Steaua Roşie, iunie 1962 (Anul 11, nr. 129-154)
1962-06-01 / nr. 129
Cultura plantelor în livezi Gospodăriile de stat din regiunea noastră au obţinut anul trecut unele rezultate în cultura plantelor în livezi Astfel, G.A.S. Sincraiu de Mureş, cultivînd printre rîndurile de pomi 4 ha cu mazăre păstăi, a realizat o producţie de peste 4.300 kg la ha, de pe 10 ha cultivate cu castraveţi a realizat o producţie totală de 151 tone, revenind în medie la hectar peste 15.000 kg. La căpşuni, cultivate tot pe această cale, s-au obţinut aproape 5.000 kg la hectar, G.A.S. Batoş însămînţînd sparcetă printre rîndurile de pomi a obţinut 2.000 kg fîn la hectarIn baza rezultatelor obţinute anul trecut, aceste gospodării au extins mult anul acesta suprafeţele ce vor fi cultivate în livezi. Dacă în gospodăriile de mai sus a existat o preocupare în acest sens, suprafeţele de livezi ale gospodăriilor de stat din Sînmiclăuş, Zagăr şi Reghin n-au fost folosite pentru producţia de culturi furajere şi alimentare cu toate că ultimele două gospodării au fost deficitare la baza furajeră. Cultivarea plantelor se face cu succes în plantaţiile tinere, fiind justificată economic prin recuperarea integrală sau parţială a cheltuielilor ocazionate de întreţinerea plantaţiei neintrată pe rod, producţiile suplimentare mărind rentabilitatea şi asigurînd furaje pentru creşterea animalelor. In acest an s-au făcut unele progrese, extinzîndu-se culturile plantelor agricole în livezi, totuşi încă nu s-a ajuns la nici o gospodărie de stat să se folosească integral suprafeţele pe intervalul rîndurilor de pomi. Pe viitor este necesar a se lua măsuri pentru aplicarea în practică cu maximum de eficacitate indicaţia dată de partid în acest sens. Ştiind că în prima perioadă de la plantare pomii şi viţa de vie nu folosesc tot spaţiul ce li s-a rezervat, în livezi se pot cultiva următoarele plante: Culturi alimentare: fasole, mazăre, soia, morcovi, castraveţi, cartofi, căpşuni, pepeni, tomate, ceapă, usturoi etc. Culturi furajere: sparcetă, trifoi, borceag, ghizdei, varză furajeră, gulii, ovăz, sfeclă furajeră, golomăţ, păiuş de livezi etc. Intervalele pe rînd se pot folosi prin plantarea lor cu arbuşti fructiferi (coacăz, agriş etc). In general, livezile de pomi sînt amplasate pe soluri în pantă, cu fertilitate scăzută şi nu pot asigura cu hrană pomii şi plantele cultivate, luînd naştere o concurenţă pentru substanţele hrănitoare. In cazul neintervenţiei cu îngrăşăminte organice şi minerale, producţia de fructe şi a plantelor cultivate scade simţitor. Dozele de îngrăşăminte la ha vor fi calculate în funcţie de elementele active, (absorbite în cursul unui an), ştiind că un pom , cu o recoltă medie de 50 kg fructe extrage din sol în cursul unui ciclu de vegetaţie 125 gr azot, 118 gr fosfor, 377 gr potasiu. Calcul similar se face şi pentru plantele cultivate in livadă, intensitatea îngrăşării depinzînd de cantitatea de substanţă activă administrată solului. Trebuie avut în vedere că pentru fiecare livadă — şi chiar parcelă — nevoia de îngrăşăminte diferă mult, datorită condiţiilor specifice de sol şi climă sub influenţa cărora îngrăşămintele organice şi minerale se comportă diferit. Ingrăşarea culturilor din livezi se face concomitent cu ingrăşarea pomilor. Culturile furajere şi alimentare printre pomi necesită măsuri speciale pentru prevenirea eroziunii solului. Ţinînd cont de pantă, arătura se face pe curba de nivel, cu pluşul reversibil. Orientarea rîndurilor culturilor intercalate şi a lucrărilor de întreţinere a acestora se fac tot pe curbele de nivel. In livezile situate pe versanţi uniformi, cu pante pină la 10 la sută —adică la 100 m lungimi in direcţia pantei ( terenul urcă cu 10 m), lucrarea solului se face fără a se lua alte măsuri de conservare. Pe versanţii mai mari -----------------□□□□----------------este necesară terasarea cu plugul reversibil şi cultivarea anuală a platformelor cu plante agricole. Pe pante de peste 30 la sută, terasele se organizează prin desfundare, lichidîndu-se în acest fel eroziunea solurilor. Lucrările solului, executate pe curbele de nivel creează obstacole succesive care micșorează viteza apelor de scurgere, obligîndu-le să se infiltreze în sol, reducîndu-se pierderea solului fertil, formîndu-se treptat terase naturale pe care se poate extinde cultivarea plantelor agricole. In livezi trebuie cultivate plante ce nu stingheresc pomii în privinţa luminei, hranei şi apei, care permit execuţia preventivă şi cu maximum de eficacitate a tratamentelor contra dăunătorilor. Trebuie exclusă cu desăvîrşire înţelenirea cu ierburi pe toată suprafaţa, chiar şi pe o perioadă scurtă de timp, întrucît se creează condiţii nefavorabile creşterii şi dezvoltării pomilor, formîndu-se o concurenţă puternică în ce priveşte consumul de apă şi hrană. Producţiile culturilorintercalate în livezile tinere sunt practic egale cu producţiile obţinute în culturile pure, asigurînd 3.800— 3.900 unităţi nutritive la ha. — In zona dealurilor înalte cu pante mari — este indicată menţinerea solului inerbat cu leguminoase sau graminee, lucrîndu-s© numai pămîntul din jurul pomilor pe suprafaţa protecţiei coroanei. Aceste culturi se vor folosi pentru fin, grăpîndu-se după fiecare recoltare şi îngrăşîndu-se corespunzător. In restul zonelor se pot cultiva culturile furajere şi alimentare menţionate mai sus. Gospodăriile de stat şi colective trebuie să privească cu toată răs- î punderea folosirea suprafeţelor plantate cu pomi pentru culturi intercalate, deoarece acestea constituie o rezervă importantă pentru sporirea producţiei în fiecare unitate socialistă. Ing. MIHAI CUȚUHAN Lipsuri care frînează activitatea creatoare a inovatorilor , întreprinderea industrială de stat „Gábor Aron“ din Odorhei, cu ani în urmă, a deţinut întîietatea în mişcarea de inovaţii. In loc ca activitatea de creaţie a inovatorilor să se dezvolte în ritmul producţiei în continuă creştere, ţinînd pasul cu dezvoltarea întreprinderii, mişcarea de inovaţii a început să regreseze. Dacă în anul 1960 s-au înregistrat 78 de propuneri de inovaţii, din care s-au acceptat şi aplicat 37, în anul 1961 numărul propunerilor de inovaţii a scăzut cu 33, înregistrîndu-se abia 45 de propuneri, din care s-au acceptat şi aplicat numai 19 inovaţii. Şi totuşi această situaţie de neconceput nu a dat de gîndit pină acum nici conducerii întreprinderii şi nici organelor superioare ale acesteia. Să analizăm acum cauzele care au contribuit la regresul mişcării de inovaţii de la această întreprindere, ale cărei produse au dus faima „mărcii fabricii“ în toată ţara. In primul rînd, nu s-a asigurat postul respectiv în schema unităţii, cu un om care să se ocupe temeinic cu munca de inovaţii, muncă pe care să o facă din convingere, din dragoste, din pasiune. Responsabilul cu inovaţiile de la „Gábor Aron“ deşi inginer, duce această muncă de peste un an şi jumătate cu o totală indiferenţă, fiind lipsit de simţul răspunderii. Inginerul Csaba Benczédi nu şi-a îndeplinit nici cele mai elementare îndatoriri ca: ţinerea regulată a şedinţelor colectivului de invenţii şi inovaţii, întocmirea scriptologiei dosarelor cu documentaţia respectivă, care să permită rezolvarea la timp a propunerilor de inovaţii, supravegherea achitării ratelor din recompense la termenele scadente, întocmirea formelor de generalizare a inovaţiilor importante etc. Pină şi situaţiile statistice semestriale, au fost raportate greşit ministerului, cifrele fiind completate mecanic. După înregistrarea propunerilor de inovaţii, responsabilul cabinetului tehnic nu ia avize tehnice şi referate de la organele de specialitate şi nu întocmeşte apoi un referat de sinteză cu concluziile personale, care să ajute pe membrii colectivului de invenţii şi inovaţii în hotărârile luate asupra propunerii de inovaţii. La admiterea pentru experimentare a propunerilor de inovaţii, nu se întocmesc planuri calendaristice, pe faze, cu termene şi responsabili, care să fie supuse aprobării conducerii întreprinderii. Lipsurile amintite au condus la existenţa în prezent a unui sold de 33 de dosare nerezolvate , ceea ce reprezintă 75 la sută din numărul propunerilor de inovaţii înregistrate în anul 1961 — din care 11 provin din anul 1960, 18 din anul trecut şi 4 din anul curent. Dar nici aceste 33 propuneri de inovaţii întîrziate şi pentru care inovatorii, mult prea îngăduitori, aşteaptă de 1 sau 2 ani dreptul de recompensă, nu au scos din starea de indiferenţă pe responsabilul cabinetului tehnic! Dimpotrivă, actestă a găsit soluţia operativă de ultim moment, care să lichideze soldul, nedorit, respingerea lor dacă se poate în bloc. Cu acest fel de oameni şi în asemenea condiţii de lucru, nu este de mirare că I.I.S. „Gábor Aron“ din fruntaşă în mişcarea de inovaţii, în 2-3 ani a ajuns unde se află. La deficienţele amintite, se mai adaugă unele caracterizări greşite privind inovaţiile, acordarea de recompense prin apreciere, deşi existau baze pentru întocmirea calculelor economice necesare, eşalonarea greşită a plăţii ratelor, recompensarea lor, acordarea de recompense mai mici decit trebuia conform prevederilor regulamentare etc. Tematica de inovaţii a fost slab rezolvată, astfel din cele 11 teme existente in planul tematic de inovaţii pe anul 1961 a fost rezolvată o singură temă, iar în anul I curent, din tematica cuprinzînd tot 11 teme, nu au fost rezolvate decit trei. Dacă s-ar fi organizat periodic concursuri de inovaţii cu premii axate pe tematică, dacă ar fi existat brigăzi complexe de inovatori care să aibă ca preocupare principială rezolvarea temelor de inovaţii, situaţia ar fi fost cu totul alta. Cît priveşte problema generalizării inovaţiilor, aceasta a fost şi continuă a fi inexistentă, neintroducîndu-se nici o inovaţie din caietele de fişe SE generalizate şi netrimiţîndu-se nici o inovaţie proprie, în vederea generalizării la alte întreprinderi. Din cele 55 de inovaţii aplicate în ultimii doi ani, se puteau generaliza cel puţin 9 inovaţii concepute de inovatorii de la „Gábor Aron“. Seria deficienţelor o încheie acelea de ordin financiar şi anume: din fondul de inovaţii de 0,25 la sută creat în acest scop, în ultimii trei ani nu s-a cheltuit nimic pentru executarea şi experimentarea prototipurilor, costul acestora fiind suportat din fondul de producţie, ceea ce înseamnă o gravă abatere de la disciplina financiară. „ In activitatea inovatorilor de la întreprinderea „Gábor Aron“ sunt însă şi laturi pozitive, dintre care amintim realizarea unor asemenea inovaţii, ca:„Modificarea construcţiei grătarelor la stelaje metalice“ (autor Lazăr Iuliu), a cărei aplicare la o singură comandă a adus economii postcalculate de peste 100.000 de lei, „Folosirea motoraşelor asincrone trifazate la maşini de găurit şi la polizoare de mină“ (autor Császár Eugen) şi „Cazane de cupru de 500 şi 800 de litri“, din care s-au livrat produse în valoare de circa 1.300.000 de lei. Din păcate însă, autorii acestora încă nu au primit ca recompensă nici o sumă. Recompensele s-au stabilit de altfel, prin apreciere, deşi există baze de calcule economice. Acum mai mult ca oricînd, se impune ca, conducerea tehnico-administrativă a întreprinderii, îndrumată de organizaţia de partid şi sprijinită de comitetul sindicatului şi cercul A.S.I.T., să analizeze măsurile operative ce trebuie luate neîntîrziat, pentru ca mişcarea de inovaţii de la „Gábor Aron“ — Odorhei să atingă şi să depăşească nivelul din trecut. Ing. M. VRINCEANU Corcos Augustin — Luduş —, întrucît aţi trecut de la C.F.R. la Fabrica de zahăr din Luduş, pe baza cererii dvs., înseamnă că beneficiaţi numai de drepturile pe care vi le conferă noul loc de muncă. Vechimea în muncă nu vi se consideră întreruptă, dat fiind că trecerea s-a făcut pe bază de transfer. Rotaru A. — Sovata — In interesul serviciului sau al producţiei, angajatul poate fi transferat la altă unitate, situată în aceeaşi sau în altă localitate, ori în aceeaşi unitate, dar în altă localitate, cu sau fără schimbarea felului muncii sau al salarizării, numai cu consimţămîntul acestuia. Transferarea se face prin dispoziţia scrisă a acelui care angajează. In dispoziţia de transfer se va menţiona noul loc de muncă, funcţia precum şi salarizarea. Antal Gh. — Gheorghieni — Administraţia este obligată să aducă la cunoştinţa salariaţilor data cînd începe şi data cînd se termină concediul, de odihnă, înştiinţarea se va face cel mai tîrziu cu 15 zile înainte de începutul concediului, prin afişarea în secţii, ateliere, servicii şi în alte locuri de muncă. Concediul de odihnă va fi efectuat la altă dată decît aceea fixată, în următoarele cazuri: a) Cînd angajatul se află în incapacitate temporară de muncă și primește ajutor de la asigurările sociale de stat. b) Cînd angajatul este chemat să îndeplinească temporar îndatoriri de stat sau obştești. Dacă aceste cazuri s-au ivit înainte de începerea concediului, noua dată a concediului se fixează prin înţelegere, între administraţie şi salariat, iar dacă s-au ivit în timpul cînd salariatul era în comcediu, acesta se întrerupe şi continuă cu numărul de zile neefectuate, după ce au încetat cauzele prevăzute la punctul a sau b. PAVEL MUSCA jurist STEAUA ROȘIE Gingăşia copilăriei Clipirile dese ale pleoapelor firave dădeau o sclipire de diamant cehilor mici şi negri. Feţele rotunde şi catifelate aveau culoarea piersicilor înrourate. Timizi şi mândri de fapta lor, cei trei copii din clasa a II-a a Şcolii elementare nr. 9 din Tg. Mureş, stăteau înmărmuriţi in faţa careului. Mîinile le aveau lipite de corp iar degetele, neastîmpărate, vibrau la auzul fiecărui cuvînt. Cu faţa spre colegi, Kolumban Petru, Gáli Rozalia şi Gombosi Ioan stăteau frumos aliniaţi. Inimile plăpînde zvîcneau de fericire iar bujorii feţelor primeau un colorit tot mai pronunţat... Atunci, cînd au găsit portmoneul cu acte şi bani, nu s-au gindit la urmări de acest fel. De fapt, nici n-au avut timp. S-au grăbit spre Miliţie. Acolo, au fost întrebaţi unde şi cum l-au găsit, le-au fost notate numele şi şcoala iar la urmă de tot, nenea miliţianul i-a felicitat. lată-i acum pe aceiaşi copii în faţa întregii şcoli. Directorul, citea rar, cu voce tare, adresa sosită din partea organelor de miliţie, care in încheiere, sublinia: „... vă rugăm să popularizaţi fapta frumoasă a acestor elevi şi să le transmiteţi mulţumiri din partea noastră". Ca la un semnal, avalanşa aplauzelor a inundat curtea şcolii. Atit învăţătorii cit şi elevii se simţeau mindri de fapta celor trei copii ai căror ochi mici şi negri aveau în acest moment atît de însemnat o sclipire de diamant iar jocul des al pleoapelor dădea frîu liber lacrimilor fericirii. Intr-una din zilele următoare, Szász László, cel mai bun elev al aceleiaşi clase, găsind un moment potrivit, s-a adresat învăţătoarei Zsigmond Margareta. — Tovarăşă învăţătoare, acum trei săptămini am găsit şi eu un portmoneu, cu multe acte şi cu bani. In loc să merg la Miliţie, am fugit la Fábián bácsi. După ce i-am arătat portmoneul găsit, l-am rugat să mă ducă cu motocicleta la locuinţa posesorului. Fábián baci, vecinul meu, mi-a îndeplinit dorinţa şi ne-am oprit tocmai intr-un sat din apropiere. Să vedeţi ce s-a înttmplat Acolo, acasă, în sat, am găsit numai o bunicuţă. Era mama lui nenea care a pierdut actele şi banii. Noi ajunsesem înaintea lui acasă. Bunicuţa s-a bucurat foarte mult şi m-a sărutat. Tovarăşă învăţătoare, am făcut mare greşeală că nu am dus la Miliţie portmoneul găsit? P. G. k _____3 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului ,,, Da lung gît mal aii (Foto: HARAGOS ZOLTÁN) Clipe de neuitat pe litoral Grafie (Foto: I. MARX, O formaţie corală de copii din Odorhei, sub bagheta unui coleg de-al lor, interpretează cîntecul „Ţara mea“. Copilărie fericita ...si copilărie amara Copiii sînt viitorul omenirii, bucuria şi speranţele ei. In Uniunea Sovieticăi, şi celelalte ţări socialiste, statul acordă o deosebită atenţie tinerei generaţii, o înconjoară cu dragoste şi căldură. Pentru ei nu se precupeţeşte nimic. In prezent, în U.R.S.S., toţi cei 39.000.000 copii de vîrstă şcolară urmează gratuit cursurile şcolilor. In grădiniţele şi creşele de copii se află 4.000.000 de copii. In întreaga ţară există asistenţă medicală fără plată pentru copii. „Tot ce este mai bun — pentru copii!". Cuvintele lui Lenin au fost traduse în viaţă din primii ani ai revoluţiei socialiste. Peste 8.000.000 de copii se odihnesc anual în cele 6.000 de tabere de odihnă, sanatorii şi baze turistice create de stat şi sindicate. Copiii sovietici folosesc gratuit palatele şi casele de cultură, staţiunile tinerilor naturalişti şi tehnicieni. Ei au stadioanele lor, teatrele, cinematografele, parcurile, căi ferate pentru copii. In U.R.S.S. există edituri speciale de literatură pentru copii. Copiii au presa lor la 59 de ziare şi reviste. ☆ In R.S. Cehoslovacă rezultatele grijii statului faţă de tînăra generaţie se văd pretutindeni şi în special în domeniul ocrotirii sănătăţii unde au fost obţinute succese importante. Dacă în anul 1945 mortalitatea la mia de noi născuţi era în medie de 136,8, în 1960 a scăzut la 23,5 iar în 1961 la 22,7. In reducerea mortalităţii în rîndul copiilor au fost obţinute rezultate mult mai bune decît în S.U.A., Anglia, Franţa, Danemarca, Olanda, Suedia etc. In ţară există 4.800 puncte de consultaţii pentru copii pe lingă policlinici, 36 de Institute ale mamei şi copilului, 36 de sanatorii pentru copii. In şcoli şi grădiniţe sînt peste 2 milioane de copii. Un rol important în educarea copiilor îl are organizaţia de pionieri care uneşte în rîndurile sale 1.200.000 de copii între 8 şi 15 ani. Organizaţiile de pionieri dispun de 170 de case ale pionierilor şi tineretului unde copiii activînd în cadrul diferitelor cercuri îşi dezvoltă aptitudinile lor. Sindicatele din fabrici şi uzine şi organizaţiile locale colaborează strîns cu şcolile în organizarea cît mai bună a odihnei de vară a copiilor, a pregătirii taberelor de pionieri. In timpul vacanţei de vară în tabere se odihnesc peste 250.000 de copii. ★ Era în anul 1925- Pe malul Mării Negre, la poalele muntelui Medved s-au ridicat 8 corturi. In vara aceluiaşi an, aici au venit primii locuitori ai noii tabere, copiii minerilor, metalurgiştilor etc. Cine nu cunoaşte în prezent renumita staţiune de odihnă pentru copii „Artek“ din Crimeea? In anul 1925, în Artek s-au odihnit 289 pionieri. In prezent tabăra primeşte numai într-o serie de 10 ori mai mulţi copii. De cînd există această tabără, aici s-au odihnit şi s-au călit aproximativ 150.000 copii. In anul 1965, în Artek se vor odihni în fiecare lună 6.000 de elevi. Creşte, se înfrumuseţează casa de copii unională, se transformă într-un mare şi minunat oraş al copiilor sovietici. La propunerea Comitetului Central al Comsomolului a fost aprobat proiectul construirii unui nou Artek, care se va întinde pe o suprafaţă de 200 ha. Construcţia noului Artek se realizează cu succes. Anul trecut şi-a deschis porţile primul din cele 6 complexe, tabăra „Marea“. Clădirile sînt aşezate chiar pe malul mării şi au cite două etaje cu acoperişuri netede pentru salarii. ... De dimineaţă pînă seara, pe malul Mării Negre nu încetează glasurile copiilor. Excursii în munţi, plimbări pe mare, întîlniri cu oameni de ştiinţă, focuri de tabără, întreceri sportive, iată ce aduce, fiecare zi copiilor care vin să-şi petreacă vacanţa în tabără. Cu totul alta este situaţia copiilor în ţările capitaliste, coloniale şi dependente. Peste jumătate din copiii de vîrstă şcolară din ţările capitaliste nu au posibilitatea să înveţe. Pe majoritatea din cei 750.000.000 de copii care trăiesc în ţările slab dezvoltate îi încearcă lipsuri în ani,mentaţie, în domeniul locuinţelor, şi în mijloacele de luptă împotriva bolilor. In multe din aceste ţări mortalitatea copiilor este foarte ridicată, asistenţa medicală lipsind cu desăvîrşire. Din cei 25.000.000 de copii de vîrstă şcolară din ţările Africii tropicale, 17.000.000 nu au posibilitatea să frecventeze nici măcar cursurile şcolilor elementare. „Saturday Evening Post“ scrie: „Pierdem cele mai valoroase resurse naturale ale noastre — puterea productivă a muşchilor şi minţilor tineretului, puterea creatoare a imaginaţiei şi emoţiei tinereşti... Ii pierdem, deoarece nu îi ţinem nici la şcoală şi nici nu le dăm de lucru“. Din datele citate de revistă reiese că din 2,5 milioane de tineri care au atins in 1960 vîrstă de 18 ani, doar o mică parte au continuat să urmeze cursurile colegiilor. Şi nici soarta celor care reuvşesc să pătrundă în şcoli nu este deloc fericită. Tinerii absolvenţi întîmpină greutăţi mari în găsirea unui loc de muncă. La Denver, statul Colorado, din 13 421 de tineri care s-au prezentat într-un an la biroul de plasare a braţelor de muncă doar 1.261 au putut fi repartizaţi în producţie. Pentru tinerii de culoare, situaţia este şi mai grea. „Saturday Evening Post“ citează următorul caz: „II cheamă Paul, un tînăr negru, extrem de talentat. In cursul celor patru ani ai şcolii, el a obţinut calificative excepţionale. Ar fi vrut să meargă mai departe la colegiu să devină inginer, dar a trebuit să-şi susţină familia. A încercat să se facă ucenic instalator. Nu a izbutit. Azi este portar“. „ Intr-o situaţie jalnică se află şi tineretul din alte ţări capitaliste. Statisticile publicate de U.N.E.S.C.O. arată că „38 la sută din şcolarii italieni nu ajung să termine cele patru clase elementare... Italia se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte fondurile alocate de stat pentru învăţămînt pe cap de locuitor“. Numai la Roma lipsesc 3.500 de săli de clasă, iar în întreaga Italie 40.000, In Italia se foloseşte pe scară largă mîna de lucru a copiilor sub 14 ani. Deşi constituţia Italiei interzice cu desăvîrşire folosirea muncii copiilor, patronii şi moşierii exploatează pe scară largă munca a sute de mii de copii al căror loc ar trebui să fie pe băncile şcolii. In Spania framehistă, flagelul tuberculozei face ravagii în rîndurile copiilor. Pînă şi presa oficială a fost nevoită să recunoască faptul că aproximativ 52 la sută din numărul copiilor sînt bolnavi de tu-berculoză. Foametea permanentă şi condiţiile inumane de viaţă explică faptul de ce în Spania peste 75 la sută din copiii între 5 şi 12 ani sînt bolnavi. Potrivit unei statistici spaniole, în ţară la fiecare trei minute moare un copil. Revista vest-germană „Der Spiegel“ semnalează aceeaşi situaţie şi în R. F. Germană, unde „este nevoie de încă 23.000 de săli de clasă şi de peste 20.000 săli de lucrări“. „ In America Latină mor anual peste 200.000 de copii care nu depăşesc vîrstă da 1 an. Procentul înalt de îmbolnăvire şi mortalitate în rîndul copiilor din tarile Americii Latine se explică prin nivelul scăzut de trai şi lipsa de ajutor medical. (Agerpres)