Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)
1962-02-01 / nr. 26
Din viaţa organizaţiilor sindicale Fiecare problemă a fost dezbătută minuţios Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., viaţa sindicală din secţia noastră s-a îmbunătăţit an de an. Grija faţă de oamenii muncii devine tot mai mare, condiţiile de muncă se îmbunătăţesc, iar calitatea muncii noastre se ridică mereu la nivel mai înalt. La sfîrşitul lunii decembrie şi începutul lunii curente, au avut loc alegerile în cele cinci grupe sindicale din cadrul întreprinderii noastre, care în baza unui plan de acţiune iau decurs în bune condiţiuni. Nu de multa avut loc alegerea noului comitetal sindicatului. Din darea de seamă prezentată de preşedintele comitetului Szász Ioan, cît şi din discuţiile purtate a reieşit că munca sindicală în cadrul celor cinci grupe, în 1960 şi 1961 ia decurs superior anilor precedenţi. Aceasta a contribuit la idealizarea planului de întreţinere a liniei ferate, ia clădirilor şi podurilor, la depăşirea planului lucrărilor de reparaţii periodice. Calitatea lucrărilor ia crescut, productivitatea muncii de asemenea, iar preţul de cost ia fost redus considerabil. In acţiunea patriotică de colectare a fierului vechi, datorită muncii de lămurire a comitetului sindicatului, angajamentul a fost depăşit în 1960 cu 210 tone, iar în 1961, cu 157 tone, colectînd şi expediind în total 1.356 tone. In 1961 au fost realizate economii în valoare de 171.000 lei față de 135.000 lei la care ne-am angajat. In adunarea de alegeri s-au arătat şi lipsurile în activitatea sindicală. De pildă, comitetul nu întotdeauna a fost la înălţimea sarcinii sale în privinţa organizării consfătuirilor de producţie, nu ia controlat ţinerea cursurilor de reîmprospătarea cunoştinţelor din N.T.S., a cursurilor profesionale ţinute cu şefii de echipă. Acţiunile patriotice şi întrecerea socialistă nu au fost destul de bine organizate şi urmărite la fiecare loc de muncă — atelier, linie, pod, clădiri, întreţinerea zonei C.F. etc. Fruntaşii în producţie n-au fost confirmaţi, nu s-a ţinut o evidenţă clară a acestora decît cu ocazia zilelor festive. Nu s-au urmărit posibilităţile de stimulare materială şi morală a fruntaşilor, districtele şi subunităţile n-au fost clasificate lunar pe baza succeselor obţinute în cadrul întrecerii socialiste. Trăgînd învăţăminte din discuţiile purtate, din greşelile şi propunerile făcute, noul comitet ales va putea desfăşura o activitate mai bună decît înainte. IOSIF TEKEBES tehnician la secţia de întreţinere L, 5, C,F,R, Tg.Mureş * Folosirea cu chibzuinţă a creditelor de către unităţile comerciale Organizaţiile şi întreprinderile comerciale din regiunea noastră au folosit în bune condiţiuni şi în anul 1961 creditele care le-au fost puse la dispoziţie prin Banca de Stat. Aceste credite — deosebit de utile şi avantajoase prin faptul că sînt rambursabile eşalonat, pe termene lungi şi anume din beneficiile peste plan realizate prin obiectivele,în care au fost investite , au contribuit la modernizarea reţelei comerciale, la dotarea ei cu mijloace proprii de transport, cu mobilier şi cu utilaje, la extinderea micii mecanizări. Din fondurile obţinute, conform instrucţiunilor, O.C.L. „Alimentara“ a înzestrat cu mobilier modern 3 magazine alimentare, alte 16 le-a înzestrat cu vitrine frigorifice necesare pentru o mai bună conservare a produselor uşor alterabile, a cumpărat o autofurgonetă pentru aprovizionarea rapidă a centrelor din regiune şi a dotat cu un strung, aparate de sudat şi polizoare electrice atelierele de reparaţii. Pentru popularizarea unităţilor sale de desfacere şi modernizare a aspectului lor exterior, O.C.L. „Alimentara“ a investit peste 70 mii lei din aceste credite, pentru firme de neon, contribuind astfel şi la înfrumuseţarea oraşelor: Tg. Mureş, Reghin, Topliţa, Odorhei, Borsec. Tot astfel, Trustul regional de alimentaţie publică a reamenajat şi adaptat la noile cerinţe, bufetul dietetic „Dorna“ din Tg. Mureş, bufetul „Transilvania“ din Reghin, bufetul „Expres“ din Topliţa, unităţi care dau în noua formă un randament mărit în medie cu 25 la sută faţă de realizările obţinute în fostele localuri. La fel, lărgirea parcului propriu cu o autodubă de mică capacitate pentru deservirea rapidă a staţiunilor balneo-climaterice Borsec şi Sovata, achiziţionarea a 20 umbrele colorate de plaje pentru terasele de vară şi procurarea a 28 serpentine pentru aparatele de bere, constituie alte aspecte ale folosirii creditelor. De-a dreptul reprezentative pentru scopurile urmărite prin acordarea creditelor bancare pot fi considerate obiectivele realizate de I.C.R.T.I. — Tg. Mureș. Investirea fondurilor într-un ascensor de materiale, cărucioare de transport și un aspirator, denotă că conducerea acestei întreprinderi şi-a îndreptat atenţia în direcţia uşurării muncii fizice a lucrătorilor din această unitate. Şi la celelalte întreprinderi ale comerţului cu ridicata, creditele bancare au constituit un ajutor la îndeplinirea sarcinilor de aprovizionare, mereu mai mari, încurajate de rezultatele obţinute prin folosirea creditelor bancare, întreprinderile şi organizaţiile comerciale au prevăzut şi pentru anul 1962 investiţii de mare amploare, cu 1 milion şi jumătate lei mai mari decît cele realizate în 1961. Astfel, în planul de măsuri de la I.C.R.A. figurează construirea la Gheorghieni şi Miercurea Ciuc a cîte unui depozit central, cu capacităţi corespunzătoare ca să poată cuprinde un stoc tampon complet de mărfuri alimentare, achiziţionarea a încă două autobuze izoterme, lărgirea depozitului central de ulei comestibil din Tg. Mureş cu 5 cisterne noi, iar pentru uşurarea muncii sînt prevăzute instalarea unor benzi transportoare şi a unui compresor pentru umflarea anvelopelor la autovehiculele proprii. Preocupări asemănătoare sînt şi la I.C.R.T.I. unde a fost prevăzută achiziţionarea a două electrocare pentru transportul de mărfuri interdepozit şi a unei autodube. -aVt is.. In reţeaua cu amănuntul, O.C.L. „Produse industriale“ proiectează să-şi reamenajeze încă 7 magazine din regiune, pentru a putea fi adaptate la introducerea în continuare a formelor rapide şi economicoase de vînzare a mărfurilor. Importante investiţii figurează şi la T.R.A.P. pentru dezvoltarea şi amenajarea grădinilor şi teraselor de vară „Harghita“, „Transilvania“, „Tulipan” şi „Carpaţi“ din Tg. Mureş, lărgirea reţelei sezoniere mobile cu 8 unităţi, înzestrarea laboratoarelor cu ventilatoare. La O.C.L. „Alimentara“ preocuparea centrală este îndreptată în direcţia lărgirii autoparcului propriu cu5 autodube, 2 tractoare şi 4 remorci. Separat, planul de credite bancare mai prevede mărirea silozului central existent de legume-fructe, reamenajarea a 6 magazine de desfacere şi instalarea în continuare a altor firme de neon în valoare de 110.000 lei. Mai trebuie menţionat, că la folosirea chibzuită a investiţiilor din credite bancare a contribuit secţiunea comercială regională, înlesnind întocmirea dosarelor aferente şi eliberînd în mod operativ scrisorile de garanţie cerute de Banca de Stat. IOAN TAUBMAN CRONICA JUDICIARĂ _ A U_F U R A T_D I N_A V UTU L OBȘTESC Lucrînd în cadrul întreprinderii de morărit din Tg.Mureş, Máthé Andrei, Simon Carol, Moldovan Ioan, Héjjas Martin, Páll Petru, Máthé Ştefan, Sólyom Ernest şi Nagy Ludovic, în mod organizat şi-au însușit treptat din avutul obştesc diferite cantităţi de cereale şi produse măcinate. Faptele lor necinstite au fost însă descoperite şi fiind deferiţi justiţiei iau fost condamnaţi la diferite pedepse cuprinse între 6 luni şi pînă la 5 ani şi 6 luni închisoare corecţională. Pedepsele aplicate sînt definitive. FALSIFICATOR DESCOPERIT Mălureanu Nicolae, angajat ca statistician la întreprinderea forestieră din Topliţa, sectorul Lunca-Bradului, din spirit de „mărinimie“ s-a gîndit ca să „ajute“ anumite persoane la reconstituirea vechimii în cîmpul muncii, eliberîndu-le diferite adeverinţe care să le servească drept acte justificative. In contul acestor adeverinţe pe care aplica sigiliul unei foste întreprinderi particulare de tristă amintire, încasa cîte 500 de lei, reprezentînd „manopera“ şi „materialul“ (hîrtie, cerneală etc.). Poate şi azi şi-ar mai „irosi“ timpul cu astfel de „adeverinţe“ dacă nu iar fi fost însă demascat şi privat de libertatea dea mai elibera asemenea acte false, fiind condamnat la doi ani închisoare corecţională. In cei doi ani, va avea tot timpul să reflecteze asupra consecinţelor faptelor săvîrşite. HULIGAN NOTORIU Numitul Jani Ioan, scandalagiu şi beţiv notoriu, care nu denult într-un bufet din oraşul Tg.Mureş a comis fapte care nu cadrează cu noile reguli de convieţuire socială, a fost sancţionat de instanţele judecătoreşti aşa cum se cuvine. I s-a aplicat o pedeapsă de un an închisoare pentru că a insultat persoane necunoscute, după care a mai şi lovit pe vînzătoarea din bufet, precum şi pe un consumator paşnic care se afla de faţă. FUNCŢIONAR NECINSTIT Deşi încadrat de curînd în funcţia de agent fiscal la Sfatul popular al comunei Sîncrai, raionul Tg. Mureş, numitul Barabás Iosif a şi început să „reţină“ pentru sine sume provenite din impozite şi taxe încasate. Dar pe cît de repede a început cu săvîrşirea faptelor sale necinstite, tot atit de repede a şi fost descoperit şi apoi condamnat la un an închisoare. PAVEL MUSCA juris* STEAUA ROȘIE întreprinderea de instrumente muzicale „Doina“ din Capitală. In foto: Andreoiu Nicolae controlînd calitatea unui bas (helicon). (Foto : Agerpres: P. Dumitru). Preocupări ale tineretului Recent, tinerii din organizaţia noastră de U.T.M., au dezbătut într-o adunare pe larg, problema disciplinei de organizaţie precum şi conţinutul adunărilor generale. Discuţiile purtate cu acest prilej au contribuit simţitor la creşterea răspunderii utemiştilor faţă de viaţa de organizaţie, faţă de sarcinile ce le au de îndeplinit, faţă de titlul de utemist. In lumina acestor frumoase sentimente, s-a discutat despre comportarea unor utemişti, despre spiritul lor tovărăşesc în relaţiile cu ceilalţi colegi care-i înconjoară. Este în tradiţia organizaţiei noastre să pună în discuţia utemiştilor activitatea tineretului, a posturilor utemiste de control etc. Analiza făcută ne-a arătat in ce direcţie trebuie să ne îndreptăm atenţia pentru a asigura fiecărei adunări generale un bogat conţinut educativ. Adunarea de organizaţie a stabilit luarea a o serie de măsuri, printre care şi fixarea din timp a problemelor ce urmează să fie discutate la adunări. Colective de tineri pregătesc înainte referate ce urmează să fie discutate. Sîntem încredinţaţi că aceste măsuri şi celelalte pe care le vom lua, însoţite de un ajutor concret vor duce la creşterea rolului educativ al fiecărei adunări. MIOARA PREDA membră a organizaţiei de bază U.T.M.—L.R.C.C. Luduş 3 Din activitatea cooperatorilor Colectivul de munci al cooperativei invalizilor „Mureşul“ din Tg. Mureş, a încheiat anul 1961, cu frumoase rezultate. In urma măsurilor aplicate, au satisfăcut mai pe larg cerinţele oamenilor muncii, iar calitatea lucrărilor a fost mult îmbunătăţită. In scopul menţinerii prestigiului cîştigat, în acest an planul de măsuri tehnico-organizatorice cuprinde o serie de probleme legate de lărgirea reţelei de deservire. Astfel, se vorînfiinţa în diferite părţi ale oraşului secţii noi de reparat încălţăminte şi de croitorie. In cursul lunii, ianuarie s-a înfiinţat o secţie de confecţionat nasturi din coarne de bovine. Fiind bine utilată, această secţia produce nasturi de bună calitate avînd un finisaj corespunzător. De asemenea, secţia de nasturi din scoici a fost reorganizată, înzestrată cu maşini noi, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea aspectului produselor. GHEORGHE TURCU corespondent voluntar Aproape de cerinţele oaspeţilor Ascunsă printre fagii dezbrăcaţi de mantia lor verde, Sovata a îmbrăcat haina de puf a iernii. Obişnuitul joc zglobiu de pe lacul Ursu s-a liniştit, iar unda lui nu mai este tulburată decît de micile cristale de nea ce destul de des se scaldă în apa sa. Cu toate acestea staţiunea freamătă de veselie. Cărăruile ce duc spre înălţimi sînt bătute zilnic de sute de oaspeţi sosiţi în Sovata să petreacă concediul de odihnă cît mai plăcut. Alţii, atraşi de renumele binemeritat al apelor, cu deosebite efecte terapeutice, vin să se trateze. Toţi sînt întîmpinaţi cu ospitalitate. Conducerea staţiunii, sub conducerea organizaţiei de partid, se străduie să facă tot mai plăcută odihna oamenilor muncii. Alături de alte condiţii create în stafiune, o înaltă grijă se acorda cazării şi hrănirii oamenilor muncii. MAGAZII MODEL Bogatele sortimente de mărfuri frumos raionate sînt păstrate cu atenţie în magaziile alimentare. Cînd cercetezi mai îndeaproape rafturile găseşti în ele alimente conservate şi proaspete. l(i Incintă privirile rafturile cu conserve de mazăre verde, spanac tocat, vinete tocate, conopidă. In alt raion întîlneşti toate soiurile de gemuri, compoturi, esenţe pentru cofetărie, miere de albine şi alte multe sortimente păstrate pînă la noua recoltă din acest an. Aproape mereu de cerinţele oaspeţilor, serviciul aprovizionare s-a străduit să aibă la îndemînă cit mai multe alimente bine conservate,, care să se„păstr,pe timp in, delungat. SILOZURILE DE ZARZAVATURI Cînd afară totul este îmbrăcat în alb, interioarele magaziilor sînt înțesate de zarzavaturi frumos aşezate în silozuri. Se remarcă în primul rînd, sortimentul gulioarelor, morcovilor, cartofilor, în mijlocul cărora se găsesc coşurile de aerisire permanentă, iar pătrunjelul ce înfrunzeşte ca primăvara, îşi leapădă frunzişul periodic. Din plăpîndele frunze se fac gustoasele supe dietetice. PRIMELE TRUFANDALE Pentru a satisface mai deplin cerinţele oaspeţilor veniţi la odihnă şi tratament, conducerea staţiunii le-a servit de mai multe ori trufandale din primele recolte de seră. Deşi trecuseră numai 25 de zile din ianuarie, oaspeţii din staţiunea Sovata au gustat roşii proaspete, salată verde, ciorbe de gulioare, salate de castraveţi etc. Adesea pofta de peşte a pescarilor dobrogeni şi a oltenilor este satisfăcută şi acum, dar cu păstrăvi de la Cîmpul Cetăţii. Toate acestea dovedesc cită grijă se acordă oamenilor muncii ce-şi petrec odihna sau sînt la tratament la Sovata. MENIURI LA ALEGERE întocmite cu mai multe zile înainte şi conform prescriptiunilor medicului, meniurile sînt pregătite ştiintific şi deosebit de igienic in fiecare zi. Ţinînd seama de doleanţele oaspeţilor, conducerea cantinei pregăteşte cîte 5 — 6 meniuri dietetice, iar alte două sau trei la cele obişnuite. Mesele gustoase şi bogate în substanţe hrănitoare sînt pregătite cu grijă de priceputele bucătărese Kalancgs Eugenia, Lukács Margareta, Szolok Elisabeta, Szöcs Margareta, Balázs Catalina. Cîte mulţumiri nu le sînt adresate lor de sutele de oaspeţi şi turişti. Mesele ca şi preparatele culinare, specifice ardeleneşti ca şi supele şi mîncărurile din diferite regiuni ale ţării sînt servite după dorinţă. Consultînd în fiecare zi oaspeţii"şi finind seama de propunerile şi sugestiile lor, li se pregătesc zilnic mese tot mai gustoase şi mai consistente. Iluminarea în sala mare a cantinei lasă însă de dorit. Ar fi bine ca sala cantinei centrale să fie mai bine iluminată, cu o lumină plăcută şi mai vie, că adesea ea este destul de palidă. APA CRISTAL In afară de apa proaspătă şi bună a izvoarelor de munte ce se scurg pînă la sursa centrală, oamenilor bolnavi li s-a pregătit o apă specială. Apa cristal, o apă acidulată cu acid natural de Malnaş este servită în butelii la fiecare masă. Ea are un efect terapeutic deosebit. Iată cum personalul staţiunii se străduie să creeze condiţiuni tot mai bune de alimentaţie, alături de condiţiile bune de odihnă şi tratament. Rămîne ca cei sosiţi în staţiune să-şi petreacă cît mai plăcut timpul, să soarbă cît mai mult din comorile ce le stau la dispoziţie pe aceste plaiuri frumoase ale patriei. GH. BARBULESCU Aflate de la un deputat In biroul spaţios al preşedintelui de stat se aflau mai mulţi deputaţi şi preşedinţiai comitetelor de cetăţeni, veniţi la o şedinţă îrn care s-au discutat diferite probleme gospodăreşti din cîteva circumscripţii ale comunei. Cei care au luat cuvîntul s-au referit mai mult la lucrări de interes obştesc, propuse de cetăţeni, care urmează sa se efectueze anul acesta prin muncă patriotică. Dintre toţi care au luat cuvîntul mi-a plăcut mai mult, şi nu numai mie, ci la toţi cei prezenţi, cum a vorbit deputatul Pop D. Victor, un om cu tîmplele năpădite de ghiocei, cu faţa brăzdată de riduri, puţin adus de spate — semne ale vîrstei. Vorbea cumpătat, cu mult calcul, cu multă putere de convingere. Ascultîndu-l îţi puteai da seama cît de bine cunoaşte oamenii din comună, cu păsurile lor. Cei prezenţi îl ascultau cu multă luare aminte. Din cele spuse de deputatul Pop D. Victor, mi-am notat cîteva date pentru rîndurile de faţă. Am aflat, de pildă, că în anul acesta cetăţenii din comuna Sîngeorgiu de Pădure şi-au propus ca prin munca patriotică, să construiască un dig pe malul Tîrnavei, lung de cîteva sute de metri, pentru preîntîmpinarea inundării unei străzi reamenajate şi a gospodăriilor aflate pe ea, vor pava străzile Fr. Engels şi Crişan, pe care anul trecut au transportat 17 vagoane de piatră bolovan, pietriş, nisip şi încă multe alte lucrări. După ce a luat sfîrşit şedinţa, unde fiecare deputat, preşedinte al comitetului de cetăţeni a luat la cunoştinţă ce trebuie să facă, cum trebuie să organizeze şi să mobilizeze cetăţenii din circumscripţia lui pentru efectuarea lucrărilor propuse, la invitaţia deputatului Pop D. Victor, am ieşit să facem împreună o plimbare prin comună. Ţinea morţiş să-mi arate „practic“ cum trăiesc sîngeorgienii, ce au realizat ei prin muncă obştească în ultimii ani. Iată-ne în parcul din centrul comunei. Băncile aşezate la tulpina molizilor stufoşi, mai păstrează şi acum prospeţimea vopselei ce au primit-o anul trecut, pe alei, la distanţe proporţionale, există panouri mari, sub sticla cărora sînt înfăţişate aspecte din viaţa economică, politică şi socială a ţării noastre, a UniuniiSovietice şi altor ţări prietene. Ajunşi în strada principală, deputatul se opreşte şi cu un gest de mîndrie mi se adresează: — Un lucru frumos, făcut de gospodarii comunei noastre anul trecut, este ornamentarea cîtorva străzi cu puieţi de tei. In total s-au sădit 1.500 puieţi. Anul acesta, pe alte străzi se vor mai sădi încă pe atîţia. Nu vă mai spun că atunci cînd a fost vorba de ornamentarea acestor străzi, mai întîi, din iniţiativa comitetelor de cetăţeni s-au desfundat 3.200 m de şanţ, şi tot pe această lungime s-au mutat gardurile pentru a se putea construi trotuarele, pe care să le vedeţi gata pietruite. Intrăm în magazinul universal. Lume multă. Aici, şi în alte magazine existente în comună, locuitorii găsesc să cumpere tot ce iau nevoie, de la nasturi şi acul de cusut pînă la motociclete şi covoare orientale. Peste drum de magazin e policlinica. Intrăm. Cîţiva ţărani, aşezaţi pe scaune îmbrăcate în ■ pînză albă, aşteptau să intre în cabinetul de consultaţii. Alături, în două camere spaţioase, frumos îngrijite, am „făcut cunoştinţă“ cu 5 sîngeorgieni în vîrstă de 2—3 zile, cărora abia li se zăreau năsucurile din casele albe ca zăpada. — Iată în ce condiţii se nasc viitorii constructori ai comunismului — zise deputatul, privindu-i ca pe propriii lui copii. Eu şi cei de-o Seamă cu mine n-am avut parte de aşa ceva, ne-am născut în nişte cocioabe, ce au dispărut de mult din comună. Am colindat împreună multe străzi. Pe toate am întîlnit aceleaşi aspecte: trotuare pietruite, curăţenie exemplară, case noi, cu arhitectonică ca la oraş, prin acoperişul cărora pătrund în interior cablurile electrice. Spun case noi pe fiecare stradă, fiindcă numai în ultimii 3 ani în Sîngeorgiu de Pădure s-au construit peste 300. — Vă place comuna noastră? m-a întrebat călăuza mea, deputat regional de 10 ani, cînd ne-am despărţit. — Frumoasă, bine îngrijită, i-am răspuns. M-am despărţit de deputatul Pop D. Victor, gîndindu-mă la cele văzute împreună, la cele spuse de el. De la starea de izolare de altădată în ograda lor proprie, de la preocupările legate de problemele strict personale, oamenii muncii de la sate participă azi în masă, cu mult entuziasm, cu toată priceperea şi puterea lor creatoare la acţiunile de interes obştesc, conştienţi că prin aceasta contribuie la înflorirea patriei noastre socialiste, _ C. CROITORU De curînd numeroaselor instituţii de cultură din ţară li s-a adăugat una nouă: Teatrul regiunii Bucureşti. Colectivul teatrului care se va deplasa îndeosebi în satele regiunii Bucureşti, prezintă spectacole şi în Capitală. Zilele trecute se lucra la finisarea faţadei noului teatru. Bilanţul unei sâptămîni de muncă in fiecare zi de luni, Boarescu Simion, directorul căminului cultural din Răstoliţa, obişnuieşte să treacă cu privirile peste planul săptăminii trecute şi să-şi însemne într-un carnet realizările precum şi ceea ce ar mai fi trebuit să facă. Şi, cu caietul şi cu planul trimestrial în faţă îşi alcătuieşte programul activităţilor culturale din săptămina următoare. Şi, intr-adevăr are ce să-şi însemne un caiet directorul căminului cultural de la Răstoliţa. Căci nu există zi în care la căminul cultural să nu se desfăşoare o activitate culturală. Bunăoară, luni are repetiţie echipa de teatru, care cu piesa „O să fie nuntă mare" de Lucia Demetrius, se pregăteşte pentru Festivalul biv- nal „I. L. Caragiale". Mărfi, în afară de echipa de teatru, corul repetă cîntecele „Hora in colectivă" şi „Dor, dorule". Miercuri, echipa de teatru are din nou repetiţie, iar la club se tine o conferinţă. In acelaşi timp, biblioteca sătească distribuie cărţi cititorilor. Joia este rezervată pentru film, iar vineri seara echipele de teatru şi cor au din nou repetiţie. Simbătă, în cadrul clubului, cei prezenţi îşi însuşesc unele cunoştinţe despre univers, după care asistă la o audiţie colectivă la radio. Duminică, căminul cultural îşi începe activitatea devreme, cînd au loc dimineţile de basme, activitatea de club, concursuri de şah, audifii de radio, iar la bibliotecă se împrumută cărţi. Dupămasă, în afară de film, au loc conferinţe şi informări politice, precum şi „Ora femeii", care este deosebit de apreciată de femeile muncitoare din set. Multe au de invitat la "Orra meii" gospodinele din Răstoliţa. Bunăoară, duminica trecută ei şi-au însuşit unele cunoştinţe despre igiena locuinţei. Şi, iată aşa trece săptămina, care de obicei pare prea scurtă pentru activităţile programate, cu toate că printr-o mai bună organizare s-ar putea programa activităţi culturale mai variate şi mai eficace. Astfel, ar fi bine dacă organizaţia U.T.M. ar trece la organizarea de „roi ale tineretului". Concursurile pe diferite teme ar stimula mult activitatea culturală, nemaivorbind de serile literare, seri de întrebări şi răspunsuri, consfătuiri cu colectiviştii fruntaşi din alte localităţi, ,,călătorii" pe glob etc. care ar face ca activitatea culturală de la cămin să nu fie numai bogată ci și nai interesantă și nai atractivă. M. FILIMON