Steaua Roşie, decembrie 1961 (Anul 10, nr. 285-311)
1961-12-01 / nr. 285
încă un tub fluorescent Fotó: SZÁSZ KÁROLY „Să mai poftiţi pe la noi Zilele trecute, caravana cinematografică nr. 2 din Tg. Mureş a sosit din nou în satul nostru Milăşel, din Raionul Reghin, prezentind două filme interesante care„au fost mult apreciate de cei 250 spectatori. Suntem foarte mulţumiţi că în ultimul timp, după interveniţia ziarului „Steaua roşie“, caravanele cinematografice ne vizitea- ză mai des, dar iar fi de dorit ca reprezentaţiile să înceapă cel puţin la orele 17 şi nu la orele 13,30, cînd mulţi ţărani muncitori sînt plecaţi la cîmp şi nu pot participa la spectacol. In numele ţăranilor întovărăşiţi din Milăşel, mulţumim , din, nou ziarului „Steaua roşie“ pentru faptul că, caravana cinematografică care din anul 1952 ne-a cam ocolit, la intervenţia ziarului ne vizitează totdeauna, cînd drumurile noastre sînt practicabile. IOAN GOREA corespondent voluntar Din acţiunile tineretului din Raionul Reghin Tinerii din Raionul Reghin organizaţi în 246 brigăzi de muncă patriotică, participă în număr tot mai mare la acţiunile patriotice. Ei au executat însămînţări directe de arbori pe o suprafaţă de 18 hectare. In acelaşi timp tinerii au continuat şi acţiunea de curăţire a păşunilor, îmbunătăţind astfel 400 hectare păşune. Colectarea de fier vechi a constituit şi după încheierea lunii octombrie — declarată „Luna colectării de fier vechi“ — o preocupare a tinerilor din Raionul Reghin. Astfel în ultimele trei săptămîni tinerii au adunat 170 tone fier vechi. In aceste acţiuni s-au evidenţiat îndeosebi brigăzile de muncă patriotică de la I. F., mai ales cele de la sectoarele Isticeu şi Iăpuşna. De asemenea, brigăzile de la Şcoala silvică Gurghiu şi de la Şcoala profesională specială din Apalina au efectuat multe ore de munca patriotică. La colectarea fierului vechi, pe loc de frunte se situează brigăzile de la I.R.U.M., Republica, precum și brigăzile de muncă patriotică ale tinerilor din comunele Batoş și Petelea. ■ CXXXV ' ■— InvSftvSnelsD libvâvHInv In colecţia „Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“ au apărut: MELINTE L., CHIRCULESCU L. Baza tehnică materială a socialismului. Ed. politică, 64 pag. 1— 1,15 lei. VLAD C. Marxism-leninismul despre stat şi dictatura proletariatului — retipărire. Ed. politică, 144 pag. — 2,90 lei. * * * Marxism-leninismul — teoria revoluţionară a proletariatului — retipărire. Ed. politică, 80 pag. — 1,25 lei. CTEAUA RO$I . Un comitet de părinţi deosebit de activ Comitetul de părinţi de pe lingă Şcoala medie din Luduş, dă un ajutor rodnic direcţiunii şcolii în rezolvarea problemelor pedagogice şi economice. Astfel, în cadrul consfătuirilor cu părinţii s-au stabilit anumite zile pentru vizionarea filmelor de către elevi, s-au analizat şi înlăturat căuzele pentru care unii elevi au neglijat învăţătura. Legătura strînsă dintre şcoală şi părinţi a contribuit simţitor la micşorarea cazurilor de indisciplină. Una dintre cele mai frumoase je acţiuni ale comitetului de părinţi ii a fost antrenarea tuturor părinţilor în acţiunea de introducere a apei potabile în internat şi în cele 3 localuri ale şcolii. La această acţiune părinţii au contribuit prestîrid muncă patriotică la săparea şanţurilor. Din economiile realizate, părinţii copiilor au procurat pentru şcoală 12 buc. mandoline, înjghebîndu-se astfel o mică orchestră a elevilor. Elevii talentaţi sunt instruiţi benevol de unul dintre părinţi şi în curînd vor prezenta un program artistic în faţa părinţilor. EMILIA RUSSE 1 corespondent voluntar Acţiuni de folos obştesc la Sărmaş Sub îndrumarea comitetului executiv al sfatului popular comunal, mobilizaţi de deputaţi, locuitorii comunei Sărmaş, Raionul Topliţa, participă cu elan sporit la diferitele acţiuni de interes obştesc, care schimbă cu totul înfăţişarea co- I muriei, întreaga comună a fost electrificată; s-a construit o nouă casa de naştere; s-a transportat balast şi nisip pentru construirea — în viitorulapropiat — a unui nou cămin cultural etc. Una din acţiunile patriotice cele mai însemnate efectuate de către harnicii cetăţeni în ultimul timp a fost cilindrarea drumului Sărmaş- Subcetate, pe o distanţă de 2.200 km, la care iau participat 392 oameni. Lucrînd fiecare cite 6,7 zile cu braţele, în cele 2.357 zilemuncă s-au efectuat lucrări în valoare de 47.140 lei. Unii din oameni iau fost însoţitori de atelaje, alţii au lucrat la aşternutul pietrelor, la extragerea pietrişului şi balastului sau la săparea celor 350 mc pămînt. Pe lîngă aceasta, un număr de 253 cetăţeni, lucrînd şi ei cite 6—7 zile fiecare, au efectuat cu atelajele 1.518 zile de muncă patriotică, transported 1.782 mc bolovani. Valoarea acestei lucrări se cifrează la 60.720 lei. Toţi cetăţenii comunei au participat cu însufleţire la aceste lucrari, evidenţiindu-se îndeosebi Vasile Ţăran de la nr. 141, Vasile Vîlcan de la nr. 469, Gheorghe Bacii de la nr. 675, Vasile Moraru de la nr. 429 şi Iosif Cioia dintre cei care au muncit cu atelajele, precum şi Ion Moldovan de la nr., 152, Alexandru Coşarcă de la nr. 522 şi Petru Vîlcan de la nr. 467, dintre cei care au lucrat cu brîţele. Cetăţenii comunei au mai efec-tuat 425 zile-muncă cu braţele şi tot latîtea cu latelajele la lucră- rile de modernizare a şoselei na- ţionale, transported 1.023 m cu piatră spartă, lucrare a cărei valoare se cifrează în total la 25.500 lei. ALEXANDRINA GANEA corespondent voluntar Hai să ne consultăm... Am participat spontan la o invitaţie cotidiană pe care un tinăr blond, subţirel şi impulsiv, i-o adresa unui alt tovarăş de-al său ce lucra la un şablon. Uite, eu văc, di închizătorul la furcheţi pentu Sulţif nu are o suprafaţă fină. Crezi Ei din cauza prelucrării... Ce părere ai? — Se adresa tînărul Gál, Ludovic, colegului său Demeter Francisc. Eu m-am gîndit să fac ur, dispozitiv de frezat locașe pe care să-l montez pe strung, — continue să-i explice Gáli. Ce-ai zice dace tu ai încerca să-l montezi pe strung? Tînărul Demeter asculte cu atenție; studia piesa, capul frezei. Am să încerc, i-a răspuns bucuros Demeter. Dar am o propunere. Hai să consultăm şi colegii noştri Pop Emil şi Gligor Mihai Zis şi făcut. A început consultarea colectivă. Cei ce fabrică părţile feroase pentru ambarcaţiuni au început să discute. Hotărîrea a venit, începem să ni fabricăm. Fiecare,trebuie să-şi aducă contribuţia — cainul să completeze comunistul PopiJlmi. De cite ori nu se nasc asemenea dispute înflăcărate în secţia lor. Ancoraţi mereu în realitate, cei 4 lăcătuşi şi un strungar vin mereu cu alte propuneri inventive. Furcheţii, tamburii, închizătoarele, şabloanele au suferit multe modificări. Mereu au fost fabricate altele mai bune, mai atrăgătoare. Doar şi fierăria trebuie să fie de aceeaşi calitate ca ambarcaţiunea. Mecanizarea fazelor de fabricaţie a echipamentului metalic pentru ambarcaţiuni a prilejuit vii consultaţii, nenumărate propuneri valoroase. In carnetul echipei, însemnările şi schiţele, au suferit multe corecturi. Fiecare din cei 5 a completat propunerea cu alte idei. Raţionalizarea şlefuirii futcheţilor, a confecţionării butoanelor pentru tamburi, confecţionarea dispozitivului pentru frezarea locaşelor închizătorului, raţionalizarea fabricării altor şi altor accesorii la ambarcaţiuni, au fost rezolvate de cei 5 tineri. Ca un organism bine sudat, ti-1 I nerii se completează unul pe altul; 1 . colaborează ori de cite ori unul sau doi sînt prea mult solicitaţi. Experienţa unuia devine de fiecare dată bun al colectivului. La ei, prietenia a îmbrăcat forma frăţiei, iar voinţa şi hotărîrea lor se exprimă în numeroase ocazii, colectiv. De cite ori în organizaţia U.T.M. n-au împărtăşit altora din activitatea lor cotidiană. La un moment dat colectivul a fost supus unei încercări mai grele. Tipurile de ambarcaţiuni fiind numeroase, se ivea greutatea ca de fiecare dată să confecţioneze mai mult de 10 şabloane. Montarea portanţilor se cerea să fie mai operativă. A intrat în acţiune gin- direa colectivă creatoare. După mai multe frămîntări, cei cinci au căzut de acord să confecţionez un dispozitiv pentru fixarea , montarea glisanţilor. Măsurătorile, verificarea glisoarelor, schiţei şi însemnările locurilor de aşezar a portanţilor au fost suprimate. dispozitivul gradat se poate aşez în timp mult mai scurt orice portant. Citind mai multe reviste de specialitate, tinerii au descoperit machetă a unei biciclete ce lepolarizat atenţia. Acum au luat î dezbatere problema fabricării une biciclete care să meargă atît p apă cit şi pe uscat. Treaba cer multe studii, multe încercări. Ca experienţa lor colectivă va fi pus în valoare şi poate nu peste mu! timp vom consemna din nou alte zbinzi ale acestui tînăr colectiv. GH. BARBULESCU Tînărul diriginte de poştă. i., .fii K-': mi iui« cs s " In vara lui 1960 un tînăr mai şi uscăţiv cobora pentru prima oară în halta Miheşul de Cîmpie Pe faţa-i zîmbitoare se putea cit o nemărginită bucurie, fiindcă purta în buzunar hîrtia de repartizare ca diriginte la P.T.T. Miheş. Nimeni n-ar fi crezut a tine că acest tinăr care încă nu im plinise un sfert de secol, va obţine în muncă rezultate atît de frumoase intr-un timp atît de scurt mai ales că diriginţii care s-ai perindat pe aicii îi lăsaseră o moştenire nu prea strălucită. Utemistul Pepelea Teodor — pentru câ despre el este vorba — cu elanul ce-i este caracteristic unui tînăr ieşit de pe băncile şcolii, a pornit la treabă. Conştiinciozitatea cu care îşi îndeplineşti atribuţiile, felul cum este deservită populaţia din raza oficiului ai făcut ca să-şi cîştige dragostea ş respectul oamenilor. Luna de lună, numărul abonaţilor la ziare şi reviste a crescut; un număr tot mai însemnat de cetăţeni se prezintă la ghişeul C.E.C. pentru a-şi păstra banii pe librete de economii. Oficiul deserveşte satele Miheş, Răzoare şi Şăulia, iar oamenii de aici au numai cuvinte de laudă pentru întregul colectiv ce deserveşte oficiul P.T.T. şi în special faţă de tînărul diriginte de poştă. Cu ocazia consfătuirii ce a avut loc în 12 noiembrie a. c. în Raionul Luduş cu corespondenţii voluntari, la care au participat şi diriginţii oficiilor P.T.T. din raion, printre oficiile evidenţiate în difuzarea presei se numără şi cel din Miheşul de Cîmpie. Intr-adevăr, în trimestrul III al acestui an planul de difuzare a presei a fost îndeplinit în proporţie de 122 la sută, iar în luna noiembrie numai la presa regională au fost realizate 175 abonamente, faţă de 108 planificate, iar la presa sovietică pentru anul 1962, pînă în momentul de faţă au fost realizate de asemenea un număr mare de abonamente. Dar şirul realizărilor nu se opreşte aici. S-ar mai putea aminti că din luna august a anului trecut şi pînă în momentul de faţă numărul depunătorilor la C.E.C. a crescut cu 120 la sută, etc. In momentul de faţă tovarăşul Pepelea contribuie la o popularizare largă a avantajelor pe care le oferă libretele C.E.C. cu dobîndă şi cîştiguri, pentru ca să se mărească şi mai mult numărul depunătorilor. Tovarăşul Pepelea iţi vorbeşte cu căldură despre personalul ce deserveşte oficiul. De pildă, pe bună dreptate adresează cuvinte de laudă factorului poştal Făgăraş Petru, care de curînd a devenit candidat de partid. Rezultatele obţinute în muncă de tovarăşul Pepelea nu sunt întîmplătoare. Ele sînt rodul unei strădanii şi munci perseverente, sînt rodul unei educaţii primite în anii însoriţi ai timpurilor pe care le trăim. LIVIU RUSO Forfotă mare. Căruţe încărcate ce sctrţîiau din toate încheieturile intrau şi ieşeau pe poartă, incadrîndu-se în ritmul obişnuit al circulaţiei, ţinind partea dreaptă a străzii. La intrarea în curte, în stingă şi în dreapta, alte căruţe aşteptau încărcarea. Undeva, lîngă poarta mare aglomerată cu intrări şi ieşiri de căruţe şi oameni, o femeie în vîrstă sta aşezată pe o ramă nouă de fereastră, admirînd pe celelalte cîteva stivuite în faţa ei, îmbrăcămintea, bagajul care-l avea cu ea indicau că e de undeva de la gară. Mai la dreapta, tot pe marginea trotuarului, doi bărbaţi transportau nişte suluri de carton asfaltat, manifestînd o nervozitate vădită. — Unde o fi omul acela că nu mai vine cu căruţa? Ar trebui să mai facem un drum azi. Toate acestea nu intră într-o căruţă zise unul din ei privind grămada de lemne şi carton asfaltat din faţa lor. înăuntru, aproape de poarta mare deschisă în lături, un moşneag în straie curate, cu un suman nou şi bine croit face socoteli financiare cu baba lui. — Am mai putea lua câfiva saci măi femeie, să avem şi pentru pivniţă. La primăvară n-o să mai avem timp să venim. Încep lucrările şi... Mătuşica se învoi. — Atunci mergi şi mai plăteşte la casă încă cinci saci. O să-l grijim bine şi n-o să se strice. Era vorba de ciment. Moşul, colectivist din comuna Iernut, Raionul Luduş şi-a făcut o casă nouă şi la primăvară vrea să-şi pună la punct şi pivniţa. De, veniturile realizate în gospodăria colectivă sînt frumoase, permit ... Asemenea tablou întîlneşti în orice zi aici, în curtea Depozitului de cherestea şi de materiale de construcţii al O.C.L. „Produse industriale" din strada Gh. Doja, din Tg. Mureş. Oamenii încarcă in căruţe lemne, cărămizi, ţigle, ciment, carton asfaltat, tot, tot ce ţine de materiale de construcţii. Peste 200 de clienţi cumpără zilnic însemnate cantităţi de materiale. Din raportul găsit în biroul de expediere al depozitului am mai extras cîteva date semnificative. Numai în ultima decadă a lunii octombrie s-au vîndut aproape patru vagoane de cherestea de tot felul pentru construcţii, iar în întreaga lună octombrie peste 50 de vagoane ţiglă, cantitate suficientă pentru acoperirea a 50 case, peste 20 vagoane de cărămizi etc.; diferite categorii de lemne pentru construcţii, 14 vagoane. Numai într-o singură zi s-au vîndut 70 de rame pentru ferestre şi multe alte materiale. Majoritatea acestor materiale se îndreaptă către comunele şi satele regiunii noastre, care îşi schimbă pe zi ce trece înfăţişarea. AUREL URZICA Însemnări TABLOU COTIDIAN Uniunea.SgeHc. Un oraş modern dincolo de călitor îa cercul polar Bj 3,:w::0 u. Oraşul Moncegorsk, un centru industrial ridicat în tundra Peninsulei Kola, dincolo de cercul polar, este numit adeseori *,oraş al viitorului“. Intr-adevăr aici, la orice pas, întîlneşti semne vizibile ale noului. Cu doi ani în urmă locuitorii Moncegorskuluî — minerii şî metalurgiştii — au hotărît să-l transforme într-un oraş al unei înalte productivităţi a muncii, al unui înalt nivel cultural şi al unei ordini publice exemplare. La Moncegorsk se realizează multe din iniţiativa oamenilor muncii, fără cheltuieli băneşti din bugetul oraşului. In ultimii ani locuitorii oraşului au construit în timpul lor liber, din materialele economisite în întreprinderi, cinci grădiniţe de copii şi au amenajat 11 terenuri de joc pentru cei mici. Tot prin muncă voluntară se construiesc un stadion, un bazin de înot acoperit şi o sală de tenis. Locuitorii oraşului au plantat în acest an de-a lungul străzilor şi în jurul pieţelor mii de copaci, arbuşti şi flori. Prin numărul acestor plantaţii Moncegorskul ocupă primul loc în lume între oraşele situate dincolo de cercul polar. La Moncegorsk au devenit obişnuite multe fenomene care nu pot fi înserate în nici o evidenţă statistică — noua atitudine comunistă faţă de muncă, ajutor prietenesc în muncă şi în viaţa de toate zilele, profunda încredere în relaţiile dintre oameni. • In bazinul carbonifer Tuiţi, din provincia Anhitei, a intrat în funcţiune înainte de termen mina Cijudjuan — cea mai mare din toate minele noi date în exploatare în ultimii ani în acest bazin. Noua mină va furniza Combinatului metalurgic de la Ansan cărbune cocsificabil care înainte se aducea din alte provincii. • Pe malul rîului Manas, din regiunea autonomă Sintzian-Uigură, a luat fiinţă un nou centru al industriei uşoare — oraşul Sihetzi. In prezent în acest oraş funcţionează 38 de fabrici şi Există la Moncegorsk întreprinderi unde salariul se plăteşte artsecţii fără casier. La toate cinematografele oraşului a fost suprimată funcţia de controlor. Dispar treptat şi posturile de miliţie şi funcţiile lor sunt îndeplinite de detaşamente voluntare ale militţiei populare, uzine, între care întreprinderile ale industriei textile şi alimentare, întreprinderile oraşului produc peste 100 de articole — ţesături de bumbac, covoare, tricotaje, hîrtie, obiecte ceramice produse alimentare, zahăr, săpun şi multe alte articole de primă netecesitate. .«* • Şantierele navale din Sanfial au produs în primele trei trimestre ale anului curent 29 de vase pescăreşti. Noile vase sunt prevăzute cu toate mijloacele de telecomuniccaţii necesare, pot dezvolta o vitteză de 9—11 mile pe oră. R. P. Chineză Noi întreprinderi industriale Vedere din Ulan-Bator, capitala R.P. Mongola. „VENA“ CÎMPIEI HORTOBÁGY Cîmpia Hortobágy, care ocupă o parte însemnată din estul Ungariei, era cunoscută în trecut ca o regiune cu pămînturi uscate, foarte puţin roditoare, unde singura plantă care rezista condiţiilor climaterice vitrege de aici era o iarbă roşcată-In anii puterii populare, mii de muncitori şi ţărani au construit însă aici un canal uriaş, care a fost umplut cu apa curată a Tisei. In 1959 suprafaţa irigată din jurul canalului nu era decit de 13 000 holzi. Folosirea pe scară mai largă a apei canalului era împiedicată şi de existenţa încă pe atunci a parcelelor mici, ale ţăranilor cu gospodării individuale. In ultimii doi ani aceste piedici au dispărut cu desăvîrşire. Ţăranii din Hortobágy, îndrumaţi de Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, s-au unit în cooperative agricole de producţie şi cu forţe unite au construit un larg sistem de irigaţie. In prezent apele canalului sînt răspîndite cu ajutorul unor instalaţii uriaşe de pompare pe 40.000 holzi, suprafaţă care pînă în 1965 va creşte pînă la 100.000 holzi. Localnicii au denumit canalul „vena“ cîmpiei Hortobágyi. Intradevăr, în jurul canalului parcă a înviat natura. Peste tot pot fi văzute astăzi livezi cu pomi fruci tiferi, ogoare roditoare, pășuni bogate. R. P. Ungară Sfatul popular comunal In sprijinul colectivizării agriculturii Sfaturile populare — organe locale ale puterii de stat — conduc activitatea locală pe tărîra economic, gospodăresc, social-cultural şi administrativ. O atribuţie de o însemnătate deosebită a sfaturilor populare comunale este aceea de a sprijini unităţile socialiste ale agriculturii în vederea continuei lor întăriri din punct de vedere economic şi organizatoric, în vederea creşterii producţiei agricole la ha şi a sporirii şeptelului de animale. De asemenea, acolo unde încă nu există gospodării colective, sfaturile populare sînt chemate să desfăşoare o largă muncă politică de masă pentru colectivizarea agriculturii. In cele ce urmează vom relata cîteva aspecte din metodele de muncă folosite de sfatul popular din comuna Monor, Raionul Reghin, şi deputaţii acestuia, în ceea ce priveşte munca politică de masă desfăşurată în rîndul ţăranilor întovărăşiţi pentru a-i convinge să păşească cu încredere pe calea gospodăriei colective. Cu ocazia alegerilor ce au avut loc în organizaţia de bază, luna trecută, a fost analizată munca sfatului popular privind transpunerea în practică a sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c. A reieşit că sfatul popular nu s-a preocupat în suficientă măsură de această problemă. S-au luat masuri concrete pentru organizarea activităţii în această direcţie. S-a constituit un comitet de iniţiativă compus din 11 persoane. Acest comitet, cu sprijinul organizaţiei de bază a antrenat forţele locale — agitatorii, activul fără de partid, corpul didactic, U.T.M.-iştii, deputaţii etc. în 8 colective. Aceste colective folosesc forme şi metode variate, ca de pildă, popularizarea rezultatelor obţinute de gospodăriile colective vecine ca : Goreni, Batoş, Dedrad. De asemenea dezbate cu întovărăşiţii statutul model al G.A.C., se discută despre avantajele lucrării pămîntului în comun şi posibilităţile de sporire, a recoltelor etc., demonstrîndu-li-se concret că toate acestea duc la ridicarea nivelului lor de viaţă şi la bunăstarea lor. O altă metodă bună folosită de deputaţi este şi aceea că în cadrul intilnirilor organizate pe circumscripţii cu alegătorii, pe lîngă discutarea problemelor cetăţeneşti, se abordează şi problema trecerii de la întovărăşire la gospodăria colectivă. Astfel munceşte deputatul Ichim Dumitru, membru în comitetul de conducere al întovărăşirii, care în circumscripţia sa a desfăşurat şi desfăşoară o susţinută muncă de lămurire în rîndurile alegătorilor. El a arătat concret cetăţenilor că în comuna lor se pot obţine recolte tot mai bogate, dacă vor lucra pămîntul în comun şi după regulile agrotehnice avansate, aşa cum a învăţat la cursurile agrotehnice de masă. In urma acestei munci desfăşurate de el şi colectivul din care face parte, s-au obţinut rezultate frumoase. Mai mulţi întovărăşiţi au făcut cereri de înscriere in G.A.C. Asemenea rezultate au obţinut şi colectivele conduse de deputaţii Cira Ilie, Ciucea.Cornel, Boieru Aurel, iar colectivul condus de preşedintele sfatului popular Moţoc Dumitru a reuşit să atragă în G.A.C. prin muncă de convingere mai mulţi întovărăşiţi. In sesiunile sfatului popular, cit şi în şedinţele de comitet executiv a fost analizată munca fiecărui deputat în parte, scoţînduse în evidenţă rezultatele obţinute. Tot cu acest prilej au fost împărtăşite metodele bune de muncă folosite de unii deputaţi care au obţinut rezultate mai frumoase, pentru a fi însuşite şi folosite şi de ceilalţi deputaţi. Comitetul executiv, împreună cu organizaţia de bază, au luat măsurile necesare ca munca culturală de masă ce se desfăşoară în cadrul căminului cultural să fie legată concret de colectivizarea comunei. In acest scop au fost ţinute şi o serie de conferinţe pe această iemă. De asemenea în programele prezentate pe scena căminului cultural brigada artistică de agitaţie popularizează realizările şi traiul îmbelşugat al colectiviştilor de pe valea Luţului. In momentul de faţă se pregăteşte o piesă legată tot de colectivizare: „Rîsul pămîntului“. O influenţă pozitivă asupra întovărăşiţilor din Monor a avut vizita făcută de către colectiviştii din Goreni, care le-au demonstrat prin exemple concrete felul cum trăiesc şi muncesc ei în colectivă. Această muncă politică de masă desfăşurată în rîndul întovărăşiţilor a dat rezultate frumoase. Numărul cererilor de înscriere vii, G.A.C. a crescut de la 40 la 1551 IOAN HUSAR/