Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)
1961-09-16 / nr. 220
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAS ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul X, Nr. 220 (1094) Sîmbătă, 16 septembrie 1961 | 4 pagini 20 bani Temelie solida recoltei viitoare — Convorbire cu ing. Vasile Jude, şeful secţiei agricole a Sfatului popular raional Luduş . Raionul Luduş se numără printre raioanele mari producătoare de cereale din regiunea noastră. In baza Directivelor Congresului al III-lea al P.M.R. o sarcină principală ce stă in faţa agriculturii este sporirea producţiei de cereale, mai ales la grîu şi porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri de producţie şi în special creşterea animalelor. Se prevede ca pînă în 1965 producţia agricolă să crească cu 70—80 la sută. Desigur, sporirea producţiei agricole se va realiza pe de o parte prin creşterea suprafeţei arabile. Insă sarcina principală rămîne creşterea considerabilă a producţiei la hectar. Acum cînd se pun bazele recoltei din anul viitor, v-am ruga să ne vorbiţi despre măsurile luate în această privinţă. — Agricultura raionului nostru este în linii generale colectivizată. Prin aceasta s-au creat toate condiţiile pentru aplicarea în lucrarea pămîntului a întregului complex de măsuri agrotehnice: mecanizare, asolamente, îmbunătăţiri funciare, irigare etc., în vederea sporirii producţiei la hectar. Superioritatea agriculturii socialiste işi arată roadele an de an tot mai mult. Anul acesta bunăoară, producţia obţinută la grîu întrece cu aproape 300 kg la hectar în medie pe cea realizată anul trecut. Producţii mari au înregistrat gospodăriile colective din Sînpaul, Sînmărghita, Cooc, Balda, Şăulia, Grebeniş şi multe altele. In anul viitor avem toate condiţiile să obţinem producţii şi mai mari la hectar. Tocmai de aceea, s-au luat din timp măsurile necesare punerii unei temelii solide recoltei viitoare. In toamna aceasta, în raionul nostru urmează a se însămînţa o suprafaţă de peste 26.000 ha, din care 24.000 ha cu grîu. Pentru obţinerea de producţii cît mai mari la hectar s-au luat din timp măsurile necesare. In cadrul unei consfătuiri la care au luat parte preşedinţii de gospodării colective, preşedinţii sfaturilor populare şi întreg aparatul agricol, s-au prelucrat temeinic sarcinile ce stau în faţa gospodăriilor colective în campania de toamnă. O altă consfătuire a fost organizată în legătură cu cultura griului. O preocupare principală în privinţa creşterii producţiei la hectar o constituie alegerea terenurilor. Grîul îl însămînţăm după cele mai bune plante premergătoare, gospodăriile noastre avînd organizate asolamente. Astfel, însămînţăm grîu pe cele 7.000 ha ce au fost cultivate cu trifoi de sămînţă, pe cele 5.200 ha cu sfeclă de zahăr, 800 ha cînepă, după porumbul pentru siloz şi pentru boabe etc. O mare suprafaţă se va însămînţa cu grîu din soiurile cele mai productive ca Harrach şi Ponca. Vom introduce pentru prima dată soiuri noi în cultură ca Scorospalca şi Bezostaia. — Intrucît mare parte din suprafaţă urmează a se însămînţa după culturi de toamnă, ce măsuri s-au luat în vederea recoltării acestor plante pentru ca însămînţările să se execute la timp? — Trifoul pentru sămînţă de pe cele 7.000 ha a fost deja recoltat în proporţie de peste 60 la sută. In multe locuri a fost şi treierat, iar terenul eliberat a fost arat şi pregătit pentru însămînţări. Este de asemenea în toi recoltatul sfeclei de zahăr şi a porumbului pentru siloz. Cînepa a fost recoltată, iar terenul arat. Inginerii şi tehnicienii agronomi controlează în permanenţă lanurile de porumb, pentru a stabili momentul optim pentru începerea recoltării. In gospodăriile colective, forţele au fost în aşa fel repartizate ca toate lucrările să se execute la timp şi in bune condiţiuni. Se ştie că pentru asigurarea executării la timp şi în bune condiţiuni a muncilor agricole, pentru creşterea producţiei agricole, o mare importanţă reprezintă extinderea mecanizării. Ce ne puteţi spune în această privinţă? — Cele două staţiuni de maşini şi tractoare din raionul nostru dispun în această campanie de peste 360 de tractoare, adică de o cantitate dublă faţă de anul trecut. Numai S.M.T. Luduş deţine, de pildă, peste 220 de tractoare, 116 maşini de semănat universale etc. Sînt create condiţiile ca toate însămînţările, excepţie făcînd terenurile de pantă, să se execute cu maşinile S.M.T.ului. In scopul executării lucrărilor agricole la un înalt nivel agrotehnic, în cadrul raionului s-a organizat un concurs „pentru cea mai bună arătură“. La acest concurs au fost antrenaţi toţi mecanizatorii, toţi inginerii şi tehnicienii agronomi. Toate acestea vor contribui la punerea unor temelii solide recoltei viitoare, la creşterea producţiei la hectar. P. POPŞOR LA FABRICA DE CONDUCTORI Producţie sporită, sortimente variate Ţinînd seama de ritmul impetuos în care se dezvoltă reţeaua de electricitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii Fabricii de conductori din Tg. Mureş lucrează cu mare însufleţire pentru mărirea continuă a producţiei şi sporirea sortimentelor. Astfel, faţă de anul 1960, în anul acesta poducţia acestei întreprinderi s-a dublat, iar sortimentele s-au înmulţit considerabil. La obţinerea acestor realizări o contribuţie de seamă au avut lucrătorii din atelierul central de mecanică şi lucrătorii de Întreţinere a maşinilor, care au construit zeci de maşini noi şi au reuşit să reducă staţionarea maşinilor din cauza defecţiunilor de la 2.500 ore, la 250 ore. * V . In prezent meşterii de la acest atelier lucrează la montarea unei prese calde de cauciuc şi a unei maşini de filat sirmă. Muncitorii atelierului central de mecanică au construit un cuptor pentru recoacerea sîrmelor de cupru şi aluminiu, precum şi o mulţime de maşini. De asemenea se lucrează la introducerea fabricării în serie a fişelor pentru conectoare din material plastic, a cablurilor de coborire pentru antenele televizoarelor, etc. In reducerea staţionării maşinilor existente cit şi în muncile de construcţii de noi maşini s-au evidenţiat în mod deosebit de Villa Ernest, maistrul atelierului, Vecserka Attila, Bobletec Vasile, Szilágyi Francisc, Belţea Emil, lăcătuşi, şi întregul colectiv de strungari care execută la timp şi la un înalt nivel calitativ lucrările de strunjit ale diferitelor piese atît pentru maşinile in funcţiune, cît şi pentru cele aflate în construcţie. Calitatea arăturii , în centrul atenţiei Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Acăţari, pregătirile pentru insămintări se desfăşoară din plin. Tractoristul Mihály Károly, de la S.M.T. Miercurea Niraj acordă o atenţie deosebită calităţii arăturii, în vederea asigurării obținerii unor recolte bogate. Intense pregătiri pentru însămînţări Colectiviştii din satul Lechinţa se străduiesc să execute toate lucrărileagricole curente în condiţii cît mai bune, în vederea asigurării unei recolte îmbelşugate în anul viitor. Organizîndu-şi bine munca în brigăzi, brigadierii Bercea Vaier, Brustur Vasile şi Stanciu Nicolae au obţinut rezultate frumoase în ceea ce priveşte pregătirea solului şi a seminţelor pentru semănat. Pe întreaga suprafaţă s-au executat arături adinei de vară, iar în prezent se munceşte intens pentru pregătirea terenului în vederea semănării griului şi orzului de toamnă. Colectiviştii scot şi transportă de zor sfecla de zahăr şi cosesc trifoiul pentru sămînţă în vederea eliberării terenurilor. Terenurile eliberate de culturi se ară adine şi sînt pregătite pentru însămînţare. Inginerul Orseniy Paul a stabilit parcelele pentru toate culturile de toamnă. Griul pentru semănat este condiţionat şi depozitat în magazie specială. Gospodăria are suficiente substanţe pentru tratarea seminţelor şi 40 tone superfosfat pentru îngrăşarea terenului unde va fi semănat grîul de toamnă. O deosebită atenţie acordă colectiviştii din Lecuinţa îngrăşării solului cu îngrăşăminte naturale. Pînă în prezent ei au cărat pe cîmp mai mult de 280 tone gunoi de grajd. Organizaţia de bază din G.A.C. şi consiliul de conducere urmăresc şi îndrumă în permanenţă activitatea fiecărei brigăzi pentru terminarea cît mai grabnică a strîngerii recoltelor, pentru pregătirea terenurilor și semănarea culturilor de toamnă. MARIA HENTES corespondentă voluntară Arături adinei pe întreaga suprafaţă După ce iau terminat lucrările din campania de vară, membrii gospodăriei agricole colective „7 Noiembrie“ din Atid, raionul Odorhei, s-au pregătit intens pentru însămînţările de toamnă. Ei iau făcut arături adinei de vară pe întreaga suprafaţă şi au transportat pe cîmp mari cantităţi de îngrăşăminte naturale. Suprafaţa de 330 ha planificata pentru însămînţările de toamnă a fost repartizată celor 6 brigăzi de cîmp, în raport cu capacitatea de lucru a fiecăruia. Fiecare brigadă are asigurată şi sămînţă necesară. In vederea executării însămînţărilor la timp, colectiviştii din Călimăneşti, raionul Tg. Mureş, zoresc recoltatul sfeclei, de Zahăr. Din cărămizile produse peste plan s-ar putea construi 60 de apartamente Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ din Tg. Mureş deţinători ai drapelului roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, participă cu însufleţire la întrecerea socialistă. Harnicii muncitori de aici au produs de la începutul anului peste prevederile planului o cantitate de cărămizi din care s-ar putea construi peste 60 de apartamente, cît şi ţigle cu care s-ar putea acoperi circa 120 de blocuri, cu cite 12 apartamente. Paralel cu producerea unor cantităţi tot mai mari de materiale de construcţie şi de o calitate tot mai bună, muncitorii de aici au realizat pe seama reducerii preţului de cost economii în valoare de 542.000 lei şi un beneficiu peste plan în valoare de 587.000 lei In ziua de 13 septembrie linia roşie de pe graficul de producţie al fabricii indicase că muncitorii de aici, începînd de la această dată lucrează în contul ultimului trimestru al anului. Cu sprijinul tractoriştilor In toamna acestui an, gospodăria agricolă colectivă din Nicoleşti-Ciba, raionul Tg. Mureş, va însămînţa o suprafaţă de 231 ha. In vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor pe această suprafaţă, în vederea obţinerii în anul viitor de producţii mari la hectar, colectiviştii fac pregătiri temeinice. Un sprijin preţios primesc ei în această privinţă din partea tractoriştilor de la S.M.T. Brigada a IV-a de tractoare de la S.M.T. Tg. Mureş a pregătit pină în prezent pentru însămînţări o suprafaţă de 110 ha. Pînă în ziua de 5 septembrie ei au însăminţat şi 10 ha cu secară. ISIE HUSZAR Unul din furnalele de la Vlăhiţa (Foto: SZÁSZ KÁROLY) REPORTAJUL ZILEI VNluiemO art ii focii a B Curtea decorată cu mii de flori este prima carte de vizită din care poţi desluşi că lucrătorii sectorului Jlefor Reghin sunt buni gospodari. Mergînd mai departe, prin secţii, te convingi că ei sunt şi buni meşteri ai fabricării mobilei. Cite modele noi de mobilă nu au luat drumul în acest an spre magazine ! Mult apreciatele canapele „Carpaţi", sofalele de una şi două persoane, dormitoarele tip „Reghin", studiourile tip „Constanţa" sunt doar cîteva din mobilele care au atras mulţi cumpărători. Dar pe Ungă acestea, în lucru se găsesc alte prototipuri, cum sunt de pildă, camera combinată „Speranţa“, dulapurile televizor şi alte noutăţi. Meşterii făuritori de mobile au învăţat în acelaşi timp să-i dea lemnului din specii inferioare proprietăţi superioare. Cînd priveşti faţa dormitoarelor vopsite tip „Reghin”, nu poţi să faci nici o deosebire între fibrele naturale ale nucului şi cele artificiale, imprimate pe mobilă cu penelul de mina iscusită a muncitoarelor. Imitaţia furnirului de nuc este cu adevărat artistică. Dormitoarele tip „Reghin” sunt confecţionate de echipa tîmplarilor Fogarasi Imre, Fekete Gheorghe, Gliga Petru şi Zeky Andrei. Vopsitul nu este o treabă uşoară. Prin cîte mîinii nu trece produsul pînă va ajunge la lustruitMicile goluri de pe suprafaţa mobilei, porii lemnului, sînt acoperiţi de chitul tras cu paletele de harnica echipă a lui Iorga Francisc şi Iorga Iosif. Micile crăpături sunt nivelate cu ipsos şi clei, întreaga suprafaţă a mobilei se şpacluieşte (tragerea cu chit de ulei pe toată suprafaţa), de două ori şi se şlefuieşte cu hîrtie sticlată, de asemenea de două ori. Pe această suprafaţă netedă şi fină încep să se aştearnă modelele fibrelor lemnului de nuc. Am urmărit cu interes penelul muncitoarelor Lateş Laura, Ilda Crembuşeschi, Klara Zsejhi. Fibrele asemenea celor de nuc porneau de sub degetele lor pricepute, cînd mai întunecate, cînd mai deschise, mai pierdute, spre a se întîlni apoi în cealaltă parte a feței noptierei, mesei rotunde ori dulapului. Fibrele acestea insinuante nu crescuseră într-un nuc, ci se formaseră în cîteva minute sub mîinile dibace ale talentatelor lucrătoare. Arta penelului n-au cunoscut-o înainte; au învăţat-o de la tovarăşii lor, la locul de muncă. Nici una dintre muncitoare nu purtase mai demult în mină un penel, dar acum poţi vorbi despre aceste desenatoare ca de adevărate pictoriţe. Fibrele astfel formate sunt bâiţuite cu baiţ de nucă dizolvat, iar apoi lăcuite de neîntrecuţii muncitori Székely Iosif şi Keresztesi Adalbert. Cită grijă, cită atenţie se cere ca pe faţa pieselor să nu apară bule. In anul trecut, imitaţia de nuc nu era de cea mai bună calitate; la vopsire se formau prea multe bule. Biroul organizaţiei de partid a propus să se treacă acţiunea chituirii cet mai bune a feţelor, iar echipele de vopsitori au fost întărite cu oameni bine pregătiţi. Iniţiativa a dat roade. Acum mobila vopsită este de calitate bună, fiind mult căutată de cumpărători. Pentru satisfacerea nevoilor oamenilor muncii cu mobilă tot mai bună și mai ieftină, lucrătorii sectorului I au dat peste plați în cele 8 luni care au expirat, 162 garnituri de mobilier. Toate acestea le-au adus un beneficiu de 963.000 lei, peste cel planificat. GH. BĂRBULESCU Festivitatea deschiderii noului an şcolar Anotimp cu miros de cucuruz şi struguri. Anotimpul hambarelor pline. Anotimpul în care se coace pîinea nouă din rodul bogat al grînelor socialiste. Anotimpul acesta al toamnei bogate şi-a adunat şi copiii de la joaca lor liberă şi fericită şi i-a dat mai mari, mai frumoşi, şcolii, ferestrei acesteia mari, miraculoase, ce le înzdrăveneşte aripile pentru viaţă. In anul acesta, în această toamnă aurie a hambarelor pline, sărbătoarea deschiderii noului an şcolar a fost parcă mai bogată ca oricind. Zeci şi sute de construcţii noi s-au ridicat în satele şi oraşele regiunii noastre, ca pretutindeni in infloritoarea noastră ţară. Noul an şcolar a început sub semnul înfăptuirii hotărîrilor partidului cu privire la inviţămint. Toţi copiii noştri de vîrstă şcolară — a căror copilărie nu mai e risipită pe maidane sau în praful drumurilor —* merg astăzi la şcoală. Pe chipul tuturor elevilor, al profesorilor şi învăţătorilor, încă din prima zi se putea citi hotărî*rea de a munci mai bine în noul an şcolar, de a fi la înălţimea condiţiilor create de partid şi guvern, de a depune toate eforturile ca de pe băncile şcolii să iasă cadre bine pregătite pentru construcţia socialismului şi a comunismului. ŞCOALA NOUA In prima zi de şcoală, mulţi, foarte mulţi elevi erau să nu-şi mai recunoască locurile. In vreme ce ei au fost plecaţi la munte sau la mare, harnicii lor părinţi, harnicii noştri constructori, le-au ridicat şcoli noi, moderne, unde ei să poată însuşi în cele mai bune condiţiuni tainele ştiinţei şi culturii. Iatâ-i bunăoară şi pe copiii din cartierul Doja Gheorghe, gata-gata să nu-şi mai recunoască locurile odinioară atît de cunoscute. Pe strada Irányi Dániel, prin grija partidului şi a statului nostru, s-a construit o şcoală nouă, modernă, a cărei valoare trece de 2 milioane de lei. Şi in această dimineaţă de toamnă aurie şcoala nouă şi-a îmbrăţişat elevii. Peste 600 de elevi şi tot cam atîţia muncitori-elevi ce vor învăţa la liceul seral. Ce podoabă frumoasă este şcoala cea nouă! Peste tot miroase a proaspăt. In glastre au fost puse muşcate roşii. Nişte voinici curajoşi au pus sus, pe peretele cel nou, ca să vadă toată lumea, portretul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi o lozincă pe care au scris : „Partidul nostru deschide în faţa tineretului perspectiva măreaţă a unui viitor de bunăstare, fericire şi lumină“. Se face careul în curtea cea nouă. Invitaţii iau loc la masa prezidiului, gătită sărbătoreşte. Reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat, ai profesorilor, ai elevilor, sunt aplaudaţi. Cînd tovarăşul Kozma János, vicepreşedinte al Sfatului popular orăşenesc a predat şcoala cea nouă directorului Kádár János, pe chipul unei fetiţe cu şorţuleţ negru şi funduliţe albe, am zărit două lacrimi. Erau lacrimile bucuriei, ale emoţiei. (Continuare în pag. 2-a) Aspect de la festivitatea inaugurării noii şcoli medii din Tg. Mureş, (str. Irányi Daniel) cu prilejul deschiderii anului şcolar