Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)

1962-02-14 / nr. 37

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 37 (1.222) | Miercuri, 14 februarie 1962 | 4 pagini 20 bani Din două întovărăşiri o gospodărie colectivă Gospodăriile agricole colective din raza oraşului Tg. Mureş sînt binecunoscute nu numai de ţăranii muncitori din satele din jur, ci şi de mulţi alţii, din alte raioane ale regiunii noastre. Gospodăria agri­colă colectivă din Sîntana de Mu­reş, bunăoară, deţine la suta de hectare teren agricol un fond de bază în valoare de peste 580.000 lei. Veniturile băneşti la suta de hectare teren agricol depăşesc de asemenea 350.000 lei. Colectiviştii de aici, prin lucrarea pămîntului pe întinderi mari, cu mijloace me­canizate, obţin an de an producţii tot mai mari la hectar. In 1961, de pildă, gospodăria colectivă din Sintana de Mureş a realizat In medie dite 2.274 kg grîu la hectar, faţă de 2.140 kg în 1957, sau 1.970 kg în anul 1951. Gospodăria colectivă din Curteni de asemenea, a realizat o producţie medie de 2.200 kg grîu la hectar, iar cea din cazna de peste 2.500 kg. Creşterea producţiei la hectar, sporirea valorii fondului de bază au dus şi duc la continua ridicare a nivelului de trai material şi cul­tural al colectiviştilor din aceste sate. Atit Sîntana cît şi Curteniul şi celelalte sate colectivizate, în ultimii ani au fost aproape com­plet reconstruite. De la un capăt la celălalt al satelor au apărut case mari şi frumoase, în care şi-au găsit loc belşugul şi bună­starea. PUTEREA EXEMPLULUI Exemplul concret al acestor gos­podării colective a avut o mare influenţă asupra ţăranilor înto­vărăşiţi din satele din jur. Intovă­­răşiţii din Remetea şi Beşa (sate aparţinătoare de oraşul Tg. Mu­reş), au urmărit îndeaproape rea­lizările gospodăriilor colective ve­cine. Mul­ţi au fost oaspeţii bine primiţi ai colectiviştilor din aceste sate. Colectiviştii le-au vorbit ca la nişte prieteni dragi despre suc­cesele obţinute, despre viaţa tot mai îndestulată ce le-o asigură gospodăria colectivă, îndemnîndu-i pe întovărăşiţi să le urmeze exem­plul. Intovărăşiţii au urmărit cu mult interes şi lucrările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. Sub permanenta îndrumare a comite­tului orăşenesc de partid, intovă­răşiţii au studiat cuvîntarea tova­răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chemarea şi recomandările Con­sfătuirii. De asemenea, au studiat capitol cu capitol, statutul model al gospodăriei agricole colective. — Să păşim şi noi pe calea cea dreaptă — au spus comuniştii, în­­demnînd pe consătenii lor să trea­că de la întovărăşire la gospodă­ria agricolă colectivă. înainte de a păşi pe această cale, oamenii s-au sfătuit, au făcut planuri. Atlt la Remetea cît şi la Beşa au fost întovărăşiri mici. Din experienţa gospodăriilor co­lective fruntaşe, intovărăşiţii de aici şi-au dat seama că cu cît gospodăria colectivă e mai mare, cu atît cresc şi puterea ei eco­nomică şi posibilităţile de dezvol­tare. Tocmai de aceea, la îndem­nul comuniştilor, intovărăşiţii din Remetea şi Beşa au hotărit să se unească şi să întemeieze o singu­ră gospodărie agricolă colectivă. Şi iată-i în ziua de 10 februarie pe toţi în clubul întreprinderii „Electro-Mureş“ din Tg. Mureş, sărbătorind noul pas făcut în viaţă. 301 familii din cele două întovărăşiri agricole au pus bază solidă gospodăriei agricole colec­tive „Unirea“. Preşedinte al gospodăriei agri­cole colective a fost ales Deák Iosif. — Plan de producţie încă nu avem — spune preşedintele. In schimb ştim ce avem de făcut. In prezent, valoarea fondului de bază al gospodăriei este de 240.000 lei. Eforturile noastre se vor îndrepta în primul rînd spre creşterea con­tinuă a fondului de bază. In ce priveşte folosirea terenului, ne orientăm în direcţia obţinerii de venituri băneşti cît mai mari. In­­trucît sîntem în raza oraşului Tg. Mureş, o ramură principală de producţie in cadrul gospodăriei va fi legumicultura, pentru aprovizio­narea din belşug a oamenilor muncii din oraş cu legume şi zar­zavaturi proaspete. Că legumicultura constituie o ramură aducătoare de mari veni­turi ştiu cu toţii membrii gospodă­riei agricole colective „Unirea“. — La întocmirea planului de producţie — spune brigadierul Szabó Alexandru —, trebuie să prevedem şi dezvoltarea creşterii păsărilor, care de asemenea repre­zintă o ramură aducătoare de mari venituri. Nu intenţionăm să arătăm posi­bilităţile ce există în această tî­­nără gospodărie colectivă pentru dezvoltarea ei economică şi orga­nizatorică. Vrem să arătăm doar atît că membrii acestei gospodării sînt hotărîţi cu toţii ca uniţi în marea familie a colec­tiviştilor, să facă din gospodăria lor o unitate puternică, izvor de bunăstare şi fericire. P. PASCU : Săptămîna trecută au luat fiinţă noi gospodării agricole colective şi în raioanele Tg. Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Gheorghieni şi Odor­­hei. Intovărăşiţii din Cozma, Bo­­bohalma, Biia, Valea Strîmbă etc., au păşit cu încredere în marea fa­milie a colectiviştilor. In cele 14 gospodării agricole colective în­fiinţate în săptămîna trecută s-au unit peste 3.000 familii, cu peste 10.000 hectare de pămînt. In zilele următoare vor lua fiinţă noi gos­podării colective, ţăranii muncitori păşind cu încredere pe calea ară­tată de partid, pe calea gospodă­riei agricole colective. Adunarea populara de la Ineu Sîmbătă, 10 februarie, încăpătoa­­rea­ sală­­a căminului cultural din satul Ineu, comuna Cîrja, raionul Ciuc, s-a umplut pînă la refuz de mulţimea de ţărani muncitori care au venit aici, să participe la marea adunare populară. Cetăţenii s-au întrunit pentru a dezbate succesele obţinute în dezvoltarea social-eco­­nomică a satului, perspectivele sa­le de viitor, cît şi cele mai impor­tante probleme legate de încheie­rea colectivizării agriculturii. La adunarea cetăţenilor din I­­neu au participat tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al Comitetului de partid al regiunii Mureş-Autonoma Maghiară, Bálint Iosif, secretar al Comitetului raional de partid Ciuc, Csáki Dionisie, deputat în Marea Adunare Naţională precum şi re­prezentanţi ai colectiviştilor din comuna Cîrţa. La adunare, din însărcinarea co­mitetului executiv al sfatului popu­lar comunal, deputatul Salamon Ludovic a prezentat o dare de sea­mă asupra­­ succeselor obţinute în ultimii ani în domeniul dezvoltă­rii social-culturale a comunei, al creşterii nivelului de trai al ţăra­nilor muncitori cît şi asupra pers­pectivelor măreţe ce stau în faţa lor. Din darea de seamă a reieşit că, în anii puterii populare, ca un rod al conducerii şi îndrumării de către partid, în viaţa cetăţenilor din co­muna Cîrţa şi a satelor aparţină­toare ei, printre care şi Ineu, au­­ survenit schimbări profunde care au schimbat din temelie înfăţişa­rea de odinioară a acestor aşezări, viaţa locuitorilor lor. Transformări profunde s-au petrecut în mod deo­sebit la Cîrţa, unde ţăranii munci­tori, în urmă cu 10 ani, au pus temelia unei gospodării agricole colective, care an de an a crescut şi s-a dezvoltat, constituind pen­tru membrii ei un izvor nesecat de bunăstare şi fericire. De la întemeierea gospodăriei şi pînă în aceste zile, fondul de bază al gospodăriei a crescut de 18 ori. A sporit în mod vertiginos­­ şeptelul de animale, pe suta de hectare revenind în prezent 56 ca­pete bovine, din care 25 vaci. Su­perioritatea agriculturii socialiste o dovedeşte şi faptul că pe cîtă vreme în trecut ţăranii muncitori pe loturile lor individuale nu reu­şeau să obţină în medie nici mă­car 1.000 kg grîu la ha, anul tre­cut colectiviştii din Cîrţa au obţi­nut în medie 2.500 kg grîu, 2.400 kg secară și 1.900 kg orzoaică la ha. Veniturile realizate de gospo­dăria agricolă Colectivă din Cîr­ta anul trecut însumau 500.000 lei, ceea ce a făcut posibil ca și produsele distribuite după zilele­­munca efectuate să fie ridisai.­Valoarea zilei-muncă­­a fost de 22 lei. Darea de seamă a trecut în re­vistă şi realizările obţinute pe li­nia ridicării nivelului social-cul­tural al comunei, printre care: con­struirea la două cămine culturale, dotarea bibliotecii cu peste 10.000 de volume de cărţi care stau la dispoziţia ţăranilor muncitori, etc. Comuna dispune de un corp didac­tic compus din 20 de persoane, pe cîtă vreme sub regimul burghezo­­moșieresc numărul acestora era de abia 2—3. Numai în anul trecut elevilor de la clasele I—VII le-au fost distribuite manuale școlare în mod gratuit, în valoare de pes­te 18.000 Iei. Pe marginea dării de seamă au luat cuvîntul mai mulţi Cetăţeni, printre care Bartha Arcadiu al lui Francisc care a şi înaintat cerere pentu a fi primit în gospodăria ♦agricolă colectivă ce urmează să ia fiinţă la Ineu, Gyenge Ioan, Both Ştefan şi alţii, care de ase­menea au înaintat asemenea ce­reri. Au luat cuvîntul numeroşi alţi ţărani muncitori care au făcut re­cent o vizită la gospodăria agri­colă colectivă din Vrabia. Ei au vorbit cu mult entuziasm despre cele văzute acolo, despre viaţa nouă şi îmbelşugată a colectiviş­tilor. , In cuvîntul său Csáki Dionisie, deputat în Marea Adunare Naţio­nală a arătat că gospodăria agri­colă colectivă este singura cale pentru ridicarea nivelului de trai al ţărănimii muncitoare din în­treaga ţară, şi deci şi pentru oa­menii muncii de la sate din raionul Ciuc. El a chemat ţăranii munci­tori din satul Ineu să păşească cu încredere pe calea indicată de partid, calea agriculturii socialiste. La adunarea cetăţenilor din Ineu a luat cuvîntul tovarăşul Jakab Ştefan, secretar al comitetului re­gional, de partid, care a transmis adunării salutul călduros al co­mitetului regional de partid. După ce ia trecut în revistă ma­rile realizări înfăptuite de poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a partidului în toate domeniile de activitate, vorbitorul a subliniat grija deosebită pe care partidul o acordă dezvoltării economice şi social-culturale a regiunilor în tre­cut rămase în urmă, printre care şi regiunii noastre, pe care regimul burghezo-moşieresc şi cel horthyst, au ţinut-o în cea mai mare îna­poiere. Grija pe care partidul o acordă dezvoltării economice şi social-cul­­turale a regiunii se reflectă la tot pasul şi în raionul Ciuc. In cuvîntul său, tovarăşul Jakab Ştefan s-a ocupat îndeaproape şi de problemele dezvoltării agricul­turii raionului, de succesele mari obţinute de gospodăriile agricole colective existente, de uriaşele (Continuare în pag. 3-a) Pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1962 Alte colective de întreprinderi işi iau angajamente însufleţite in întrecerea socialistă !"Clocotul muncii entuziaste ce are loc în fabrici, uzine, şantiere de construcţii, in exploatările forestiere, în unităţile socialiste din agricultură etc., ilustrează cum nu se poate mai bine avîntul cu care oamenii muncii, sub conducerea şi îndrumarea organelor şi or­ganizaţiilor de partid, desfăşoară între­cerea socialistă. Ei sînt hotărîţi să dezvolte continuu rezultatele obţinute în în­făptuirea măreţelor obiective stabilite de cel de-al lll-lea Congres al partidului. In 1961 s-a desfăşurat o largă întrecere socialistă, care a cuprins mase mari de oameni ai muncii. Drept urmare, pla­nul de stat a fost îndeplinit cu mult înainte de termen. Realizările dobîndite anul trecut au confirmat în practică vala­bilitatea criteriilor stabilite de Directivele C.C. al P.M.R. în legă­tură cu obiectivele principale ale întrecerii socialiste — criterii care au stat la baza însufleţitei întreceri. Folosind preţioasa experienţă din anul trecut, oamenii muncii sînt hotărîţi să ridice în acest an întrecerea socialistă la un nivel mai înalt, în scopul realizării exem­plare­ a sarcinilor de plan, stabilite de cel de-al treilea an al planu­lui de şase ani. Discutînd în cadrul unor adunări însufleţite — în lumina Direc­tivelor — despre posibilităţile concrete şi rezervele interne care există în fiecare sector, secţie şi loc de muncă, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii — cei care înfăptuiesc planul de stat — îşi iau noi angajamente în întrecerea socialistă. Ei îşi fixează ca obiec­tive principale ale întrecerii îmbunătăţirea calităţii produselor, creşterea productivităţii muncii, realizarea de economii şi bene­ficii peste cele planificate. In cele ce urmează publicăm angajamentele unor colective de muncă din regiunea noastră. Cuvîntul forestierilor din Topliţa In anul 1961, colectivul de mun­că al Intreprinderii forestiere din Topliţa, sub conducerea comitetu­lui de partid, desfăşurînd larg în­trecerea socialistă pentru îmbu­nătăţirea calităţii produselor, spo­rirea producţiei, ridicarea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţu­lui de cost, a obţinut succese însemnate. In anul trecut s-au dat peste plan produse în valoare de 11.500.000 lei şi s-au realizat 3.966.000 lei economii la preţul de cost şi 1.612.000 lei beneficii peste plan. Pe temeiul rezultatelor obţinute în anul 1961 şi studiind cu atenţie posibilităţile de valorificare a re­zervelor interne, în lumina Direc­tivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale între­cerii socialiste, colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri, sub conducerea comitetului de partid, se angajează să înfăptuiască ur­­­mătoarele obiective: 1. Asigurar­ea materialului de împădurire de bună calitate, în vederea realizării şi depăşirii pla­nului de împădurire cu 50 ha şi a obţinerii a 150.000 lei economii la împăduriri prin muncă patriotică. 2. Reducerea pierderilor de lemn la recoltarea şi manipularea mate­rialului lemnos, (faţă de 1961), la ruşinoase cu 0,5%, la fag cu 1,2%; valorificarea căzăturilor din pădure, a lemnului din instalaţiile scoase din funcţiune, precum şi a lemnului rămas de-a lungul dru­murilor, realizindu-se astfel pe această cale o economie de 4.500 m­c material. 3. îmbunătăţirea sortării masei lemnoase, în special la fag, va asi­gura realizarea în plus faţă de anul 1961, a unei cantităţi de 5.000 m­c buşteni derulat cl. I pentru C.I.L. Gălăuţaş; produce­rea a 500 tone mangal de bocşă din resturi de exploatare (buturi­­crăci), precum şi asigurarea mate­riei prime, în afara sarcinilor de plan, pentru 1.800 m­c doage am­balaj. 4. Extinderea folosirii mecanis­melor în exploatările forestiere, prin atingerea la finele anului 1962 a gradului de mecanizare, la doborît şi secţionat de 50%, la scos­ apropiat de 32%, la încărcat mecanic de 20%. 5. Extinderea metodei de lucru în brigăzi complexe mari şi mici cu plata în acord global, pentru a se da în producţie în anul 1962 prin această metodă 80% din ma­sa lemnoasă, cu 10% peste reali­zările anului 1961. 6. Va creşte productivitatea uti­lajelor în fabricile de cherestea, prin utilizarea gaterelor la întrea­ga lor capacitate, asigurîndu-se la răşinoase 4,35 m c/gater/oră, faţă de 4,28 m c/gater/oră în 1961, iar la fag de 3,80 m c/ga­ter/oră faţă de 3,76 m c/gater/oră. 7. In vederea reducerii consu­mului specific se va mări producti­vitatea ferăstraielor-panglică, pen­tru a se realiza 35.000 m p lunar la cele cu peste 10 ani vechime și 52.000 m p lunar la cele sub 10 ani vechime. La cherestea ră­şinoase, consumul specific se va reduce de la 1,493 realizat în 1961, la 1.484 în 1962, prin care se va realiza o economie de 1.815 m­c buşteni gater răşinoase. Se va asigura creşterea productivită­ţii muncii fizice la cherestea răşi­noase cu 14% şi la cherestea fag cu 15% peste realizările anului 1961. Ca urmare a realizării obiecti­velor de mai sus, se vor obţine în plus faţă de plan, produse în va­loare de 2.000.000 lei, economii la preţul de cost peste sarcina plani­ficată în valoare de 100.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 800.000 lei. Conducerea întreprinderii, sub îndrumarea organelor şi organiza­ţiilor de partid, şi avînd sprijinul organelor sindicale şi U.T.M., va întocmi un plan de măsuri pentru traducerea în viaţă a acestor an­gajamente, contribuind astfel la îndeplinirea în cele mai bune con­­diţiuni a planului pe anul 1962. VEŞTI DIN REGIUNE 415 INSTALAŢII FRIGORIFICE An de an creşte spaţiul frigori­fic destinat conservării şi depozi­tării mărfurilor alimentare. In re­giunea noastră, în anul 1959 exis­tau doar 76 asemenea instalaţii în diferite localităţi, ajungînd în 1961 la 415 instalaţii. In aceste zile se execută lucrările de verifi­care­­ şi reparaţii a acestor insta­laţii, urmînd ca la data de 31 martie toate cele 415 instalaţii s­ă fie puse în funcţiune. BILANŢ RODNIC Zilele trecute la Iernut a avut loc adunarea de dare de seamă a membrilor cooperativei de credit. După prezentarea dării de sea­mă a consiliului de conducere, a bilanţului şi egaţul de bensi­cy şi cheltuieli pe anul 1961, delegaţii la adunare au dezbătut cu mult spirit de răspundere realizările şi lipsurile din anul trecut. In cuvîntul lor, delegaţii Henteş Ionel, Apoloţan Petru din Lechin­­ţa, Hădărig Gheorghe, Dascăl Vio­rel, Şuteu Teodor şi mulţi alţii au scos în evidenţă rodnica activitate desfăşurată de consiliul de condu­cere al cooperativei de credit. Printre altele, ei­­au arătat că în anul care a trecut au fost împăr­ţite 358 împrumuturi în valoare de 375.000 lei, CREŞTE NUMĂRUL DEPUNĂTORILOR LA C.E.C. Acţiunea de economisire a sur­plusului din veniturile băneşti obţinute în producţie a cuprins şi Un mare numit de muncitori de la C.I.L. Reghin. Numai la depo­zitul de cherestea, de pildă, nu­mărul depunătorilor C.E.C. a cres­cut cu 40, iar suma ce o vor depune la C.E.C. se ridică lunar la aproape 5.000 lei. După cum ne informează corespondentul nos­tru voluntar Ilie Lateş, însem­nate sume s­e economisesc şi de lu­crătorii brigăzii de sortatori de la rampa de răşinoas­e care economi­sesc lunar aproape 1.000 iei, Sonda 28, comuna Jane, Jianu, raionul Balș, regiune Oltenia. Ajutorul de maistru (son­dor) Matei Marin închide ver­­tilul de la capul hidraulic per­­tru proba hidraulică a instale­ției. Vom ridica ponderea calității superioare Colectivul­­Fabricii de geamuri­­­bilite în Directivele C. C. al Tîrnăveni, în baza criteriilor sta-1 P.M.R. se angajează: — să ridice ponderea calității I la geam tras de la 70 la 72 din cantitatea totală de geam tras executat în anul 1962; — să reducă pierderile de fabricaţie la sticlărie cu 10 la sută; — să execute geamuri şlefuite plan, respectiv geamuri cristal şi oglinzi cristal; — să introducă în compoziţie la fabricarea buteliilor pînă la 50% nisip argilos şi să se reducă la minimum cenuşa de pirită; — să depăşească valoarea producţiei globale pe anul 1962 cu 1.550.0000 lei, pe seama sortimentelor sticlăriei şi geamuri turnate; — să sporească indicele de utilizare intensivă a cuptorului de recoacere nr. 2 din cadrul secţiei turnata de la 21,8 la 25 mp geam ornament pe m 1 în 24 de ore; — să ridice productivitatea muncii cu 2,7% peste sarcinile plan­­nificate pe cap de salariat; — prin reducerea prețului de cost să realizeze economii în va­loare de 267.000 lei, şi un beneficiu peste plan de 483.000 lei. Să reducă consumurile speci­fice, după cum urmează: — la azotat de argint de la 9 kg la 6 kg/mia m­p efectiv oglin­dă obișnuită; — la nisip Văleni pentru butelii de la 0,568 la 0,552 tone nisip/tone produs; — la cherestea rășinoase de la 2,3 la 2,2 mc/mia mp bază geam tras 2 mm. ■ / ; Pentru a fi realizate aceste obiective, colectivul întreprinderii a aplicat o serie de măsuri tehnico-organizatorice și sînt în curs de aplicare altele, in baza propunerilor muncitorilor. Lemnul — .n­r. . . . .­­ . . . mai superior valorificat1 Folosind experienţa acumulată în anul trecut în întrecerea socia­listă organizată pe baza Directi­velor C.C. al P.M.R., colectivul C.I.L.-ului Reghin, sub conducerea comitetului de partid, şi-a luat noi angajamente. Studiind cu a­­tenţie rezervele de la fiecare loc de muncă, muncitorii,­­ tehnicienii, maiştrii şi inginerii, sub conduce­rea organizaţiilor de partid, şi-au exprimat hotărîrea de a munci cu însufleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planului pe anul 1962. Colectivul de muncă al complexului şi-a luat următoarele angajamente: ■— vom îmbunătăţi încontinuu calitatea produselor lemnoase, *— vom da peste plan produse în valoare de 2.872.000 lei. — vom lupta pentru depăşirea productivităţii muncii planificate cu 0,5 la sută. — vom reduce preţul de cost peste sarcina planificată cu 382.000 lei. Aceasta se va face pe seama reducerii continue a consu­murilor specifice de material lemnos și prin valorificarea superioara a lemnului. O vom realiza peste plan un beneficiu în valoare de 165.000 lei. Totodată colectivul de muncă al complexului se va încadra în întrecerea socialistă cu C.I.L. Gălăuţaş, Iprofil „23 August“ din Tg. Mureş, Iprofil „Steaua Roşie“ Odorhei şi cu toate complexele de industrializare a lemnului din ţară.­­ Cadre pentru comerţ Extinderea formelor avansate în comerţ necesită un număr tot mai mare de lucrători cu o calificare superioară, care s­ă asigure o de­servire la nivelul exigenţelor cres­­cînde ale populaţiei. In spiritul acestor sarcini, zilele trecute, în cadrul U.R.C.C. Luduş, a avut loc o şedinţă de instructaj a elevilor­­ ucenici din cadrul cooperaţiei. Cu acest prilej au fost scoase în evidenţă rezultatele obţinute, care confirmă îmbunătăţirea acti­vităţii pe care au desfăşurat-o e­­levii la locul de muncă. MIOARA PREDA corespondent voluntar

Next