Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)

1962-02-01 / nr. 26

Din viaţa organizaţiilor sindicale Fiecare problemă a fost dezbătută minuţios Sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R., viaţa sindicală din secţia noastră s-a îmbunătăţit an de an. Grija faţă de oamenii mun­cii devine tot mai mare, condiţiile de muncă se îmbunătăţesc, iar ca­litatea muncii noastre se ridică mereu la nivel mai înalt. La sfîrşitul lunii decembrie şi în­ceputul lunii curente, au avut loc alegerile în cele cinci grupe sindi­cale din cadrul întreprinderii noas­tre, care în baza unui plan de ac­ţiune iau decurs în bune condiţiuni. Nu de mult­­a avut loc alegerea noului comitet­­al sindicatului. Din darea de seamă prezentată de preşedintele comitetului Szász Ioan, cît şi din discuţiile purtate a reieşit că munca sindicală în ca­drul celor cinci grupe, în 1960 şi 1961 ia decurs superior anilor pre­cedenţi. Aceasta a contribuit la idealizarea planului de întreţinere a liniei ferate, ia clădirilor şi po­durilor, la depăşirea planului lu­crărilor de reparaţii periodice. Ca­litatea lucrărilor ia crescut, produc­tivitatea muncii de asemenea, iar preţul de cost ia fost redus consi­derabil. In acţiunea patriotică de colectare a fierului vechi, datorită muncii de lămurire a comitetului sindicatului, angajamentul a­ fost depăşit în 1960 cu 210 tone, iar în 1961, cu 157 tone, colectînd şi expe­diind în total 1.356 tone. In 1961 au fost realizate economii în va­loare de 171.000 lei faț­ă de 135.000 lei la care ne-am angajat. In adunarea de alegeri s-au ară­tat şi lipsurile în activitatea sin­dicală. De pildă, comitetul nu întotdeau­na a fost la înălţimea sarcinii sale în privinţa organizării consfătuiri­lor de producţie, nu ia controlat ţi­nerea cursurilor de reîmprospăta­rea cunoştinţelor din N.T.S., a cursurilor profesionale ţinute cu şefii de echipă. Acţiunile patrioti­ce şi întrecerea socialistă nu au fost destul de bine organizate şi urmărite la fiecare loc de muncă — atelier, linie, pod, clădiri, în­treţinerea zonei C.F. etc. Fruntaşii în producţie n-au fost confirmaţi, nu s-a ţinut o evidenţă clară a acestora decît cu ocazia zilelor fes­tive. Nu s-au urmărit posibilităţile de stimulare materială şi morală a fruntaşilor, districtele şi subuni­tăţile n-au fost clasificate lunar pe baza succeselor obţinute în ca­drul întrecerii socialiste. Trăgînd învăţăminte din discu­ţiile purtate, din greşelile şi pro­punerile făcute, noul comitet ales va putea desfăşura o activitate mai bună decît înainte. IOSIF TEKEBES tehnician la secţia de întreţinere L, 5, C,F,R, Tg.Mureş * Folosirea cu chibzuinţă a creditelor de către unităţile comerciale Organizaţiile şi întreprinderile comerciale din regiunea noastră au folosit în bune condiţiuni şi în anul 1961 creditele care le-au fost puse la dispoziţie prin Ban­ca de Stat. Aceste credite — deo­sebit de utile şi avantajoase prin faptul că sînt rambursabile eşalo­nat, pe termene lungi şi anume din beneficiile peste plan realizate prin obiectivele,în care au fost investite , au contribuit la mo­dernizarea reţelei comerciale, la dotarea ei cu mijloace proprii de transport, cu mobilier şi cu uti­laje, la extinderea micii mecani­­zări. Din fondurile obţinute, conform in­strucţiunilor, O.C.L. „Alimentara“ a înzestrat cu mobilier modern 3 ma­gazine alimentare, alte 16 le-a în­zestrat cu vitrine frigorifice ne­cesare pentru o mai bună conser­vare a produselor uşor alterabile, a cumpărat o autofurgonetă pen­tru aprovizionarea rapidă a cen­trelor din regiune şi a dotat cu un strung, aparate de sudat şi polizoare electrice atelierele de reparaţii. Pentru popularizarea unităţilor sale de desfacere şi modernizare a aspectului lor ex­terior, O.C.L. „Alimentara“ a in­vestit peste 70 mii lei din aceste credite, pentru firme de neon, contribuind astfel şi la înfrumu­seţarea­ oraşelor: Tg. Mureş,­ Re­­­ghin, Topliţa, Odorhei, Borsec. Tot astfel, Trustul regional de alimentaţie publică a reamenajat şi adaptat la noile cerinţe, bufe­tul dietetic „Dorna“ din Tg. Mu­reş, bufetul „Transilvania“ din Reghin, bufetul „Expres“ din To­pliţa, unităţi care dau în noua formă un randament mărit în medie cu 25 la sută faţă de rea­lizările obţinute în fostele loca­luri. La fel, lărgirea parcului pro­priu cu o autodubă de mică ca­pacitate pentru deservirea rapidă a staţiunilor balneo-climaterice Borsec şi Sovata, achiziţionarea a 20 umbrele colorate de plaje pentru terasele de vară şi procu­rarea a 28 serpentine pentru apa­ratele de bere, constituie alte as­pecte ale folosirii creditelor. De-a dreptul reprezentative pentru scopurile urmărite prin a­­cordarea creditelor bancare pot fi considerate obiectivele realizate de I.C.R.T.I. — Tg. Mureș. In­vestirea fondurilor într-un ascen­sor de materiale, cărucioare de transport și un aspirator, denotă că conducerea acestei întreprin­deri şi-a îndreptat atenţia în di­recţia uşurării muncii fizice a lucrătorilor din această unitate. Şi la celelalte întreprinderi ale comerţului cu ridicata, creditele bancare au constituit un ajutor la îndeplinirea sarcinilor de apro­vizionare, mereu mai mari, încurajate de rezultatele obţi­nute prin folosirea creditelor bancare, întreprinderile şi organi­zaţiile comerciale au prevăzut şi pentr­u anul 1962 investiţii de ma­re amploare, cu 1 milion şi ju­mătate lei mai mari decît cele realizate în 1961. Astfel, în pla­nul de măsuri de la I.C.R.A. fi­gurează construirea la Gheor­­ghieni şi Miercurea Ciuc a cîte unui depozit central, cu capaci­tăţi corespunzătoare ca să poată cuprinde un stoc tampon complet de mărfuri alimentare, achiziţio­narea a încă două autobuze izo­terme, lărgirea depozitului cen­tral de ulei comestibil din Tg. Mureş cu 5 cisterne noi, iar pen­tru uşurarea muncii sînt prevă­zute­ instalarea unor benzi trans­portoare şi a unui compresor pen­tru umflarea anvelopelor la auto­vehiculele proprii. Preocupări ase­mănătoare sînt şi la I.C.R.T.I. unde a fost prevăzută achiziţio­narea a două electrocare pentru transportul de mărfuri interdepo­­zit şi a unei autodube. -a­Vt is­.. In reţeaua cu amănuntul, O.C.L. „Produse industriale“ proiectea­ză să-şi reamenajeze încă 7 ma­gazine din regiune, pentru a pu­tea fi adaptate la introducerea în continuare a formelor rapide şi economicoase de vînzare a măr­furilor. Importante investiţii figu­rează şi la T.R.A.P. pentru dez­voltarea şi amenajarea grădinilor şi teraselor de vară „Harghita“, „Transilvania“, „Tulipan” şi „Carpaţi“ din Tg. Mureş, lărgirea reţelei sezoniere mobile cu 8 uni­tăţi, înzestrarea laboratoarelor cu ventilatoare. La O.C.L. „Alimen­tara“ preocuparea centrală este îndreptată în direcţia lărgirii autoparcului propriu cu­­5 autodu­be, 2 tractoare şi 4 remorci. Se­parat, planul de credite bancare mai prevede mărirea silozului central existent de legume-fructe, reamenajarea a 6 magazine de desfacere şi instalarea în conti­nuare a altor firme de neon în valoare de 110.000 lei. Mai trebuie menţionat, că la folosirea chibzuită a investiţiilor din credite bancare a contribuit secţiunea comercială regională, înlesnind întocmirea dosarelor a­­ferente şi eliberînd în mod opera­tiv scrisorile de garanţie cerute de Banca de Stat. IOAN TAUBMAN CRONICA JUDICIARĂ _ A U_F U R A T_D I N_A V UT­U L OBȘTESC Lucrînd în cadrul întreprinderii de morărit din Tg.Mureş, Máthé Andrei, Simon Carol, Moldovan Ioan, Héjjas Martin, Páll Petru, Máthé Ştefan, Sólyom Ernest şi Nagy Ludovic, în mod organizat şi-au însușit treptat din avutul ob­ştesc diferite cantităţi de cereale şi produse măcinate. Faptele lor necinstite au fost însă descoperite şi fiind deferiţi justiţiei iau fost condamnaţi la diferite pedepse cu­prinse între 6 luni şi pînă la 5 ani şi 6 luni închisoare corecţio­­nală. Pedepsele aplicate sînt defi­nitive. FALSIFICATOR DESCOPERIT Mălureanu Nicolae, angajat ca statistician la întreprinderea fo­restieră din Topliţa, sectorul Lun­­ca-Bradului, din spirit de „mări­nimie“ s-a gîndit ca să „ajute“ anumite persoane la reconstituirea vechimii în cîmpul muncii, elibe­­rîndu-le diferite adeverinţe care să le servească drept acte justifi­cative. In contul acestor adeverin­ţe pe care aplica sigiliul unei foste întreprinderi particulare de tristă amintire, încasa cîte 500 de lei, re­­prezentînd „manopera“ şi „mate­rialul“ (hîrtie, cerneală etc.). Poate şi azi şi-ar mai „irosi“ timpul cu astfel de „adeverinţe“ dacă nu iar fi fost însă demascat şi privat de libertatea de­­a mai elibera asemenea acte false, fiind condamnat la doi ani închisoare corecţională. In cei doi ani, va avea tot timpul să reflecteze asu­pra consecinţelor faptelor săvîrşite. HULIGAN NOTORIU Numitul Jani Ioan, scandalagiu şi beţiv notoriu, care nu denult într-un bufet din oraşul Tg.Mureş a comis fapte care nu cadrează cu noile reguli de convieţuire so­cială, a fost sancţionat de instan­ţele judecătoreşti aşa cum se cu­vine. I s-a aplicat o pedeapsă de un an închisoare pentru că a in­sultat persoane necunoscute, după care a mai şi lovit pe vînzătoarea din bufet, precum şi pe un consu­mator paşnic care se afla de faţă. FUNCŢIONAR NECINSTIT Deşi încadrat de curînd în func­ţia de agent fiscal la Sfatul popu­lar al comunei Sîncrai, raionul Tg. Mureş, numitul Barabás Iosif a şi început să „reţină“ pentru sine sume provenite din impozite şi taxe încasate. Dar pe cît de repe­de a început cu săvîrşirea fapte­lor sale necinstite, tot atit de repe­de a şi fost descoperit şi apoi con­damnat la un an închisoare. PAVEL MUSCA juris* STEAUA ROȘIE întreprinderea de instrumente muzi­cale „Doina“ din Capitală. In foto: Andreoiu Nicolae controlînd calita­tea unui bas (he­licon). (Foto : Agerpres: P. Du­mitru). Preocupări ale tineretului Recent, tinerii din organizaţia noastră de U.T.M., au dezbătut într-o adunare pe larg, problema disciplinei de organizaţie precum şi conţinutul adunărilor generale. Discuţiile purtate cu acest prilej au contribuit simţitor la creşterea răspunderii utemiştilor faţă de viaţa de organizaţie, faţă de sar­cinile ce le au de îndeplinit, faţă de titlul de utemist. In lumina acestor frumoase sentimente, s-a discutat despre comportarea unor utemişti, des­pre spiritul lor tovărăşesc în re­laţiile cu ceilalţi colegi care-i în­conjoară. Este în tradiţia organizaţiei noastre să pună în discuţia ute­miştilor activitatea tineretului, a posturilor utemiste de control etc. Analiza făcută ne-a arătat in ce direcţie trebuie să ne îndrep­tăm atenţia pentru a asigura fiecărei adunări generale un bo­gat conţinut educativ. Adunarea de organizaţie a stabilit luarea a o serie de măsuri, printre care şi fixarea din timp a problemelor ce urmează să fie discutate la adunări. Colective de tineri pre­gătesc înainte referate ce urmea­ză să fie discutate. Sîntem încredinţaţi că aceste măsuri şi celelalte pe care le vom lua, însoţite de un ajutor concret vor duce la creşterea rolului edu­cativ al fiecărei adunări. MIOARA PREDA membră a organizaţiei de bază U.T.M.—L.R.C.C. Luduş 3 Din activitatea cooperatorilor Colectivul de munci al coope­rativei invalizilor „Mureşul“ din Tg. Mureş, a încheiat anul 1961, cu frumoase rezultate. In urma măsurilor aplicate, au satisfăcut mai pe larg cerinţele oamenilor muncii, iar calitatea lucrărilor a fost mult­ îmbunătăţită. In scopul menţinerii prestigiului cîştigat, în acest an planul de măsuri tehnico-organizatorice cu­prinde o serie de probleme legate de lărgirea reţelei de deservire. Astfel, se vor­­înfiinţa­­ în diferite părţi ale oraşului secţii noi de reparat încălţăminte şi de croito­rie. In cursul­ lunii, ianuarie s-a înfiinţat o secţie de confecţionat nasturi din coarne de bovine. Fiind bine utilată, această secţia produce nasturi de bună calitate avînd un finisaj corespunzător. De asemenea, secţia de nasturi din scoici a fost reorganizată, în­zestrată cu maşini noi, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea aspec­tului produselor. GHEORGHE TURCU corespondent voluntar Aproape de cerinţele oaspeţilor Ascunsă printre fagii dezbrăcaţi de mantia lor verde, Sovata a îm­brăcat haina de puf a iernii. Obiş­nuitul joc zglobiu de pe lacul Ur­­su s-a liniştit, iar unda lui nu mai este tulburată decît de micile cris­tale de nea ce destul de des se scaldă în apa sa. Cu toate acestea staţiunea frea­mătă de veselie. Cărăruile ce duc spre înălţimi sînt bătute zilnic de sute de oaspeţi sosiţi în Sovata să petreacă concediul de odihnă cît mai plăcut. Alţii, atraşi de re­­num­ele binemeritat al apelor, cu deosebite efecte terapeutice, vin să se trateze. Toţi sînt întîmpinaţi cu ospitalitate. Conducerea staţiu­nii, sub conducerea organizaţiei de partid, se străduie să facă tot mai plăcută odihna oamenilor muncii. Alături de alte condiţii create în stafiune, o înaltă grijă se acor­da cazării şi hrănirii oamenilor muncii. MAGAZII MODEL Bogatele sortimente de mărfuri frumos raionate sînt păstrate cu atenţie în magaziile alimentare. Cînd cercetezi mai îndeaproape rafturile găseşti în ele alimente conservate şi proaspete. l(i Incin­tă privirile rafturile cu conserve de mazăre verde, spanac tocat, vi­nete tocate, conopidă. In alt raion întîlneşti toate soiurile de gemuri, compoturi, esenţe pentru cofetărie, miere de albine şi alte multe sor­timente păstrate pînă la noua re­coltă din acest an. Aproape mereu de cerinţele oas­peţilor, serviciul aprovizionare s-a străduit să aibă la îndemînă cit mai multe alimente bine conser­vate,, care­ să se„păstr,p­e timp in­, delungat. SILOZURILE DE ZARZAVATURI Cînd afară totul este îmbrăcat în alb, interioarele magaziilor sînt înțesate de zarzavaturi frumos aşe­zate în silozuri. Se remarcă în primul rînd, sortimentul gulioare­­lor, morcovilor, cartofilor, în mij­locul cărora se găsesc coşurile de aerisire permanentă, iar pătrunje­lul ce înfrunzeşte ca primăvara, îşi leapădă frunzişul periodic. Din plăpîndele frunze se fac gustoa­sele supe dietetice. PRIMELE TRUFANDALE Pentru a satisface mai deplin cerinţele oaspeţilor veniţi la odih­nă şi­ tratament, conducerea sta­ţiunii le-a servit de mai multe ori trufandale din primele recolte de seră. Deşi trecuseră numai 25 de zile din ianuarie, oaspeţii din sta­ţiunea Sovata au gustat roşii proaspete, salată verde, ciorbe de gulioare, salate de castraveţi etc. Adesea pofta de peşte a pescari­lor dobrogeni şi a oltenilor este satisfăcută şi acum, dar cu păs­trăvi de la Cîmpul Cetăţii. Toate acestea dovedesc cită grijă se acordă oamenilor muncii ce-şi pe­trec odihna sau sînt la tratament la Sovata. MENIURI LA ALEGERE întocmite cu mai multe zile înainte şi conform prescriptiunilor medicului, meniurile sînt pregătite ştiintific şi deosebit de igienic in fiecare zi. Ţinînd seama de do­leanţele oaspeţilor, conducerea cantinei pregăteşte cîte 5 — 6 me­niuri dietetice, iar alte două sau trei la cele obişnuite. Mesele gus­toase şi bogate în substanţe hră­nitoare sînt pregătite cu grijă de priceputele bucătărese Kalancgs Eugenia, Lukács Margareta, Szo­lok Elisabeta, Szöcs Margareta, Balázs Catalina. Cîte mulţumiri nu le sînt adre­sate lor de sutele de oaspeţi şi turişti. Mesele ca şi preparatele culinare, specifice ardeleneşti ca şi supele şi mîncărurile din diferi­te regiuni ale ţării sînt servite du­pă­­ dorinţă. Consultînd în fiecare zi oaspeţii"şi­ finind seama de pro­punerile şi sugestiile lor, li se pre­gătesc zilnic mese tot mai gustoa­se şi mai consistente. Iluminarea în sala mare a can­tinei lasă însă de dorit. Ar fi bine ca sala cantinei centrale să fie mai bine iluminată, cu o lumină plăcu­tă şi mai vie, că adesea ea este destul de palidă. APA CRISTAL In afară de apa proaspătă şi bună a izvoarelor de munte ce se scurg pînă la sursa centrală, oa­menilor bolnavi li s-a pregătit o apă specială. Apa cristal, o apă aci­dulată cu acid natural de Malnaş este servită în butelii la fiecare masă. Ea are un efect terapeutic deosebit. Iată cum personalul staţiunii se străduie să creeze condiţiuni tot mai bune de alimentaţie, ală­turi de condiţiile bune de odihnă şi tratament. Rămîne ca cei sosiţi în staţiu­ne să-şi petreacă cît mai plăcut timpul, să soarbă cît mai mult din comorile ce le stau la dispo­ziţie pe aceste plaiuri frumoase ale patriei. GH. BARBULESCU Aflate de la un deputat In biroul spaţios al preşedinte­lui de stat se aflau mai mulţi de­putaţi şi preşedinţi­­ai comitetelor de cetăţeni, veniţi la o şedinţă îrn care s-au discutat diferite proble­me gospodăreşti din cîteva circum­scripţii ale comunei. Cei c­are au luat cuvîntul s-au referit mai mult la lucrări de interes obştesc, pro­puse de cetăţeni, care urmează sa se efectueze anul acesta prin mun­că patriotică. Dintre toţi care au luat cuvîn­tul mi-a plăcut mai mult, şi nu numai mie, ci la toţi cei prezenţi, cum a vorbit deputatul Pop D. Victor, un om cu tîmplele năpădite de ghiocei, cu faţa brăzdată de riduri, puţin adus de spate — sem­ne ale vîrstei. Vorbea cumpătat, cu mult calcul, cu multă putere de convingere. Ascultîndu-l îţi pu­teai da seama cît de bine cunoaşte oamenii din comună, cu păsurile lor. Cei prezenţi îl ascultau cu multă luare aminte. Din cele spuse de deputatul Pop D. Victor, mi-am notat cîteva date pentru rîndurile de faţă. Am aflat, de pildă, că în anul acesta cetăţe­nii din comuna Sîngeorgiu de Pă­dure şi-au propus ca prin munca patriotică, să construiască un dig pe malul Tîrnavei, lung de cîteva sute de metri, pentru preîntîmpi­­narea inundării unei străzi re­­amenajate şi a gospodăriilor afla­te pe ea, vor pava străzile Fr. En­gels şi Crişan, pe care anul trecut au transportat 17 vagoane de pia­tră bolovan, pietriş, nisip şi încă multe alte lucrări. După ce a luat sfîrşit şedinţa, unde fiecare deputat, preşedinte al comitetului de cetăţeni a luat la cunoştinţă ce trebuie să facă, cum trebuie să organizeze şi să mobilizeze cetăţenii din circum­scripţia lui pentru efectuarea lu­crărilor propuse, la invitaţia de­putatului Pop D. Victor, am ieşit să facem împreună o plimbare prin comună. Ţinea morţiş să-mi arate „practic“ cum trăiesc sîngeorgienii, ce au realizat ei p­rin muncă ob­ştească în ultimii ani. Iată-ne în parcul din centrul co­munei. Băncile aşezate la tulpina molizilor stufoşi, mai păstrează şi acum prospeţimea vopselei ce au primit-o anul trecut, pe alei, la distanţe proporţionale, există pa­nouri mari, sub sticla cărora sînt înfăţişate aspecte d­in viaţa econo­mică, politică şi socială a ţării noastre, a Uniunii­­Sovietice şi al­tor ţări prietene. Ajunşi în strada principală, de­putatul se opreşte şi cu un gest de mîndrie mi se adresează: — Un lucru frumos, făcut de gospodarii comunei noastre anul trecut, este ornamentarea cîtorva străzi cu puieţi de tei. In total s-au sădit 1.500 puieţi. Anul aces­ta, pe alte străzi se vor mai sădi încă pe atîţia. Nu vă mai spun­ că atunci cînd a fost vorba de orna­mentarea acestor străzi, mai întîi, din iniţiativa comitetelor de cetă­ţeni s-au desfundat 3.200 m­­ de şanţ, şi tot pe această lungime s-au mutat gardurile pentru a se putea construi trotuarele, pe care­­ să le vedeţi gata pietruite. Intrăm în magazinul universal. Lume multă. Aici, şi în alte maga­zine existente în comună, locuitorii găsesc să cumpere tot ce iau nevo­ie, de la nasturi şi acul de cusut pînă la motociclete şi covoare orientale. Peste drum de magazin e policlinica. Intrăm. Cîţiva ţărani, aşezaţi pe scaune îmbrăcate în ■ pînză albă, aşteptau să intre în cabinetul de consultaţii. Alături, în două camere spaţioase, frumos în­grijite, am „făcut cunoştinţă“ cu 5 sîngeorgieni în vîrstă de 2—3 zile, cărora abia li se zăreau năsucu­rile din casele albe ca zăpada. —­ Iată în ce condiţii se nasc viitorii constructori ai comunismu­lui — zise deputatul, privindu-i ca pe propriii lui copii. Eu şi cei de-o Seamă cu mine n-am avut parte de aşa ceva, ne-am născut în nişte cocioabe, ce au dispărut de mult din comună. Am colindat împreună multe străzi. Pe toate am întîlnit ace­leaşi aspecte: trotuare pietruite, curăţenie exemplară, case noi, cu arhitectonică ca la oraş, prin aco­perişul cărora pătrund în interior cablurile electrice. Spun case noi pe fiecare stradă, fiindcă numai în ultimii 3 ani în Sîngeorgiu de Pădure s-au construit peste 300. — Vă place comuna noastră? m-a întrebat călăuza mea, deputat regional de 10 ani, cînd ne-am despărţit. — Frumoasă, bine îngrijită, i-am răspuns. M-­am despărţit de deputatul Pop D. Victor, gîndindu-mă la ce­le văzute împreună, la cele spuse­­ de el. De la starea de izolare de altădată în ograda lor proprie, de la preocupările legate de probleme­le strict personale, oamenii mun­cii de la sate participă azi în ma­să, cu mult entuziasm, cu toată priceperea şi puterea lor creatoa­re la acţiunile de interes obştesc, conştienţi că prin aceasta contri­buie la înflorirea patriei noastre socialiste, _ C. CROITORU De curînd numeroaselor instituţii de cultură din ţară li s-a adăugat una nouă: Teatrul regiunii Bucureşti. Colectivul teatrului care se va deplas­a îndeosebi în satele regiunii Bucureşti, prezintă spectacole şi în Capitală. Zilele trecute se lucra la finisarea faţadei noului teatru. Bilanţul unei sâptămîni de muncă in fiecare zi de luni, Boarescu Simion, directorul căminului cultural din Răstoli­­ţa, obişnuieşte să treacă cu privirile pes­te planul săptăminii trecute şi să-şi în­semne într-un carnet realizările precum şi ceea ce ar mai fi tre­buit să facă. Şi, cu caietul şi cu planul trimestrial în faţă îşi alcătuieşte programul activităţilor culturale din săptămina urmă­toare. Şi, intr-adevăr are ce să-şi însemne un caiet directorul cămi­nului cultural de la Răstoliţa. Căci nu există zi în care la căminul cultural să nu se desfăşoare o activitate culturală. Bunăoară, luni are repetiţie echipa de teatru, care cu piesa „O să fie nuntă ma­re" de Lucia Deme­trius, se pregăteşte pentru Festivalul biv-­­ nal „I. L. Caragia­­le". Mărfi, în afară de echipa de teatru, corul repetă cîntecele­­ „Hora in colectivă"­­ şi „Dor, dorule". Miercuri, echipa de teatru are din nou repetiţie, iar la club se tine o conferinţă. In acelaşi timp, bi­blioteca sătească dis­tribuie cărţi cititori­lor. Joia este rezerva­tă pentru film, iar vi­neri seara echipele de teatru şi cor au din nou repetiţie. Simbă­­tă, în cadrul clu­bului, cei prezenţi îşi însuşesc unele cunoş­tinţe despre univers, după care asistă la o audiţie colectivă la radio. Duminică, că­minul cultural îşi în­cepe activitatea de­vreme, cînd au loc dimineţile de basme, activitatea de club, concursuri de şah, audifii de radio, iar la bibliotecă se îm­prumută cărţi. După­­masă, în afară de film, au loc conferin­ţe şi informări poli­tice, precum şi „Ora femeii", care este deo­sebit de apreciată de femeile muncitoare din set. Multe au de invitat la "Or­­ra meii" gospodinele din Răstoliţa. Bunăoară, duminica trecută ei şi-au însuşit unele cunoştinţe despre i­­giena locuinţei. Şi, iată aşa trece săptămina, care de o­­bicei pare prea scur­tă pentru activităţile programate, cu toa­te că printr-o mai bu­nă organizare s-ar putea programa acti­vităţi culturale mai variate şi mai efica­ce. Astfel, ar fi bine dacă organizaţia U.T.M. ar trece la or­ganizarea de „roi ale tineretului". Con­cursurile pe diferite teme ar stimula mult activitatea culturală, nemaivorbind de se­rile literare, seri de întrebări şi răspun­suri, consfătuiri cu colectiviştii fruntaşi din alte localităţi, ,,călătorii" pe glob etc. care ar face ca activitatea culturală de la cămin să nu fie numai bogată ci și nai interesantă și nai atractivă. M. FILIMON

Next