Steaua Roşie, iulie 1961 (Anul 10, nr. 155-180)

1961-07-01 / nr. 155

Mai multă preocupare faţă de mişcarea de inovaţii Comitetul sindica­tului de la I. F. To­­pliţa sub îndruma­rea permanentă a or­ganizaţiei de bază, desfăşoară o muncă susţinută pentru a a­­trage cît mai mulţi muncitori în rindul inovatorilor. Dacă în urmă cu cîţiva ani mişcarea de inovaţii cuprindea un număr restrîns de oameni, în prezent si­tuaţia este cu mult mai bună. Să luăm de pildă, primul semes­tru din acest an, în comparaţie cu întreg anul trecut. Numărul propunerilor de inova­ţii înregistrate in 1960 a fost de 41, din care 18 s-au şi apli­cat. In cursul acestui semestru s-au înre­gistrat 39 propuneri. Economiile antecal­­culate rezultate din ce­le 18 inovaţii care se aplică deja, depăşesc suma de 250.000 lei. Răsfoind dosarele cu inovaţii, care con­ţin idei originale, iz­vorîte din dorinţa fie­căruia de a contribui cu­ mai mult la îmbu­nătăţirea calităţii şi la reducerea preţului de cost, găseşti teme deosebit de interesan­te. Inovaţia maistrului Vaida Carol de pildă, este una dintre cele mai interesante apli­cate în ultimul timp. Sistemul conceput de el privind transportul uşilor de la atelierul de tîmplărie la cel de vopsitorie are mai multe avantaje. Sistemul de banda care funcţionează în continuu permite transportul imediat al uşilor spre atelierul de vopsitorie. Cele trei curele care for­mează banda propriu zisă asigură transpor­tul uşilor, fără a pro­voca nici o deforma­re. Economiile ante­­calculate care rezultă din această inovaţie se ridică la 8.400 lei. O altă inovaţie a acelu­iaşi autor este „meca­nizarea fazelor de muncă la confecţiona­rea şarpantelor“, ca­re aduce o econo­mie antecalculată de 35.000 lei. Harnicul inovator are în acest an 4 inovaţii aplicate şi două în pregătire. O inovaţie care se a­­plică de curînd cu eficienţă, e a funicu­­laristului Alexandru Pop. „Dispozitivul a­­mortizor la funicula­­rul tip. Mîneciu“ are o importanţă deosebi­tă la descărcat. Amortizorul asigură rezistenţa pilonului, siguranţa papucului, precum şi buna func­ţionare a funicularu­­lui. Majoritatea celor­ 39 inovaţii înaintate pînă în prezent cu­prind de asemenea so­luţii valoroase pentru îmbunătăţirea proce­sului de producţie. Cu toate rezultatele ce s-au obţinut în mişcarea de inovaţii pe primul semestru, comitetul sindicatului cît şi conducerea in-. i treprinderii nu trebuie să se mulţumească.­­ Trebuie acordată o a- i tenţie mai mare pro­­­­punerilor venite la ca- 1 binelui tehnic. Au fost­­ cazuri cînd timp de • două luni de zile (23 • ianuarie — 23 martie) membrii colectivuL­i ■ de inovaţii nu s-au întrunit pentru a dis­■ cuta propunerile îna­■ vitate, sub pretextul că cei care trebuiau să ia parte la şedinţă,­­ erau plecaţi pe teren. De la data de 13 mai nu s-au ţinut de loc şedinţe, deşi nouă do­sare aşteaptă să fie discutate. Atît comitetul sindi­catului cît şi ingine­­rul-şef al întreprinde­rii (Solomon Nicolae) ar trebui să acorde o atenţie mai mare a­­cestei laturi impor­tante de activitate şi să programeze şi aşa fel deplasările pe te­ren ale membrilor co­misiei, ca şedinţele să poată avea loc la ter­menele fixate. In nici un caz nu se admite, ca numai responsabi­lul cu inovaţiile să ducă această muncă. Oricît de pasionat ar fi şi oricîtă voinţă ar avea acest om, singu nu va reuşi să se a­­chite de sarcinile sa­le. Dacă din partea conducerii I.F. Topli­­ţa se va acorda pe viitor o atenţie mai mare mişcării de ino­vaţii, cu siguranţă că se vor înregistra re­zultate și mai­ frumoa­­se. STEAUA ROȘIE Obiectivul principal: calitatea In urma dezbaterii principale­lor criterii ale întrecerii socialiste, conducerea secţiei noastre sindi­cale a pus în dezbaterea colecti­vului din grupe problema organi­zării întrecerii socialiste în secţia instrumente muzicale, avînd ca obiective precise , obţinerea u­­no­r instrumente muzicale la nive­lul celor de pe piaţa mondială, găsirea celor mai bune metode de finisare a acestor instrumente, ela­borarea unor prototipuri calitativ superioare. Sub conducerea organizaţiei de bază, comitetul sindicatului de secţie a analizat în consfătuiri de producţie cu întreg colectivul de muncitori, modul in care se poate organiza întrecerea socialistă, în scopul îmbunătăţirii calităţii pro­duselor. Muncitori ca: Dudaş Ioan, Bíró Arpad, Gherendi Gheorghe, Helin­­ger Ştefan şi alţii, au făcut în acest sens propuneri concrete şi mobilizatoare, întregul proces de producţie a fost organizat pe 20 de brigăzi, fiecare din ele executind opera­ţiuni bine distincte. Fiecare brigadă a primit un plan de muncă, în baza căruia Evidenţe rătăcite în lupta pentru titlul de sector fruntaş pe întreprindere s-au în­trecut şi muncitorii depozitului fi­nal de la I.F. Reghin. Ei au obţinut rezultate bune la descărcarea vagoanelor sosite de la pădure, la încărcarea în timp a vagoanelor C.F.R., la cojirea celulozei şi alegerea labdelor de lemn de foc pentru lăzi. Dar unde sînt rezultatele depo­zitului final? Ele s-au rătăcit; secţia sindicală a adormit, nu le mai urmăreşte. Alo, alo... depozitul final... daţi rezultatul întrecerii pe pro­fesii. Da... imediat. II aducem la comitetul sindical pînă la orele 12. .. .Aşteaptă şi aşteaptă, azi, mîi­­ne. Nici o situaţie, nici un rezul­tat n-a mai venit. Şase luni de aşteptare... şi evidenţe tot nu sînt; graficele de producţie nu sînt întocmite. Oare organizaţia de partid a analizat vreodată activitatea sec­ţiei sindicale? Oare responsabilul cu întrecerea socialistă s-a rătă­cit printre stivele de buşteni? Membrii secţiei sindicale din de­pozitul final aşteaptă rezultatul întrecerii socialiste pe primul se­mestru. Faceţi deci lumină tova­răşi în analize, în evidenţele în­trecerii socialistei brigadierul şi-a organizat munca pe faze de lucru, pe oameni. Rea­lizările fiecărui muncitor se urmă­resc prin grafice. O dată cu această organizare a procesului de producţie, s-a orga­nizat controlul obştesc al calită­ţii. Fiecare brigadă­ controlează în cele mai mici amănunte, toate pie­sele primite de la brigada care le-a confecţionat şi nu preia pie­sele care nu sînt corespunzătoare din toate punctele de vedere. Cea mai arzătoare problemă ca­re se cerea să fie rezolvată a fost finisarea instrumentelor muzicale. Nici compoziţia materialului, ca­litatea acestuia şi nici procesul de producţie nu erau corespunză­toare. Această problemă a fost dezbătută în consfătuirea de pro­ducţie, trasîndu-se ca sarcină principală brigăzii de lustruitori şi maistrului principal Boianciuc Roman rezolvarea acestei proble­me. După multe încercări, maistrul principal şi brigadierul Simó Lu­dovic au reuşit să obţină un ames­tec adecvat de materiale şi să re­organizeze procesul de colorare, lăcuire şi lustruire, astfel ca fini­sarea instrumentelor muzicale să atingă o calitate superioară. In interesul îmbunătăţirii con­strucţiei instrumentelor muzicale, brigada nr. 20 formată din tine­rii Precup Florea, Ciurlea Nicolae şi Kislaky Irina, sub îndrumarea directă a maistrului Boianciuc Ro­man, Laureat al premiului de stat, a primit sarcina de a executa în mod experimental cîteva serii de instrumente muzicale de calitate excepţională, urmînd ca experien­ţa dobîndită să fie extinsă la pro­ducţia în serie. Ca un rod al mun­cii acestei brigăzi, în scurt timp vor apare 4 noi tipuri de chitare de cea mai bună calitate. De ase­menea se lucrează­ la o serie de viori, care vor avea o calitate su­perioară faţă de cele realizate pî­nă în prezent. In ceea ce priveşte lupta pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune în organizarea întrecerii so­cialiste, comitetul sindicatului şi-a propus ca să organizeze ţinerea unei evidenţe a numărului de piese care au trebuit să fie returnate executanţilor şi popularizarea re­zultatelor controlului obştesc, ca secţia să devină o şcoală a cali­tăţii şi a educării muncitorilor in spiritul exigenţei. Comitetul sindicatului secţiei de instrumergte muzics de mal, are de­ rezolvat problema ridicării pro­ductivităţii muncii, care va consti­tui obiectivul principal al consfă­tuirii de producţie de la sfîrşitul lunii iunie. Mecanizarea unor operaţiuni cu un volum mare de muncă manua­lă va face să se îmbunătăţească şi acest indice, conform angaja­mentului luat de întregul colectiv de muncă din secţie. Dacă pînă acum întrecerea pen­tru calitate a progresat, comite­tul secţiei sindicale, grupele sin­dicale, mai au de făcut multe şi în direcţia ridicării productivităţii muncii. STAN VASILE membru al secţiei sindicale instru­mente muzicale. (C.I.L. Reghin). In consfătuirile de producţie, ţinute cu­­ regularitate la termene bine stabilite, se analizează re­zultatele obţinute şi se­­prelucrea­ză sarcinile...ce stau. în­.faţa gru­pei sau secţiei sindicale. Analiza profundă a rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă, precum şi discuţiile ce iau loc pe marginea desfăşurării ei, sînt cît se poate de utile, atît pentru grupa res­pectivă cît şi pentru întrea­ga activitate sindicală din între­prindere. La I. F. Topliţa pe lîngă faptul că sub îndrumarea siste­matică­­a organizaţiei de partid, marea majoritate a grupelor sin­dicale discută şi analizează cu mult simţ de răspundere desfăşu­rarea întrecerii socialiste, se fac şi propuneri valoroase pentru îm­bunătăţirea muncii sindicale.. In cele 58 grupe sindicale exis­tente în această întreprindere s-au făcut numeroase propuneri. Aplicarea lor de către condu­cerea întreprinderii precum şi în­sufleţită întrecere socialistă ce se­ desfăşoară aici, au contribuit dimi plin la realizarea planului­­semes­trial înainte de termen. Planul producţiei globale pe semestrul I a fost realizat la 14 iunie, iar al producţiei marfă la 15 iunie. An­gajamentul anual de a da pro­duse peste plan în valoare de 5.364.000 lei a fost depăşit pînă acum cu 36.000 lei. Printre secţiile sindicale frun­taşe se numără şi cea din hala gatere, al cărei preşedinte este Rokai Ioan. Cele 12 grupe sindi­cale din această secţie ţin o evi­denţă zilnică a rezultatelor obţi­nute. La depozitul de cherestea, responsabilul grupei sindicatului, comunistul Károly Alexandru dă dovadă de un înalt simţ de răs­pundere, interesîndu-se îndea­proape de toate aspectele muncii. El ţine cu regularitate şedinţele şi se străduieşte să le pregătească în aşa fel ca să fie cît mai in­teresante şi atractive. Asemenea rezultate se obţin şi în alte grupe, de exemplu, la hala de gatere în schimbul 1 (respon­sabil Balko­n), la atelierul meca­nic, secţia binale etc. Gateriştii de pildă, au invitat la şedinţe pe tovarăşii lor din depo­zitul de buşteni. S-a desbătut problema sortării mai atente a buştenilor, deoarece această ope­raţiune nu se executa conform Stassului. In acest fel cantităţi în­semnate de cherestea au fost cla­sate în categorii inferioare din punctul de vedere al calităţii. Pro­punerile gateriştilor Natea Va­sile şi Bögözi Adalbert privind îmbunătăţirea sortării buştenilor au prins în scurt timp viaţă, do­­vedindu-şi eficacitatea. De atunci, sortarea buştenilor s-a îmbunătă­ţit foarte mult. O altă iniţiativă a celor din hala gatere a fost aceea de a in­vita la şedinţele de grupe sindica­le şi pe tovarăşii de la ascuţito­rii. De atunci, pînzele gaterelor sînt ascuţite cu mai multă aten­ţie şi precizie, iar calitatea che­restelei s-a îmbunătăţit simţitor. S-au eliminat complet deficienţele care au existat din cauză că nu corespundea ascuţitul. Iată doar cîteva aspecte din ac­tivitatea grupei sindicale frunta­şe. Exemplul ei este urmat de ma­joritatea grupelor. Nu aceleaşi laude se pot aduce însă grupelor ai căror responsa­bili sunt Forró Francisc şi Ver­­zan Iosif, care de obicei, pregă­tesc şedinţele în grabă, fără a mobiliza toţi membrii. Ar fi bine ca în cel mai scurt timp, şi aceste două grupe sindi­cale să-şi însuşească experienţa ce­lor mai bune, şi sa aplice meto­dele lor. Propunerile care duc la îmbunătăţirea calităţii produselor, venite din partea membrilor din grupe, sînt cît se poate de valo­roase şi necesită o studiere aten­­tă. Pe GIURGIU Activitatea sindicală la parchetele de exploatare forestieră Una din principalele sarcini ale activului sindical din grupe şi secţii este mobilizarea colectivelor de forestieri pentru înfăptuirea obiectivelor întrecerii socialiste. Comitetul sindicatului de la I. F. Reghin, secţiile sindicale cît şi grupele, şi-au format ca principale obiective în întrecerea socialistă: îmbunătăţirea calităţii produselor lemnoase din exploatări, realizarea procentului corespunzător de lemn de lucru, reducerea continuă a preţului de cost, obţinerea de beneficii peste plan. Pe baza acestor obiective am întocmit un plan concret de măsuri tehnico-organizatorice pe grupe sindicale şi pe parchete de exploatare. La îndeplinirea angajamentelor ne-am propus să atragem în­treaga m­asă de muncitori. îndeplinirea sarcinilor de mai sus a cerut și cere din partea lucrătorilor din sectorul forestier o organi­zare temeinică a muncii, mobilizarea activă a tuturor membrilor de sindicat și repartizarea unor sarcini precise fiecăruia. Una din formele de participare colectivă la procesul de producţie o consti­tuie consfătuirile de producţie. In parchetele de exploatare, celulele directe ale procesului de producţie, consfătuirile de producţie joacă un rol de seamă. In con­sfătuiri sînt puse în discuţia membrilor de sindicat cele mai impor­tante probleme ale activităţii de producţie. In cadrul întreprinderii forestiere din Reghin consfătuirile de producţie se ţin lunar, pe grupe şi secţii. In ele se analizează rezultatele şi metodele aplicate în parchetele fruntaşe, modul cum au lucrat grupele, se iau angajamente şi se discută sarcinile lunii viitoare. In consfătuirile de producţie oamenii muncii fac propuneri concrete, care sînt dezbătute pe larg de fiecare echipă în parte. Cînd consfătuirile de producţie sînt bine organizate, au o ordine de zi bună, anunţată la timp, cu referat bine documentat care să atragă tot mai mulţi muncitori la discutarea problemelor principale, ele dau neapărat, roade. In parchetele Secuieu III, Meştera, Tireu de Sus şi Glăjărie, la consfătuirile de producţie s-au luat în discuţie problema ridicării procentului de utilizare a lemnului de lucru la fag, ridicarea productivităţii muncii, îndeplinirea angaja­mentelor la reducerea preţului de cost şi altele. Datorită bunei organizări a consfătuirilor, întreprinderea noastră a obţinut pe primul semestru la lemnul de lucru fac un indice de 79%. Prin sporirea sortimentelor de valoare şi prin lupta colectivă pentru sor­tarea judicioasă a lemnului, pe 5 luni s-a obţinut un beneficiu de 792.000 lei. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre consfătuirile de la alte parchete, ca de pildă: Răchitaş, Isticeul Atare, Bătrîna, Orşova, unde ele se ţin fără o tematică bine stabilită, fără dări de seamă, fără ordine de zi. Maiştrii acestor parchete de exploatare a lemnului obişnuiesc să vorbească despre cîteva cifre seci, notate la ei în carnet. Ce rezultate ar putea avea asemenea consfătuiri? Ele sînt plictisitoare, oamenii nu fac aici propuneri concrete, iar cele mai multe din angajamente sînt luate în pripă. Pentru aceste lipsuri se fac vinovaţi preşedinţii secţiilor sindicale, care au lipsit de îndru­mare grupele sindicale din parchete şi nu au participat efectiv la întocmirea dărilor de seamă. VASILE TRUŢA preşedintele comitetului sindicatului Despre rolul consfătuirilor de producţie In clişeul de mai sus vi-l prezentăm pe cel mai bun motorist al I.F.-ului Topliţa, Verţan Iosif. Pe lîngă faptul că îşi depăşeşte zilnic norma cu 20—30%, este neîntrecut în utilizarea la maximum a masei lemnoase. Priceperea şi hărnicia comunistului motorist sunt­­temple mobilizatoare pentru toţi forestierii din Topliţa. 3 Sindicatul — organizatorul întrecerii socialiste — Din experienţa comitetelor de sindicat de la I. I. L. şi I. F. Reghin şi de la I. F. Topliţa — „Sindicatele punînd în centrul activităţii lor lupta pentru înfăptuirea obiectivelor planului de 6 ani, trebuie să depună o intensă muncă de organizare a întrecerii socialiste, a consfătui­rilor de producţie, să extindă mişcarea inovatorilor şi raţiona­­lizatorilor, să desfăşoare o largă muncă educativă în rîndul ma­selor muncitoare, să lichideze metodele administrative şi mani­festările de birocratism care mai au loc în activitatea lor" (Din Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al lll-lea al Partidului Muncitoresc Român). Urmărirea rezultatelor întrecerii socialiste Unde întrecerea socialistă este bine organizată Muncitorii forestieri din cadrul I.F. Topliţa, participînd la între­cerea socialistă organizată în cin­stea aniversării partidului, au ob­ţinut succese importante în acţiu­nea pentru mărirea rentabilităţii sectorului forestier şi în ceea ce priveşte valorificarea superioară a masei lemnoase. Ca urmare, planul producţiei globale şi de marfă al întreprinderii pe semes­trul I a fost realizat cu 15 zile mai devreme, realizîndu-se peste plan produse în valoare de 5.400.000 lei. Astfel, au fost date peste plan mari cantităţi de buş­teni de fag pentru cherestea şi derulaj, lemn de mină răşinoase, lemn pentru celuloză, pastă meca­nică, cherestea răşinoase, lăzi fag etc. Totodată, succesele dobîndite în reducerea cu 2,99% a preţului de cost şi cu 0,003% a consumurilor specifice de materii prime, au dus la îndeplinirea indicilor planifi­caţi şi a angajamentelor luate. In urma apariţiei Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la crite­riile principale ale întrecerii so­cialiste, comitetul sindicatului de la I.F. Topliţa a format mai mul­te brigăzi care s-au deplasat la toate locurile de muncă — par­chete, guri de exploatare, fabrici , avînd sarcina reorganizării întrecerii socialiste în spiritul Di­rectivelor. De asemenea, sub în­drumarea comitetului de partid, s-a procedat la reorganizarea co­misiilor economice de pe lîngă comitetele sindicatului din sec­toare, ale căror sarcini şi atribu­­ţiuni au fost lărgite. Aceste co­misii trebuiau să studieze în pri­mul rînd posibilităţile de îmbună­tăţire a calităţii produselor, ridi­carea indicelui de utilizare a lem­nului de lucru fag şi studierea proceselor tehnologice, în vederea îmbunătăţirii acestora. Comitetul sindicatului a organic­­at întrecarea pocial­iste la SCC­toarele de industrializare pe­ schimb,­­buri, brigăzi, maşini şi utilaje, cît şi individual, iar la sectoarele de exploatare între parchete, de­pozite intermediare şi finale, şi între brigăzi cu plata muncii in acord global. Aceasta a făcut ca peste 95% din numărul total al muncitorilor să ia parte la între­cerea socialistă. Astăzi, în toate sectoarele întreprinderii funcţio­nează peste 30 brigăzi complexe, 1 peste 200 brigăzi simple, 4 bri­găzi de calitate şi tot atîtea de economii. Iniţiativa a pornit de la brigada condusă de Lukács Petru, din parchetul „Pîrîul pietrii“, care a chemat la întrecere celelal­te brigăzi din parchetele de exploatare. Obiectivele stabilite de această brigadă sunt următoa­rele: prin buna sortare a materia­lului lemnos să se realizeze lunar o economie de 3 m­c; să se utili­zeze la maximum capacitatea de încărcare a mijloacelor de trans­port auto, astfel ca fiecare remor­că să transporte cu 0,4—0,5 m­c buşteni mai mult; reducerea sim­ţitoare a timpului de staţionare a mijloacelor de transport la încăr­care; expedierea către fabrici a buștenilor care corespund STASS- ului din punct de vedere calitativ. In urma popularizării acestei che­mări de către comitetul sindicatu­lui, numeroase alte brigăzi din parchetele Gudea Mare, Măgura Salard, Padina, Paltin și altele, au răspuns în scurt timp chemării, aducîndu-i şi completări ca de pildă, eliminarea supralungimilor şi a cioatelor înalte etc. Brigăzile din cadrul sectoarelor de industrializare, la rîndul lor, au răspuns chemării lansate de brigada gateristului Natea Vasile. Sunt bine cunoscuţi în întreprin­dere muncitorii fruntaşi ca Nadiş Ioan gaterist, care îşi depăşeşte sarcinile de plan cu 10—15%, dînd cherestea de bună calitate; Kristóf Francisc, Bajko Dionisie, Németh Ştefan sau sortatorul Ni­­colaie Florea din sectorul Răsto­­liţa, care a realizat cel mai înalt indice de utilizare — 82% — a lemnului de lucru fag. Din păcate însă, rezultatele ob­ţinute de cei mai buni muncitori şi de brigăzile fruntaşe, nu sînt popularizate în rîndul­ celorlalţi muncitori. S-au întrebat vreodată tovarăşii din comitetul sindicatu­lui, de ce unii motorişti care lu­crează cu ferăstraie mecanice la secţionat, obţin o productivitate ridicată şi deci un preţ de cost redus, iar alţii depăşesc mult preţul de cost planificat? Dacă s-ar fi­ realizat ca muncitorii rrun­tnţi să împărtăşească şi celorlalţi metodele de lucru, felul cum reuşesc să secţioneze mai rapid buştenii, sîntem siguri că şi cei­lalţi muncitori ar fi aplicat aceste metode, deci rezultatele puteau fi mai valoroase. Este bine cunoscut rolul pe ca­­re-l are evidenţa realizărilor în întrecerea socialistă. Cu toate a­­cestea, comitetul sindicatului nu s-a ocupat cu simţ de răspundere de felul cum sînt urmărite rezul­tatele. In unele sectoare ca de pildă la cel de industrializare din Topliţa, deşi există grafice de pro­ducţie, ele nu sînt ţinute la zi, sau la sectorul Răstoliţa, grafi­cele de producţie au fost ţinute în sertarul şefului de depozit, fă­ră să fi fost afişate. De asemenea, în baza obiectivelor întrecerii socialiste pe anul 1961, în secţia bala gatere de la C.I.L. Reghin s-au dezbătut cu însufleţire anga­jamentele şi propunerile muncito­rilor, care au fost înscrise în pla­nul de măsuri tehnico-organizato­­­­rice, nu s-au constituit comisii de ur­mărire a întrecerii socialiste, care să fi analizat pe parcurs rezulta­tele obţinute şi să fi luat măsuri pentru a le populariza. In întrecerea socialistă care se va încheia la sfîrşitul anului, în­treprinderea forestieră din Topliţa va putea obţine rezultate şi mai bune, dacă organele sindicale îşi vor îmbunătăţi activitatea de or­ganizare şi urmărire a întrecerii socialiste. M. BARDAŞAN Sub îndrumarea organizaţiei­­de partid, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al secţiei noastre a privit îndeplinirea sarci­nilor izvorîte din planul de mă­suri tehnico-organizatorice ca o obligaţie de cinste. Chemarea la întrecere socia­listă lansată de secţia nr. 2 lăzi a fost afişată la locuri vizibile în secţie; s-au întocmit grafice pe echipe şi brigăzi. La întrecerea socialistă participă cu însufleţire toţi muncitorii secţiei. Pe alte grafice se urmăreşte randamentul calităţii buştenilor, cit şi reduce­rea consumurilor specifice. In fiecare zi, rezultatele întrece­rii socialiste se înscriu pe re­prize. Pe un grafic marcat cu becuri electrice, după reprizele de 3 ore apar rezultatele procentuale şi cantitative ale brigăzilor. In şedinţele de analiză pe sec­ţie şi pe grupe, metodele bune fo­losite de muncitori sînt populari­zate, pentru a fi generalizate. Ini­ţiativa gateriştilor Hortarvel Adalbert, Bogoly Fi şi Király­ Andrei, de a reduce la minimum bracul tehnic, a fost extinsă de pildă, pe întreaga hală a gatere­lor. Ca urmare, gateriştii s-au an­gajat să aleagă cele mai bune modele de tăiere, să ascută bine pînzele, să întreţină în perfectă stare de funcţionare gaterele şi să îmbunătăţească calitatea chereste­lei. Pînă la sfîrşitul anului, sec­ţia noastră va da peste plan 100 m. c. cherestea de diferite esenţe. Prin buna organizare a locului de muncă şi urmărirea cu perse­verenţă a îndeplinirii angajamen­telor, comuniştii Ritter Ludovic şi Mező Petru, de la ferăstrăul panglică, au realizat la spinteca­­rea cherestelei o productivitate de 180 m­p lotă. Pe baza rezultatelor lunare, în urma propunerilor secţiei sindica­le fruntaşii sînt popularizaţi pe panoul de onoare. Pe măsura sporirii productivită­ţii muncii, şi a reducerii consu­murilor specifice, muncitorii frun­taşi in întrecerea socialistă sînt premiaţi. DEZIDERIU WEIS membru al secţiei sindicale de la hala-gatere C.R.L Reghin. Brigada comunistului Natea Vasile se numără printre brigăzile fruntaşe ale I.F. Toplița. F.a îşi realizează zilnic sarcinile de plan in proporţie de 118% de rumple, ei, nu constă numai în pi­i. In lupta pentru Îmbunătăţirea continuă a calităţii se menţine im­ăinfinul loc. Gateriştii acestei fri­gizi sunt consideraţi ca cei mai buni din hala gatere. In clişeu: brigada condusă de Natea Vasile.

Next