Steaua Roşie, septembrie 1962 (Anul 11, nr. 207-232)
1962-09-01 / nr. 207
Mai frumos si mai bun Lupta pentru calitatea superioară a produselor se desfăşoară cu avînt în toate întreprinderile industriale din ţara noastră. Fiecare muncitor, maistru, inginer, este interesat ca marca fabricii să fie la loc de frunte, să devină cît mai cunoscută. Muncitoarele secţiei de confecţiilenjerie de la I.I.S. „Mureşul“ depun tot interesul şi capacitatea lor ca produsele executate de ele să fie de cea mai bună calitate şi cît mai frumoase. Am vizitat zilele trecute această secţie unde lucrează sute de femei. Privindu-le, mi-am dat seama cu cîtă ardoare şi pasiune lucrează fiecare, cît interes depun în executarea fiecărei operaţii în parte. Am făcut cunoştinţă cu cîteva dintre fruntaşe, printre care Szöcs Irina, Molnár Ana şi altele, care au dat produse de cea mai bună calitate. Echipa condusă de ajutoarea de maistru Szatmári Ana este fruntaşă pe secţie. Bună este şi echipa condusă de Rusz Ilona. Femeile din secţia lenjerie au contribuit din plin la realizarea planului de producţie în primul semestru al anului. Aceasta ne-o dovedesc rezultatele obţinute. Planul de producţie pe primul semestru l-au realizat în proporţie de 106,70 la sută, executînd peste plan 1095 bucăţi de lenjerie, cîştigînd astfel titlul de secţie fruntaşă pe întreprindere. Dacă în anii trecuţi această secţie rămînea în urmă cu realizarea sarcinilor de plan, şi în, special în ce priveşte calitatea produselor, în acest an lucrurile s-au schimbat fundamental. Această schimbare nu s-a produs de la sine; ea se datoreşte muncii neobosite depuse de întreg colectivul secţiei, şi, totodată, ajutorului primit din partea organizaţiei de partid şi a conducerii întreprinderii. Femeile şi-au dat seama că trebuie să-şi schimbe metodele de muncă. Dar pentru a realiza acest lucru a fost necesar să înveţe, să-şi ridice necontenit calificarea. Astfel, a luat fiinţă cursul de ridicare a calificării pe care l-au frecventat cu regularitate. In trecut ,consfătuirile de producţie erau neglijate, nu se ţineau la timp. Comitetul sindicatului a luat măsuri ca acestea să se ţină lunar, per grupe sindicale, şi să se dezbată cele mai arzătoare probleme de producţie. De pildă, la sincronul II, unde se confecţionează cămăşi pentru copii, tighelul la manşetă se cosea defectuos. Din această cauză controlul de calitate respingea produsele, fapt care ducea la nerealizarea planului de producţie. Discutîndu-se această problemă în grupa sindicală, s-a hotărît să se facă controlul de calitate la fiecare fază în parte, deoarece aici se lucrează pe bandă şi fiecare cămaşă trece prin 36 de faze.S-au luat măsuri ca la operaţiile cheie să lucreze cele mai bune muncitoare din secţie. In prezent, la sincronul II lucrează Şuteu Carolina care este una dintre muncitoarele cu cea mai înaltă calificare. Totodată ea este şi un exigent controlor de calitate. De la ea nu trece nici o cămaşă mai departe dacă operaţiile executate pînă atunci nu corespund. Lunar îşi depăşeşte planul în proporţie de 14 la sută, şi 96,7 la sută din produsele realizate de ea sunt de calitate. La fel procedează Tamás Irina, care lucrează la întorsul gulerelor de la cămăşi, una dintre operaţiile principale, Lázár Ildikó, de la sincronul I, Lazăr Lucreţia de la sincronul IV, care obţin cele mai frumoase rezultate în producţie atît în ce priveşte calitatea cît şi cantitatea. Productivitatea muncii în trimestrul I a crescut la 3,02 bucăţi cămăşi pe cap de muncitor intr-un schimb faţă de 2,80 bucăţi cît s-a realizat pe zi în trimestrul IV/1961. Femeile din secţia lenjerie de la I.I.S. „Mureşul“ sînt hotărîte să muncească cu şi mai mare avînt pentru a obține rezultate tot mai bune în bătălia pentru produse de calitate. I. HUSAR -□□□O Calitatea materialelor de construcţii şi finisaj mai poate fi îmbunătăţită (Urmare din pag. l a) bău sînt de slabă calitate. Evident utilajele de la Fabrica de cărămizi şi ţigle din Dîmbău nu sînt atît de moderne ca cele de la „Hercules“. Dar slaba calitate a cărămizilor şi ţiglelor, nu e determinată numai și numai de utilaje. Originea unei c.calități slabe,treimie către totp .51... 1P aşi ,factori care după cîte se pare sînt neglijați de conducerea fabricii „1 Mai“. In primul rînd, argila exploatată la Dîmbău nu e suficient macerată; nu se sortează, din care cauză, în amestec se introduc fel de fel de corpuri străine care dăunează calităţii cărămizilor, ţiglelor şi coamelor în special; ţiglele se aşează pe rame la voia întîmplării, din care motiv după ardere circa 25 la sută din acestea sînt defecte; introducerea şi scoaterea vagoneţilor din tunel se face nu după diagrama de ardere ci după aprecierea „la ochi“. La toate acestea se mai adaugă şi proasta manipulare a materialelor de construcţii începînd cu presarea şi sfîrşind cu scoaterea lor din cuptor. Ceea ce este şi mai grav în practica conducerii fabricii „1 Mai“ e dezgustătorul sistem al jongleriilor. Scriptic conducerea fabricii „te convinge“ (?) că pe 7 luni cu toate greutăţile obiective de care s-a lovit (?!) a realizat totuşi o producţie calitativă şi în special la ţigle, de 80 la sută calitatea I şi 19 la sută la calitatea a II-a. Or,după. cum ştimn toată,i lumea, calitatea unui produs indiferent care ar fi el se face nu pe baza unor cifre'înşirăte,ci la făţa locului. Ei bine, la faţa locului, ţiglele, cărămizile şi coamele de la „1 Mai“ nu îndeplinesc condiţiile calitative ale Stas-ului nici măcar 50 la sută din producţie. Această „diferenţă“ dintre cifrele aşternute pe hîrtie şi realitate ar trebui interpretată ca atare de forul competent. întreprinderile producătoare de materiale de construcţii şi finisaj din oraşul Tîrnăveni au create toate condiţiile pentru a ridica, şi îmbunătăţi calitatea. Dovezi în această privinţă sînt însăşi succesele de pînă acum. Printr-o mai bună organizare a muncii se pot obţine rezultate superioare. Aşezată intr-o regiune muntoasă, cu păduri imense de brad şi fag din care răsar stînci golaşe de sare, Sovata este de un pitoresc neobişnuit. In pădurile din împrejurimile staţiunii Intîlnim o vegetaţie abundentă: fagi seculari, groşi de nu-i poate cuprinde nici braţele a trei oamenii — adevărate monumente ale naturii. Fauna este atît de bogată, încît rare locuri din Europa rivalizează fie şi numai într-o anumită privinţă cu fauna din pădurile din împrejurimile Sovatei. Aici, unde se termină lanţul munţilor Gurghiului întîlnim rîsul — animal pe cale de dispariţie în multe ţări ale lumii. El este astăzi un animal ocrotit prin lege. Tot aici întîlnim ursul şi cocoşul de munte, animale de asemenea foarte rare in fauna altor ţări. Ce favorizează aici dezvoltarea unei astfel de vegetaţii şi faune? In primul rind solul deosebit de fertil. Apoi clima subalpină, cu ierni nu prea friguroase şi cu veri nu prea călduroase, abundente in precipitaţii, toamne prelungite uneori pînă in noiembrie şi cu soare mult. Iată numai o parte din factorii favorabili ce determină particularităţile staţiunii balneoclimaterice Sprata. Apoi la climatul favorabil, reconfortant pentru cei ce vin în fiecare an la odihnă sau tratament se mai adaugă şi posibilităţile ce le oferă Sovata pasionaţilor de turism. Iată numai cîteva exemple: De aici se pot face excursii cu uşurinţă la Salina Praid, pe jos se poate ajunge intr-o oră şi jumătate străbătînd un drum de o rară frumuseţe naturală. Dese sínt şi excursiile ce se organizează pe Valea Sebeşului, la Lespezi şi la Muntele Sacca. Săptămînal se fac excursii şi la Cheile Bicazului. De aici sínt numai 50 de kilometri, iar la dispoziţia excursioniştilor sunt puse autocare ale O.N.T. „Carpaţi". Cei ce vin la Sovata nu uită să viziteze în zilele ce le petrec aici, staţiunile Lacul Roşu, Borsec şi Topliţa, crescătoria de păstrăvi sau pitorescul loc numit Trocuta. In afară de frumosul peisaj natural întîlnit de excursionişti în calea lor, privirile acestora sunt atrase şi de minunatele realizări înfăptuite de mina harnică a omului. La Salina Praid „subteranul" seamănă cu un metrou modern, şi comuna Praid este mult schimbată. Locuinţele minerilor, băile sărate refăcute, magazinele şi străzile amenajate sunt numai cîteva din realizările din ultimii ani. Străbătînd pădurile, excursioniştii fac cunoştinţă cu tăietorii de lemne, cinstea colectivului de muncă al întreprinderii forestiere Sovata. Aceşti „tăietori" — ţapinari, cum li se spunea acum mai bine de 15 ani — rămin luni în şir în inima pădurii în cabanele frumoase cu biblioteci şi magazine de tot felul, cu cinematograf şi aparate de radio. Buştenii nu mai sunt „scoşi” ca odinioară cu cai, ci cu puternice tractoare şi planuri înclinate, iar drumul spre rampele de încărcare buşteanul îl face cu ajutorul funicularelor ce brăzdează pădurile sectorului de exploatare al întreprinderii forestiere Sovata. Aerul curat, precum şi curenţii blînzi din tot cursul anului, sunt factori ce contribuie din plin la bunul renume de care se bucură staţiunea balneoclimaterică Sovata nu numai in ţară dar şi peste hotare. Iar Lacul Ursu rămine pe mai departe punctul de atracţie nr. 1 al vizitatorilor. IOAN VULCAN (Urmare din pag. l a) climă şi sol s-au realizat producţii de grîu diferite, de la o tarla la alta. Deci, obţinerea de producţii mici la hectar nu mai poate fi justificată pe seama condiţiilor naturale. Practica a demonstrat, fără putinţă de tăgadă, că „secretul“ producţiilor mari constă în aplicarea în mod diferenţiat a întregului complex de măsuri agrotehnice. De altfel, colectiviştii îşi dau bine seama că pentru a obţine producţii bogate la grîu este necesară în primul rînd alegerea terenului după planta premergătoare cea mai bună, folosirea seminţelor de înaltă productivitate şi executarea însămînţărilor la timp, în teren bine pregătit, asigurînd densitatea optimă de plante la metru pătrat. Tocmai de aceea se impune luarea tuturor măsurilor pentru ca timpul scurt care a mai rămas pînă la însămînţări să fie folosit din plin pentru pregătiri. Ce trebuie făcut în această direcţie? In primul rînd eforturile să fie îndreptate spre terminarea grabnică a arăturilor de vară şi buna întreţinere a arăturilor făcute mai devreme, în caz că grîul urmează să se însămînţeze după plante care au'părăsit'devreme'terenul şi suprafeţele s-au arat din timp, aceste arături să fie întreţinute în bune condiţiuni pînă la însămînţări, lucrîndu-se ori de cîte ori este nevoie cugrape cu discuri, cu grape cu colţi reglabili sau cu cultivatorul, în vederea distrugerii buruienilor şi afînarea solului, pentru ca în felul acesta să se asigure seminţei un pat germinativ corespunzător. Multe gospodării colective însămînţează mare parte din grîu după trifoliene şi după plante care părăsesc terenul mai tîrziu, ca de pildă, după sfecla de zahăr, cartofi, porumb pentru siloz, porumb pentru boabe etc. Este necesar ca suprafeţele respective, planificate C3CDC3 pentru a se însămînţa cu grîu, să fie recoltate cu prioritate şi îndată după eliberarea terenului să se treacă la executarea arăturilor. Inginerii agronomi au sarcina de mare răspundere de a îndruma mecanizatorii pentru ca arăturile să se facă la un înalt nivel agrotehnic, în funcţie de tipul şi umiditatea solului, ţinîndu-se şi în această privinţă cont de gradul de fertilitate a solului, de planta premergătoare şi de soiul de grîu cultivat. O grijă deosebită trebuie acordată asigurării şi pregătirii seminţelor necesare însămînţării întregii suprafeţe planificate. In fiecare gospodărie agricolă colectivă să se păstreze cu cea mai mare atenţie întreaga cantitate de grîu provenită din soiurile de înaltă productivitate, care s-au dovedit cele mai corespunzătoare în condiţiile comunei respective, pentru ca în toamna acestui an să se extindă cît mai mult suprafeţe însămînţate cu grîu din soiuri valoroase. Organizaţiile de bază, consiliile de conducere, inginerii, brigadierii şi fiecare colectivist să vegheze pentru a nu se face risipă de sămînţă. In schimb peste tot să se însămînţeze cantităţile necesare care să asigure densitatea optimă de plante la metru pătrat, în funcţie de gradul de fertilitate a solului, soiul de grîu folosit etc. întreaga cantitate de sămînţă trebuie să fie în cel mai scurt timp condiţionată şi tratată, pentru ca în momentul optim să se poată trece cu toate forţele la însămînţări. Gospodăriile agricole de stat precum şi numeroase gospodării agricole colective au acumulat o experienţă bogată în cultivarea griului. Această experienţă trebuie larg popularizată şi generalizată. Consiliile agricole raionale, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, sînt datoare să organizeze schimburi de experienţă, în cadrul cărora unităţile şi brigăzile fruntaşe să împărtăşească metodele aplicate în scopul sporirii producţiei la hectar, pentru a face din experienţa lor înaintată un bun al tuturor. Sarcini mari de răspundere le revin şi staţiunilor de maşini şi tractoare. Ele trebuie să pregătească din timp toate tractoarele şi să asigure buna lor funcţionare pe tot timpul campaniei. Tractoriştii să fie cît mai temeinic instruiţi pentru a cunoaşte la ce adîncime trebuie executată arătura, cînd şi cum trebuie făcut semănatul, ce cantitate de sămînţă să se dea la hectar etc., în vederea executării însămînţărilor la un înalt nivel agrotehnic. Pregătindu-se temeinic, însămînţînd seminţe de înaltă productivitate, în teren bine pregătit, la timp şi în bune condiţiuni, unităţile agricole socialiste vor obţine în anul viitor producţii sporite de grîu la hectar, pe toate suprafeţele. Planorismul un sport dintre cele mai frumoase. STEAUA roşie „Pene“ la I.R.T.A- Distanţa Tg. Mureş—Sovata prin Miercurea Niraj măsoară 57 km. Şoseaua este destul de bună şi totuşi autobuzului I.R.T.A. cu numărul MS 50270 i-au trebuit, în ziua de 27 august, trei ore s-o parcurgă. După grade, autobuzele pe acest traseu trebuie să plece din Tg. Mureş la orele 6 şi să ajungă la Sovata la 8 şi 28 de minute. Sînt oare prea puţine cele aproape 2 ore şi jumătate pentru a străbate această distanţă şi de aceea a întîrziat autobuzul amintit în ziua de 27 august? Sau poate a trebuit să zăbovească pe traseu din cauza vreunei pane de cauciuc ori a vreunei defecţiuni la motor? „Pană“ a fost, dar nu la maşină ci la personalul care a deservit-o. Şi pentru că asemenea „pene“ se ivesc destul de frecvent la Autobaza I.R.T.A. din Tg. Mureş, ne vom ocupa de ele, în speranţă că vom contribui prin aceasta la remedierea lor. Ce a provocat întîrzierea autobuzului MS 50270, în ziua de 27 august? Intîrzierea a început chiar la Tg. Mureş. Autobuzul a ieşit din autogară cu 7 minute după orele 6. Şoferul i-a atras atenţia asupra acestui lucru impiegatului, cerîndu-i să consemneze în foaia de parcurs că a dat cu intirziere plecarea. In curînd călătorii şi-au dat însă seama că a fost doar o glumă această observaţie, pentru că la Miercurea Niraj, cu toate că graficul prevede o oprire de 5 minute, şoferul a anunţat 20 de minute de staţionare. La Tg. Mureş dacă cineva doreşte să călătorească cu autobuzele I.R.T.A. trebuie să se deplaseze la autogară, indiferent în ce parte a oraşului locuieşte. La Miercurea Niraj, autobuzul I.R.T.A. opreşte în 4—5 locuri, la distanţă de 2—3 sute de metri, una de alta. Oare o singură staţie unde să vină toţi călătorii n-ar fi îndeajuns pentru această comună? Desele opriri adaugă alte şi alte minute de întîrziere, la cele acumulate după oprirea de peste 20 de minute în centrul acestei localităţi. Aşa s-au născut cele peste 30 de minute de întîrziere ale autobuzului mai sus amintit. Acesta nu este însă un caz izolat. Din motive asemănătoare a sosit la Tg. Mureş, în loc de orele 19 şi 18 minute la orele 19 şi 45 de minute autobuzul MS 50123 în ziua de 28 august, care a parcurs traseul Odorhei — Sovata — Tg. Mureş. Pe porţiunea Sovata — Tg. Mureş, şoferul a oprit în mai multe rînduri fără vreo justificare, între altele şi pentru a aduce de la o casă o damigeană care, bineînţeles nu conţinea apă. Cu toate că era în întîrziere, la Sîngeorgiu de Pădure şoferul a mai hotărît o staţionare de peste un sfert de oră. Iată „penele“ care provoacă întîrzierea autobuzelor I.R.T.A. Remedierea lor va trebui să preocupe cu seriozitate conducerea acestei înfrf®iin4*ri Ar fi necesar, în primul rînd, să se ceară personalului respectarea în mod obligator a graficelor de parcurs, sancţionindu-se abaterile nejustificate. In prezent mulţi dintre şoferi şi dintre lucrătorii autogărilor nici nu se sinchisesc de ele. La sosirea în Sovata, l-am întrebat pe şoferul autobuzului MS 50270 cît e ceasul. Mi-a răspuns că n-are ceas. De la taxator am primit acelaşi răspuns. Nici n-au ştiut, prin urmare, la ce oră au ajuns la destinaţie! De art. I aceasta nici nu-i interesa prea mult. Graficele ar trebui şi ele mai temeinic întocmite, ar trebui stabilite pe baza unui studiu serios opririle, şi pe unele trasee să se reducă timpul de parcurgere (de pildă pe traseul Tg. Mureş — Sovata prin Sîngeorgiu de Pădure, unde s-a terminat de curînd modernizarea şoselei). Deservirea în cele mai bune condiţiuni a publicului călător iată principala sarcină a întreprinderii regionale de transport auto (I.R.T.A.). Pentru îndeplinirea acestei sarcini, I.R.T.A. dispune de condiţii din ce în ce mai bune. Parcul de maşini a fost împrospătat cu numeroase autobuze confortabile de fabricaţie românească. Au fost reparate şi modernizate şoselele pe mai multe trasee. Publicul călător aşteaptă de la personalul I.R.T.A. să folosească aceste posibilităţi şi să organizeze transportul mult mai bine decît îl face în prezent. ERNESI LOB SIMBATA 1 SEPTEMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Mongolii. Progresul: filmul Cînd comedia era rege. Steagul : roşu : filmul Focuri în munţi. Tineretului: filmul Mai tare ca moartea. Muncitoresc: filmul Rapsodie ucraineană. Doja Gh.: filmul In noaptea spre 13. GHEORGHIENI 7 Noiembrie : filmul Pace noului venit. LUDUȘ 30 Decembrie: filmul Cazacii MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Cine-i de vină” ODORHEI Muncitoresc,: filmul’ Casa surprizelor REGHIN Victoria: filmul Cîntecul întrerupt TIRNAVENI 23 August: filmul Intre două iubiri TOPLIȚA Muncitoresc: filmul învierea, seriile I—IL SIMBATA 1 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I; 5,10 — Emisiunea pentru sate: Păstrarea seminţelor de legume; 9,00 — Roza vînturilor; 9,25 - Uverturi şi coruri din operete; 11,03 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 12,00 — Duete vocale de muzică uşoară; 12,20 — Album sportiv; 13,10 — Muzică populară romînească; 14,00 — Concert de prînz; 14,30 — Din comoara folclorului nostru; 15,05 — Concert distractiv; 16,00 — Muzică populară romînească; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 16,45 — Muzică romînească de estradă; 17,50 — Ştiinţa în slujba păcii; 18,20 — Muzică populară din R. D. Vietnam; 18,35 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 19,12 — Piese instrumentale româneşti; 19,30 — Muzică de dans; 20,00 — „Drag mi-e cîntecul şi jocul“; 20,30 — Muzică de dans; 21,25 — Melodii de estradă; 22,30 — Muzică de dans. Programul II: 12,15 — Cîntece de Vasile Popovici; 12,35 — Muzică populară din Ardeal; 13,00 — Concert din operete; 13,40 — Muzică uşoară; 14,03 — Muzică populară din R.S.S. Ucraineană; 14,30 — Muzică de estradă; 15,00 — Melodii populare romîneşti; 16,15 — Cîntă clarinetistul Traian Lăscuţ-Făgărăşanu; 16,30 — Muzică instrumentală de tineri compozitori romîni; 17,00 — Muzică de estradă; 18,05 — Muzică populară romînească; 19,00 — Muzică uşoară de Nicolae Chirculescu; 19,40 — Muzică distractivă; 20,00, 21,15 și 22,00 — Muzică de dans. TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba romina: Muzică populară — Muncă însufleţită pentru terminarea lucrărilor agricole curente — Cîntece — Buletin meteorologic. 5,30—6 în limba maghiară: Muzică uşoară — Terminarea treierişului — Cîntece populare — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară. Corespondenţii ne informează la sfîrşitul săptămînii — Muzică populară — Unde să petrecem sfîrşitul săptămînii ? 17—17,30 in limba romina: Mozaic radiofonic. 17,30—18,30 în limba maghiară: De toate pentru toţi — Noi înregistrări de muzică uşoară. Pentru zilele de 1 şi 2 septembrie se anunţă următorul timp probabil: Vreme uşor instabilă, după-amiază înnorări locale şi averse de ploaie cu totul izolate. Temperatura în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 8—14 grade, iar ziua între 15—27 grade. Vînt potrivit din sectorul nord-vestic. 3 ATENŢIUNE? La 1 septembrie începe în întreaga ţară primirea abonamentelor la ziarele şi revistele sovietice pentru anul 1963. Abonamentele se primesc la oficiile şi factorii poştali, difuzorii de presa din întreprinderi şi instituţii. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor aduce la cunoştinţă că la data de 25 septembrie 1962 se vor deschide două şcoli, la Bucureşti şi la Timişoara, pentru pregătirea de tehnicieni cu calificare superioară în specialităţile telefonie, telegraf şi mecanic radio. Se admit candidaţi (fete şi băieţi) între 17—25 de ani. Pentru ambele şcoli se primesc numai absolvenţi ai liceului teoretic, cu examen de maturitate. Informaţii se pot obţine la serviciul personal al Direcţiei regionale P.T.T.R. Tg. Mureş, str. Lenin nr. 2, precum şi la toate oficiile raionale P.T.T.R. întreprinderea industrială ▼ malcool Sibiu ANGAJEAZĂ ingineri şi maiştri cu practică în industria băuturilor spirtoase şi a vinului. Informaţii sentimentare la telefon 27—33 Sibiu. U.R.C.C. Luduş angajeaza prin concurs 2 revizori contabili şi 3 revizori de gestiuni, cu studii medii şi 2 ani vechime în munca financiară. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Uniunii, U.R.C.C., Luduş, str. Mărăşeşti nr. 4 telefon 248,