.M.R. se arată printre altele că: „Un rol deosebit de important în realizarea sarcinii de creştere a producţiei agricole revine gospodăriilor agricole de stat, ca mari producătoare de cereale şi produse animale, ca exemplu de gospodărire socialistă, ca factori de seamă în răspîndirea metodelor agrozootehnice celor mai avansate’. Pentru transpunerea in fapte a acestor indicaţii muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii care lucrează la gospodăriile agricole de stat, ne angajăm ca faţă de anul trecut să mărim producţia la hectar, să dăm oamenilor muncii mai mult lapte, carne, ouă, legume etc. Faţă de anul trecut, în anul acesta, noi vom livra statului cu peste 3.300 tone mai mult gria şi secară, cu 2.234 tone mai multe legume şi zarzavaturi, cu aproape 30.000 hl mai mult lapte de vacă. Datorită faptului că statul acordă o mare atenţie înzestrării G.A.S -urilor cu tractoare şi maşini agricole tot mai moderne, că , industria noastră chimică ne asigură din an un an cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice , există create condiţiile pentru sporirea producţiei. Anul acesta noi vom mări producţia medie la hectar pe trust cu peste 340 kg gria şi secară. O atenţie mare vom acorda şi măririi efectivului de animale. Faţă de anul trecut, în anul acesta numărul taurinelor va creşte cu 4.550 capete, al porcinelor cu 3.659, al ovinelor cu peste 2.500 capete oi din rasele cu lină fină şi semifină. O altă sarcină trasată de directivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. precum şi un obiectiv fixat in directivele C C. al P.M.R. în cinstea aniversării a 40 ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, e dezvoltarea şi ridicarea producţiei medii la hectar în ramurile viticultură şi pomicultură. In anul acesta la G.A.S.■ urile din cadrul Trustului gostat vor fi plantate peste 140 ha cu pomi şi 30 ha cu viţă de vie. Acestea sînt cîteva din angajamentele noastre pe care ne străduim să le transpunem în fapte să le realizăm în cinstea celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia. MARCEL MOGOŞIV, inginer şef la Trustul regional Gostar Tg. Mureş Pentru realizarea ritmică a planului de producţie Studiind directivele C.G. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, ca inginer la c întreprindere tînără cum este întreprinderea „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş — creaţia regimului nostru — pe lingă celelalte criterii principale din directive, atenţia mea a fost atrasă de aceea referitoare la realizarea ritmică a planului de producţie. Ca coordonator al unui serviciu de a cărui activitate depinde în mare măsură buna desfăşurare a procesului de producţie, îmi dau perfect de bine seama ce importanţă covârşitoare are pe ansamblul economiei naţionale" realizarea ritmică a planului de producţie, întreprinderea noastră abia a împlinit 9 ani de activitate. Tot tînăr este şi colectivul ţie muncitori care lucrează în ea. La începutul activităţii întreprinderii, problema principală şi în acelaşi timp şi cea mai grea a fost realizarea ritmică a planului de producţie. An de an, printr-o muncă susţinută, sub conducerea şi îndrumarea organizaţiei de partid, colectivul 1 .....nr .xv. întreprinderii a reuşit să aducă îmbunătăţiri însemnate şi în această direcţie, ajungînd ca în anul 1960 să obţinem cea mai frumoasă realizare în această direcţie. Realizările noastre s-au bazat pe introducerea unor măsuri organizatorice care să asigure locurile de muncă cu materiale şi documentaţiile tehnice. In vederea acestora a fost introdusă planificarea operativă pe etape săptămînale, a întregii producţii, ceea ce pentru întreprinderea noastră înseamnă stabilirea la peste 600 de produse a termenelor cînd trebuie lansate în lucru şi cînd trebuie să fie terminate la fiecare loc de muncă. Săptămînal a fost asigurată şi documentaţia tehnică precum şi dispozitive, scule, desene, fişe de însoţire, caiete de operaţii etc. necesare fiecărui loc de muncă, pentru ca muncitorii să nu întîmpine greutăţi în execuţie şi ca fiecare termen să fie realizat Ing. PETHŐ ARON, Şeful serviciului planificării I.LS. „Encsel Mauriciu"—Tg. Mureş Pe Valea Mureşului, în comuna Gălăuţaş, pînă în anul 1914 ,exista doar o mică făbricuţă de cherestea. In anii puterii populare în locul ei s-a ridicat unul din marile combinate forestiere, menit să valorifice lemnul în mod raţional şi complex. In clişeu: Centrala termică a Complexului de industrializare a lemnului din Gălăuţaș. Pentru viaţa nouă ce o construim La adunarea cetăţenească care a avut loc in comuna Grindeni, ţăranii colectivişti şi întovărăşiţi, printre care loan Roiban, Csiszár Alexandru, loan Duca, Ioan Făgăraş, şi alţii, cu cuvinte calde au vorbit despre tot ce e nou în satul şi viaţa lor. In cuvîntul său, Gheorghe Şerban, preşedintele G.A.C. ,,Filimon Sîrbu" a arătat că locuitorii comunei Grindeni urmind îndemnul partidului s-au unit într-o mare familie de colectivişti şi ca urmare a rezultatelor muncii în gospodărie, astăzi trăiesc mai bine, viaţa lor devine tot mai frumoasă, mai îmbelșugată și fericită. — Cînd ne-am unit nu aveam unde adăposti cele 100 de vaci — spuse colectivistul Koloman Gegoldi. Acum ne putem mîndri cu construcţiile ridicate, printre care un grajd cu o capacitate de 120 de capete, un pătul, un saivan și o remiză, iar astăzi cînd numărul animalelor a crescut, construim un nou grajd. — Sub regimul burghezo-moşieresc — spuse învăţătorul loan Gearasin — în comuna noastră exista o şcoală primară cu 4 clase, deservită de 2 învăţători. Cursurile erau absolvite de un număr mic de elevi. După eliberare, prin grija partidului şi a organelor locale ale puterii de stat în comuna noastră a fost înfiinţată o şcoală de 7 ani cu 10 învăţători, care este frecventată de peste 200 de copii. Margareta Mărgineanu, preşedinta comitetului de femei din Grindeni a arătat succesele obţinute de femeile din comună. In numele lor s-a angajat să depună ca şi tovarăşele ei tot interesul pentru terminarea căminului cultural început. Printre vorbitori a luat cuvîntul şi candidatul Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunăre Naţională, tovarăşul Braşovean Ferdinand, care trecînd in revistă măreţele realizări ale poporului nostru obţinute in anii puterii populare a vorbit şi despre sarcinile ce stau în faţa oamenilor muncii din comuna Grindeni pentru a întîmpina bine pregătiţi campania agricolă de primăvară. Referindu-se la problemele locale de interes gospodăresc şi social cultural, a dat indicaţii preţioase asupra felului cum ele vor putea fi înfăptuite. In încheierea adunării, echipa artistică a comunei a prezentat un bogat program artistic. elor obiective se vor realiza din fondurile de investirii Congresul al II-ea al P.M.R. stabileşte că în cadrul planului economic de 6 ani va trebui continuată într-un ritm susţinut industrializarea ţării, şi în primul rînd dezvoltarea industriei grele, de pivotul ei industria constructoare de maşini. In documentele de partid se prevede extinderea lucrărilor de mecanizări şi automatizări în producţie, reutilarea întreprinderilor existente şi înzestrarea noilor întreprinderii cu utilaje şi agregate la nivelul celor mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale, aplicarea în producţie, în măsură tot mai largă, a proceselor tehnologice moderne. Realizarea acestor sarcini de bază se reflectă şi în modul în care a fost îndeplinit planul de investiţii în regiunea noastră pe anul trecut, cît şi în repartizarea lui pe anul curent. Sub îndrumarea organelor şi a organizaţiilor de partid, fondurile de investiţii alocate în anul 1960 au fost folosite în mod just, în deplină concordanţă cu oportunitatea lucrărilor planificate. In scopul creşterii potenţialului economic al raioanelor şi oraşelor regiunii, volumul de investiţii destinat industriei pe acest an este aproape dublu, faţă de fondurile alocate şi folosite anul trecut. Intr-un ritm şi mai susţinut vor continua lucrările începute anul trecut şi care odată terminate în anul acesta, vor contribui la creşterea volumului producţiei industriale a regiunii. Printre lucrările mari care se desfăşoară în Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară sunt şi cele de la I.M „Harghita“, unde capacitatea de extracţie va creşte cu 30.000 tone minereu de fier, anual, la I . . O.F.I.L. „23 August“ Tg. Mureş, unde prin darea în folosinţă în trimestrul IV a.c. a noii secţii de mobilă fină se asigură creşterea producţiei cu 5.000 garnituri dormitoare convenţionale pe an; la Tg. Mureş şi Cristuru Secuiesc, în trimestrul II a.c. se va termina construcţia fabricilor de produse lactate, dotate cu utilaje moderne, în care se vor practa zilnic, 400 hl lapte; la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Târ ,năveni prin terminarea lucrărilor de investiţii, producţia anuală de bicromat de potasiu va creşte cu 4.500 tone, iar producţia de şamotă va atinge 25.000 tone anual. Fonduri de investiţii considerabile au fost alocate şi pentru dezvoltarea sectoarelor din industria producătoare de bunuri de larg ■ consum, cum este creşterea capa- citaţii de producţie a Fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş, a Fabricii de confecţii din Odorhei, construirea unei mari îngrăşătorii de bovine pe lîngâ Fabrica de zahăr Luduş etc. Industria locală va primi de asemenea fonduri importante de investiţii pentru înlocuirea utilajelor vechi cu utilaje noi, de mare productivitate. Prin darea în exploatare a noiilor obiective, potenţialul economic al regiunii noastre se va mării considerabil, contribuind la întărirea economiei naţionale, la creşterea bunăstării celor ce muncesc. Beneficiarii lucrărilor, cit şi constructorii sînt datori să folosească cît mai chibzuit fondurile alocate, să lupte din răsputeri pentru obţinerea documentaţiei tehnice şi darea în folosinţă înainte de termen a lucrărilor de investiţii. ŞTEFAN BOGDAN, directorul Băncii de investiţi Sucursala regională Creşte producţia de lapte Printr-o mai bună furajare a vacilor şi printr-o riguroasă selecţie, gospodăriile agricole de stat şi-au propus să sporească simţitor producţia de lapte pe cap de vacă furajată. La G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş de pildă, producţia de lapte pe cap de vacă furajată va creşte faţă de anul trecut cu 368 litri, la G.A.S. Sincrai cu 350 litri, la G.A.S. Filitenii, cu 750 litri, etc.