Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)

1961-09-16 / nr. 220

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAS ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul X, Nr. 220 (1094)­­ Sîmbătă, 16 septembrie 1961 | 4 pagini 20 bani Temelie solida recoltei viitoare — Convorbire cu ing. Vasile Jude, şeful secţiei agricole a Sfatului popular raional Luduş . Raionul Luduş se numără printre raioanele mari producă­toare de cereale din regiunea noastră. In baza Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. o sarcină principală ce stă in faţa agriculturii este sporirea producţiei de cereale, mai ales la grîu şi porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celor­lalte ramuri de producţie şi în special creşterea animalelor. Se prevede ca pînă în 1965 producţia agricolă să crească cu 70—80 la sută. Desigur, sporirea producţiei a­­gricole se va realiza pe de o parte prin creşterea suprafeţei arabile. Insă sarcina principală rămîne creşterea considerabilă a producţiei la hectar. Acum cînd se pun bazele recoltei din anul viitor, v-am ruga să ne vorbiţi despre măsurile luate în această privinţă. — Agricultura raionului nostru este în linii generale colectivizată. Prin aceasta s-au creat toate con­diţiile pentru aplicarea în lucra­rea pămîntului a întregului com­plex de măsuri agrotehnice: me­canizare, asolamente, îmbunătăţiri funciare, irigare etc., în vederea sporirii producţiei la hectar. Su­perioritatea agriculturii socialiste işi arată roadele an de an tot mai mult. Anul acesta bunăoară, pro­ducţia obţinută la grîu întrece cu aproape 300 kg la hectar în medie pe cea realizată anul tre­cut. Producţii mari au înregistrat gospodăriile colective din Sînpaul, Sînmărghita, Cooc, Balda, Şău­­lia, Grebeniş şi multe altele. In anul viitor avem toate condi­ţiile să obţinem producţii şi mai mari la hectar. Tocmai de aceea, s-au luat din timp măsurile nece­sare punerii unei temelii solide recoltei viitoare. In toamna aceasta, în raionul nostru urmează a se însămînţa o suprafaţă de peste 26.000 ha, din care 24.000 ha cu grîu. Pentru obţinerea de producţii cît mai mari la hectar s-au luat din timp mă­surile necesare. In cadrul unei consfătuiri la care au luat parte preşedinţii de gospodării colecti­ve, preşedinţii sfaturilor populare şi întreg aparatul agricol, s-au prelucrat temeinic sarcinile ce stau în faţa gospodăriilor colective în campania de toamnă. O altă con­sfătuire a fost organizată în legătură cu cultura griului. O preocupare principală în pri­vinţa creşterii producţiei la hec­tar o constituie alegerea terenu­rilor. Grîul îl însămînţăm după cele mai bune plante premergătoa­re, gospodăriile noastre avînd or­ganizate asolamente. Astfel, însă­mînţăm grîu pe cele 7.000 ha ce au fost cultivate cu trifoi de sămînţă, pe cele 5.200 ha cu sfeclă de zahăr, 800 ha cînepă, după porumbul pentru siloz şi pentru boabe etc. O mare suprafaţă se va însă­mînţa cu grîu din soiurile cele mai productive ca Harrach şi Ponca. Vom introduce pentru pri­ma dată soiuri noi în cultură ca Scorospalca şi Bezostaia. — Intrucît mare parte din supra­faţă urmează a se însămînţa după culturi de toamnă, ce măsuri s-au luat în vederea recoltării acestor plante pentru ca însămînţările să se execute la timp? — Trifoul pentru sămînţă de pe cele 7.000 ha a fost deja recoltat în proporţie de peste 60 la sută. In multe locuri a fost şi treierat, iar terenul eliberat a fost arat şi pregătit pentru însămînţări. Este de asemenea în toi recoltatul sfe­clei de zahăr şi a porumbului pentru siloz. Cînepa a fost recol­tată, iar terenul arat. Inginerii şi tehnicienii agronomi controlea­ză în permanenţă lanurile de po­rumb, pentru a stabili momentul optim pentru începerea recoltării. In gospodăriile colective, forţele au fost în aşa fel repartizate ca toate lucrările să se execute la timp şi in bune condiţiuni.­­ Se ştie că pentru asigurarea executării la timp şi în bune con­diţiuni a muncilor agricole, pentru creşterea producţiei agricole, o mare importanţă reprezintă extin­derea mecanizării. Ce ne puteţi spune în această privinţă? — Cele două staţiuni de maşini şi tractoare din raionul nostru dispun în această campanie de peste 360 de tractoare, adică de o cantitate dublă faţă de anul trecut. Numai S.M.T. Luduş de­ţine, de pildă, peste 220 de trac­toare, 116 maşini de semănat universale etc. Sînt create con­diţiile ca toate însămînţările, ex­cepţie făcînd terenurile de pantă, să se execute cu maşinile S.M.T.­­ului. In scopul executării lucrărilor agricole la un înalt nivel agro­tehnic, în cadrul raionului s-a or­ganizat un concurs „pentru cea mai bună arătură“. La acest con­curs au fost antrenaţi toţi mecani­zatorii, toţi inginerii şi tehnicienii agronomi. Toate acestea vor contribui la punerea unor temelii solide recol­tei viitoare, la creşterea produc­ţiei la hectar. P. POPŞOR LA FABRICA DE CONDUCTORI Producţie sp­orită, sortimente variate Ţinînd seama de ritmul impetuos în care se dezvoltă reţeaua de electricitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii Fabricii de conduc­tori din Tg. Mureş lucrează cu mare însufleţire pentru mărirea con­tinuă a producţiei şi sporirea sortimentelor. Astfel, faţă de anul 1960, în anul acesta poducţia acestei între­prinderi s-a dublat, iar sortimentele s-au înmulţit considerabil. La obţinerea acestor realizări o contribuţie de seamă au avut lucrătorii din atelierul central de mecanică şi lucrătorii de Întreţi­nere a maşinilor, care au construit zeci de maşini noi şi au reuşit să reducă staţionarea maşinilor din cauza defecţiunilor de la 2.500 ore, la 250 ore. * V . In prezent meşterii de la acest atelier lucrează la montarea unei prese calde de cauciuc şi a unei maşini de filat sirmă. Muncitorii atelierului central de mecanică au construit un cup­tor pentru recoacerea sîrmelor de cupru şi aluminiu, precum şi o mulţime de maşini. De asemenea se lucrează la introducerea fabricării în serie a fişelor pentru conectoare din material plastic, a cablurilor de cobo­­rire pentru antenele televizoarelor, etc. In reducerea staţionării maşinilor existente cit şi în muncile de construcţii de noi maşini s-au evidenţiat în mod deosebit de Villa Ernest, maistrul atelierului, Vecserka Attila, Bobletec Vasile, Szi­lágyi Francisc, Belţea Emil, lăcătuşi, şi întregul colectiv de strun­gari care execută la timp şi la un înalt nivel calitativ lucrările de strunjit ale diferitelor piese atît pentru maşinile in funcţiune, cît şi pentru cele aflate în construcţie. Calitatea arăturii , în centrul atenţiei Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Acăţari, pregătirile pentru insămintări se desfă­şoară din plin. Tractoristul Mihály Károly, de la S.M.T. Miercurea Niraj acordă o atenţie deosebită calităţii arăturii, în vederea asigurării obținerii unor recolte bogate. Intense pregătiri pentru însămînţări Colectiviştii din satul Lechinţa se străduiesc să execute toate lu­crările­­agricole curente în condi­ţii cît mai bune, în vederea asigu­rării unei recolte îmbelşugate în anul viitor. Organizîndu-şi bine munca în brigăzi, brigadierii Bercea Vaier, Brustur Vasile şi Stanciu Nicolae au obţinut rezultate frumoase în ceea ce priveşte pregătirea solu­lui şi a seminţelor pentru semă­nat. Pe întreaga suprafaţă s-au exe­cutat arături adinei de vară, iar în prezent se munceşte intens pen­tru pregătirea terenului în ve­de­­rea semănării griului şi orzului de­ toamnă. Colectiviştii scot şi transportă de zor sfecla de zahăr şi cosesc trifoiul pentru sămînţă în vederea eliberării terenurilor. Terenurile eliberate de culturi se ară adine şi sînt pregătite pen­tru însămînţare. Inginerul Orseniy Paul a stabilit parcelele pentru toate culturile de toamnă. Griul pentru semănat este condiţionat şi depozitat în magazie specială. Gospodăria are suficiente substan­ţe pentru tratarea seminţelor şi 40 tone superfosfat pentru îngră­­şarea terenului unde va fi semă­nat grîul de toamnă. O deosebită atenţie acordă co­lectiviştii din Lecuinţa îngrăşării solului cu îngrăşăminte naturale. Pînă în prezent ei au cărat pe cîmp mai mult de 280 tone gunoi de grajd. Organizaţia de bază din G.A.C. şi consiliul de conducere urmăresc şi îndrumă în permanenţă activi­tatea fiecărei brigăzi pentru ter­minarea cît mai grabnică a strîn­­gerii recoltelor, pentru pregătirea terenurilor și semănarea culturilor de toamnă. MARIA HENTES corespondentă voluntară Arături adinei pe întreaga suprafaţă După ce iau terminat lucrările din campania de vară, membrii gospodăriei agricole colective „7 Noiembrie“ din Atid, raionul O­­dorhei, s-au pregătit intens pentru însămînţările de toamnă. Ei iau făcut arături adinei de vară pe întreaga suprafaţă şi au transpor­tat pe cîmp mari cantităţi de în­grăşăminte naturale. Suprafaţa de 330 ha planificata pentru însămînţările de toamnă a fost repartizată celor 6 brigăzi de cîmp, în raport cu capacitatea de lucru a fiecăruia. Fiecare brigadă are asigurată şi sămînţă necesară. In vederea executării însămînţări­lor la timp, colectiviştii din Călimăneşti, raionul Tg. Mureş, zoresc recoltatul sfeclei, de­ Zahăr. Din cărămizile produse peste plan s-ar putea construi 60 de apartamente Muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii de la Fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş deţinători ai drapelului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, participă cu însufleţire la între­cerea socialistă. Harnicii muncitori de aici au produs de la începutul anului peste prevederile planului o can­titate de cărămizi din care s-ar putea construi peste 60 de aparta­mente, cît şi ţigle cu care s-ar putea acoperi circa 120 de blocuri, cu cite 12 apartamente. Paralel cu producerea unor can­tităţi tot mai mari de materiale de construcţie şi de o calitate tot mai bună, muncitorii de aici au realizat pe seama reducerii preţu­lui de cost economii în valoare de 542.000 lei şi un beneficiu peste plan în valoare de 587.000 lei­ In ziua de 13 septembrie linia roşie de pe graficul de producţie al fabricii indicase că muncitorii de aici, începînd de la această dată lucrează în contul ultimului trimestru al anului. Cu sprijinul tractoriştilor In toamna acestui an, gospodă­ria agricolă colectivă din Nico­­leşti-Ciba, raionul Tg. Mureş, va însămînţa o suprafaţă de 231 ha. In vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor pe această suprafaţă, în vederea obţi­nerii în anul viitor de pro­ducţii mari la hectar, colec­tiviştii fac pregătiri temei­nice. Un sprijin preţios primesc ei în această privinţă din partea tractoriştilor de la S.M.T. Brigada a IV-a de tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş a pregătit pină în pre­zent pentru însămînţări o suprafa­ţă de 110 ha. Pînă în ziua de 5 septembrie ei au însăminţat şi 10 ha cu secară. I­SIE HUSZAR Unul din furnalele de la Vlăhiţa (Foto: SZÁSZ KÁROLY) REPORTAJUL ZILEI VNluiemO a­rt ii focii a B Curtea decorată cu mii de flori este prima carte de vizită din care poţi desluşi că lucrăto­rii sectorului Jlefor Re­ghin sunt buni gospo­dari. Mergînd mai de­parte, prin secţii, te convingi că ei sunt şi buni meşteri ai fabrică­rii mobilei. Cite modele noi de mobilă nu au luat drumul în acest an spre magazine ! Mult apreciatele canapele „Carpaţi", sofalele de una şi două persoane, dormitoarele tip „Re­ghin", studiourile tip „Constanţa" sunt doar cîteva din mobilele care au atras mulţi cumpără­tori. Dar pe Ungă aces­tea, în lucru se găsesc alte prototipuri, cum sunt de pildă, camera combinată „Speranţa“, dulapurile televizor şi alte noutăţi. Meşterii făuritori de mobile au învăţat în acelaşi timp să-i dea lemnului din specii inferioare pro­prietăţi superioare. Cînd priveşti faţa dormitoare­lor vopsite tip „Re­ghin”, nu poţi să faci nici o deosebire între fibrele naturale ale nu­cului şi cele artificiale, imprimate pe mobilă cu penelul de mina iscu­sită a muncitoarelor. Imitaţia furnirului de nuc este cu adevărat ar­tistică. Dormitoarele tip „Re­ghin” sunt confecţiona­te de echipa tîmplarilor Fogarasi Imre, Fekete Gheorghe, Gliga Petru şi Zeky Andrei. Vopsitul nu este o treabă uşoară. Prin cîte mîinii nu trece produsul pînă va ajunge la lus­truit­­Micile goluri de pe suprafaţa mobilei, porii lemnului, sînt aco­periţi de chitul tras cu paletele de harnica echi­pă a lui Iorga Francisc şi Iorga Iosif. Micile crăpături sunt nivelate cu ipsos şi clei, întrea­ga suprafaţă a mobilei se şpacluieşte (tragerea cu chit de ulei pe toată suprafaţa), de două ori şi se şlefuieşte cu hîr­­tie sticlată, de aseme­nea de două ori. Pe a­ceastă suprafaţă nete­dă şi fină încep să se aştearnă modelele fibrelor lemnului de nuc. Am urmărit cu interes pene­lul muncitoarelor Lateş Laura, Ilda Crembuşes­­chi, Klara Zsejhi. Fibre­le asemenea celor de nuc porneau de sub degetele lor pricepute, cînd mai întunecate, cînd mai deschise, mai pierdute, spre a se întîlni apoi în cealaltă parte a feței noptierei, mesei rotunde ori dulapului. Fibrele a­­cestea insinuante nu crescuseră într-un nuc, ci se­ formaseră în cîte­va minute sub mîinile dibace ale talentatelor lucrătoare. Arta penelu­lui n-au cunoscut-o înainte; au învăţat-o de la tovarăşii lor, la lo­cul de muncă. Nici una dintre muncitoare nu purtase mai demult în mină un penel, dar a­­cum poţi vorbi despre aceste desenatoare ca de adevărate pictoriţe. Fibrele astfel formate sunt bâiţuite cu baiţ de nucă dizolvat, iar apoi lăcuite de neîntrecuţii muncitori Székely Iosif şi Keresztesi Adalbert. Cită grijă, cită atenţie se cere ca pe faţa pie­selor să nu apară bule. In anul trecut, imitaţia de nuc nu era de cea mai bună calitate; la vopsire se formau prea multe bule. Biroul orga­nizaţiei de partid a pro­pus să se treacă­­ ac­ţiunea chituirii cet mai bune a feţelor, iar echi­pele de vopsitori au fost întărite cu oameni bine pregătiţi. Iniţiati­va a dat roade. Acum mobila vopsită este de calitate bună, fiind mult căutată de cumpărători. Pentru satisfacerea nevoilor oamenilor mun­cii cu mobilă tot mai bu­nă și mai ieftină, lu­crătorii sectorului I au dat peste plați în cele 8 luni care au expirat, 162 garnituri de mobi­lier. Toate acestea le-au adus un beneficiu de 963.000 lei, peste cel planificat. GH. BĂRBULESCU Festivitatea deschiderii noului an şcolar Anotimp cu miros de cucuruz şi struguri. Anotimpul hambarelor pline. Anotimpul în care se coace pîinea nouă din rodul bogat al grînelor socialiste. Anotimpul a­­cesta al toamnei bogate şi-a adu­nat şi copiii de la joaca lor liberă şi fericită şi i-a dat mai mari, mai frumoşi, şcolii, ferestrei acesteia mari, miraculoase, ce le înzdră­­veneşte aripile pentru viaţă. In anul acesta, în această toam­nă aurie a hambarelor pline, săr­bătoarea deschiderii noului an şcolar a fost parcă mai bogată ca oricind. Zeci şi sute de con­strucţii noi s-au ridicat în satele şi oraşele regiunii noastre, ca pre­tutindeni in infloritoarea noastră ţară. Noul an şcolar a început sub semnul înfăptuirii hotărîrilor par­tidului cu privire la inviţămint. Toţi copiii noştri de vîrstă şco­lară — a căror copilărie nu mai e risipită pe maidane sau în pra­ful drumurilor —* merg astăzi la şcoală. Pe chipul tuturor elevilor, al profesorilor şi învăţătorilor, încă din prima zi se putea citi hotărî*­rea de a munci mai bine în noul an şcolar, de a fi la înălţimea condiţiilor create de partid şi guvern, de a depune toate efortu­rile ca de pe băncile şcolii să iasă cadre bine pregătite pentru construcţia socialismului şi a co­munismului. ŞCOALA NOUA In prima zi de şcoală, mulţi, foarte mulţi elevi erau să nu-şi mai recunoască locurile. In vreme ce ei au fost plecaţi la munte sau la mare, harnicii lor părinţi, harnicii noştri construc­tori, le-au ridicat şcoli noi, mo­derne, unde ei să poată însuşi în cele mai bune condiţiuni tai­nele ştiinţei şi culturii. Iatâ-i bunăoară şi pe copiii din cartierul Doja Gheorghe, gata-ga­­ta să nu-şi mai recunoască locurile odinioară atît de cunoscute. Pe strada Irányi Dániel, prin grija partidului şi a statului nostru, s-a construit o şcoală nouă, modernă, a cărei valoare trece de 2 milioane de lei. Şi in această dimineaţă de toam­nă aurie şcoala nouă şi-a îmbrăţi­şat elevii. Peste 600 de elevi şi tot cam atîţia muncitori-elevi ce vor învăţa la liceul seral. Ce podoabă frumoasă este şcoa­la cea nouă! Peste tot miroase a proaspăt. In glastre au fost puse muşcate roşii. Nişte voinici curajoşi au pus sus, pe peretele cel nou, ca să vadă toată lumea, portretul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi o lo­zincă pe care au scris : „Partidul nostru deschide în faţa tineretului perspectiva măreaţă a unui viitor de bunăstare, fericire şi lumină“. Se face careul în curtea cea nouă. Invitaţii iau loc la masa prezidiului, gătită sărbătoreşte. Reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat, ai profesorilor, ai elevilor, sunt aplaudaţi. Cînd tovarăşul Kozma János, vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc a predat şcoala cea nouă directorului Kádár János, pe chi­­pul unei fetiţe cu şorţuleţ negru şi funduliţe albe, am zărit două la­crimi. Erau lacrimile bucuriei, ale­ emoţiei. (Continuare în pag. 2-a) Aspect de la festivitatea inaugurării noii şcoli medii din Tg. Mureş, (str. Irányi Daniel) cu prilejul deschiderii anului şcolar

Next