Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)

1962-10-02 / nr. 233

Cum se înfăptuiesc propunerile muncitorilor de la I.R.U.M. Reghin întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme din Re­ghin repară locomotivele C.F.F., cazane stabile şi execută din nou o serie de maşini nece­sare industriei de prelucrare a lemnului ca de pildă, maşini de lipit şi uscat placaj, maşini de gumat hîrtie, benzi pentru trans­portat lemn şi altele. Ele comple­tează utilajul noilor complexe pentru industrializarea lemnului de la Gălăuţaş, Pipera, Blaj, Su­ceava etc. In atelierul de montaj, strungă­­rie şi forjă, precum şi în cele­lalte ateliere lucrează mulţi­­mun­citori cu o bogată experienţă în producţie, buni gospodari. Prin propunerile pe care le fac în con­sfătuirile de producţie, muncitorii participă direct la conducerea şi organizarea activităţii din atelie­re, la îmbunătăţirea procesului de producţie. Polizoarele din atelierul de fa­bricaţie sunt folosite de trei schimburi. In schimbul întîi lu­mina de afară creează condiţii bune de vizibilitate la polizoare şi astfel activitatea se desfăşoară în condiţii normale. Dar în schim­burile doi şi trei, cînd hala era luminată electric, situaţia era alta. Muncitorii trebuiau să depu­nă eforturi ca să poată poliza, căci vizibilitatea era slabă. Strun­garul Iosif Biro, cu prilejul unei consfătuiri de producţie a propus ca fiecare polizor să fie prevăzut cu cite o lampă de iluminat, fi­xată pe corpul polizorului. Propu­nerea a fost studiată de către co­mitetul sindicatului, şi adusă la cunoştinţa conducerii întreprinde­rii, iar apoi a fost acceptată. Atelierul de întreţinere execută şi reparaţii capitale la maşinile­­unelte cu care este dotată între­prinderea. Adesea se simţea ne­voia ca atelierul să fie înzestrat cu o maşină electrică de găurit portativă şi cu un polizor electric manual. Candidatul de partid Ni­­colae Moraru, preocupat de aceas­tă problemă, a propus să se pro­cure maşinile necesare atelierului, căci cu ele muncitorii care au de executat operaţii destul de grele se pot deplasa cu uşurinţă direct la piesa sau maşina respectivă. Astfel, ei sunt scutiţi să transpor­te piese grele la maşinile de gău­rit şi polizat şi se reduc şi timpii de reparaţie. Prin grij­a comitetu-­lui sindicatului, conducerea între­prinderii a rezolvat favorabil pro­punerea muncitorilor de la între­ţinere. La propunerea maistrului Ale­xandru Karácsonyi de la atelierul montaj, s-a format o echipă de transportori care deserveşte atelie­rele principale cu materiale şi transportă piesele terminate la magazia finală. Prin această mă­sură muncitorii sînt scutiţi să mai transporte singuri unele materiale grele atunci cînd primesc o lucra­re sau o predau. Echipa ce execută armături u­­şoare era condusă de Alexandru Orban şi multe luni la rînd, unele lucrări executate de ea nu erau de cea mai bună calitate. Sesizat de acest lucru, inginerul Vasile Herţa a propus schimbarea şefu­lui de echipă, care nu se dovedise a fi un bun organizator. Astfel conducerea echipei a fost preluată de Árpád Baricz. In urma unei mai bune organizări a muncii şi a elanului cu care au muncit, mem­brii echipei, antrenaţi într-o largă întrecere socialistă, în luna august şi-au depăşit realizările din luna iulie cu 10 la sută şi au executat lucrări de calitate bună. Alte propuneri făcute de munci­tori privesc construirea unei ram­pe pentru spălat maşini auto, pro­curarea şi montarea unui polizor la secţia montaj, introducerea în producţie a unui cuptor de topit compoziţie pentru turnarea cuzi­neţilor, aceasta în scopul creşterii productivităţii muncii şi îmbunătă­ţirii calităţii produselor. Dar nu întotdeauna sunt rezol­vate operativ propunerile făcute de muncitori. Pe bună dreptate au întrebat membrii grupei sindicale de la cazangerie în şedinţa de producţie din luna mai a. c., ce se întîmplă cu unele propuneri ca cea în legătură cu repararea ma­şinii de găurit pneumatică care a stat mult timp stricată, şi faţă de care conducerea secţiei şi comite­tul sindicatului din întreprindere n-au luat la timp măsurile cuve­nite. Forjorul Iosif Ujfalusi a propus să se schimbe din atelierul de for­jă pămîntul uscat ce se transformă foarte uşor în praf, cu un pămînt argilos şi să se scoată din atelier butucii de sub nicovalele la care nu se mai lucrează şi care ocupă un loc destul­ de mare, împiedi­­cînd în multe­­cazuri circulaţia şi buna desfăşurare a procesului de producţie. Propunerile făcute încă în­­primele luni ale anului n-au primit rezolvare definitivă. Mun­citorii din atelierul de forjă au transportat în timpul liber peste 3 m­c de pămînt. Pentru că comi­tetul sindicatului şi conducerea întreprinderii n-au luat nici o mă­sură în această direcţie, pămîntul transportat în spatele atelierului aşteaptă de mai bine de o lună să-l înlocuiască pe cel ce-i necă­jeşte de mult timp pe forfuri. Comitetul sindicatului se îngri­jeşte de organizarea şi ţinerea cu regularitate a consfătuirilor de producţie. Insă, din lipsă de o evidenţă a valoroaselor propuneri făcute de către muncitori, ele nu sunt soluţionate operativ. Ar tre­bui ca, lunar, propunerile munci­torilor să fie extrase din procesele verbale întocmite cu prilejul con­sfătuirilor de producţie, centraliza­te şi urmărite, iar autorilor să li se dea răspunsul cuvenit prin con­sfătuirile de producţie sau prin­­tr-un afişier al întreprinderii. V. MEGHEŞ Spor la muncă în noul an de învăţămînt de partid! (Urmare din pag. 1) în faţă Intelectualilor expuneri pri­vitoare la probleme actuale ale politicii­ partidului, asupra proble­melor raionului în care activează. O mare răspundere revine orga­nelor şi organizaţiilor de partid în ce priveşte buna desfăşurare a învăţămîntului politic U.T.M., care constituie un mijloc important de educare comunistă a tineretului. Trebuie acordat un ajutor deosebit formelor de studiu care iau fiinţă în­cepînd din acest an şcolar, în care se vor studia probleme ale moralei comuniste. Principala preocupare a organe­lor şi organizaţiilor de partid în domeniul învăţămîntului, în noul an şcolar, trebuie să constituie asigurarea conţinutului de idei, a purităţii învăţămîntului, legarea lui de viaţă, de sarcinile concrete ale organizaţiilor de partid. In această privinţă cele mai mari sarcini le revin propagandiştilor. Organizaţiile de partid au datoria să asigure condiţii favorabile ac­tivităţii acestora. Totodată, tre­buie să combată lipsa de exigenţă, formalismul, metodele administra­­tive din munca de propagandă. O grijă deosebită trebuie acor­dată perfecţionării muncii propa­gandiştilor. Pentru aceasta, tre­buie elaborat un întreg sistem de educare a lor. Să li se asigure lecţii şi expuneri calificate, întoc­mite la un înalt nivel ideologic şi politic. Membrii birourilor raiona­le şi orăşeneşti de partid să ţină informări propagandiştilor asupra problemelor actuale ale politicii partidului şi despre evenimentele situaţiei internaţionale. Cabinetele de partid au sarcina de a ţine cu regularitate consultaţii, schim­buri de experienţă pentru genera­lizarea metodelor avansate ale propagandiştilor, dezbateri pe te­me metodice, vizite la uzine și unități agricole socialiste. Organele și organizațiile de par­tid trebuie să asigure un control permanent și calificat asupra des­fășurării învățămîntului de partid, sa analizeze periodic acest impor­tant domeniu de activitate şi să ia măsurile necesare pentru îmbu­n­âtăţirea continuă a calităţii pro­pagandei de partid. In noul an de învaţămint au fost create condiţii deosebit de fa­vorabile bunei desfăşurări a invă­­tamîntului de partid. Trebuie să facem votul pentru a folosi posibi­lităţile create de partid, să ridi­cam nivelul învăţămîntului de par­tid pe o treaptă tot mai înaltă, pentru a contribui din pu­r, la realizarea sarcinilor desavirşirii construcţiei socialismului în pa­tria noastră. Materiale suficiente — ritm de lucru scăzut Gospodăria colectivă din Dum­­brăvioara, deşi ţinută şi-a sporit simţitor numărul, de animale. Ea deţine în prezent peste 200 capete bovine. încă din iarnă colectiviş­tii de aici s-au îngrijit de aprovi­zionarea cu materiale necesare pentru executarea construcţiilor zootehnice în raport cu creşterea numărului de animale. Astfel, s-a făcut din timp aprovizionarea cu ciment, material lemnos, iar cără­mizile necesare au fost confecţio­nate incă din anul trecut. Colectiviştii şi-au propus să ri­dice în acest an două grajduri. Construcţia unui grajd pentru 60 capete bovine a decurs în ritm rapid, astfel că în luna mai a­­ceastă construcţie a fost dată in folosinţă. Construcţia celui de-al doilea grajd cu o capacitate de 100 capete bovine s-a tărăgănat tot timpul anului. Fundaţia din beton a fost turnată încă în luna iunie. De atunci şi pînă acum, cu toate că au existat toate materia­lele de construcţii, lucrarea s-a desfăşurat în ritm scăzut. In pre­zent abia a început construirea pereţilor. Au fost condiţii pentru ca lucrarea să fie mult mai avan­sată (acest lucru îl dovedeşte timpul scurt în care s-a terminat construcţia primului grajd) însă la rămînerea în urmă a contribuit lipsa de organizare din partea consiliului de conducere al G.A.C. şi amînarea de pe o zi pe alta a începerii lucrului. Pină la venirea iernii colectiviş­tii din Dumbrăvioara mai au de amenajat un saivan, unde va fi adăpostit o parte din tineretul bovin, la care pînă în prezent nu s-au făcut nici un fel de lucrări. Timpul nu așteaptă, vremea re­ce se apropie. De aceea, condu­cerea gospodăriei trebuie să ia m­as­uri urgente pentru r­ăbirea­­jiului de executare a construe­­zootehnice și darea tor în a­nă la timp. In vederea îmbunătăţirii transportului în comun In prima jumătate a lunii oc­tombrie, va avea loc o consfătuire organizată de Secţia de gospodă­rie comunală a Sfatului popular regional în vedere­a luării măsuri­lor, necesare pentru îmbunătăţirea transportului în comun în toată regiunea. La consfătuire vor par­ticipa toţi responsabilii cu trans­portul de la întreprinderile de gospodărie raională, precum şi muncitorii întreprinderii de trans­port din Tg.Mureş. In vederea luării unor măsuri eficace, lucră­torii secţiei gospodărie comunală a Sfatului popular regional vor face schimburi de experienţă în alte oraşe mari din ţară. Consfă­tuirea va adopta hotărîri obligato­rii pentru toate întreprinderile de gospodărie raională şi de trans­port din regiune. Insaminţează de zor Pe întinsele tarlale ale gospodăriei agri­cole colective din Grebeniş muncile a­­gricole se desfăşoară cu tot mai mare elan. In toamna acestui an, colectiviştii de aici insămînţează 430 de hectare cu griu. Pre­gătirea temeinică a terenului şi executa­rea insămin­ţărilor in bune condiţiuni, sint preocupări de seamă. Pină în prezent s-a pregătit aici pentru insămintări o supra­faţă de 140 ha, pe terenurile eliberate de mazăre, borceag si sfecla de zahăr. A început însămînţatul griului, realizindu-se pe o suprafaţă de 15 ha. Colectiviştii au în­ceput şi recoltatul porumbului. Pe 10 ha din tarlaua desti­nată obţinerii unei producţii de 5.000 kg boabe la hectar, s-a realizat o producţie de 5.600 kg boabe la hectar. Aici porum­bul a fost insămintat în cuiburi, cu gunoi în cuib. Cadre calificate comerţului de stat Creşterea neîncetată a volumu­lui de mărfuri puse la dispozi­ţia populaţiei prin reţeaua co­mercială de stat, necesită un nu­măr sporit de cadre noi de deser­vire. Faptul acesta se reflectă şi în activitatea Grupului şcolar comercial din Tg.Mureş. Astfel, faţă de 260 cursanţi înscrişi in anul 1956, dintre care 101 au fost interni, şcoala va fi frecventată în anul şcolar curent de 473 elevi, dintre care 260 interni. La sfârşitul anului şcolar tre­cut, grupul şcolar a dat sectoru­lui comercial din regiunea noas­tră un număr de 130 absolvenţi calificaţi ca vînzători alimentari, de legume-fructe, de măcelărie, de produse industriale, ospătari, bufetieri, bucătari şi cofetari, pre­cum şi 60 de contabili, care, cu toţii muncesc pentru o deservire mai bună a populaţiei. Veşti din raionul Luduş • Cu cîteva zile în urmă, an­samblul Teatrului de păpuşi din Cluj a prezentat la Sărmaş piesa „Harap Alb". La prima reprezen­taţie au participat copii din Săr­maş, Balda şi Vişinei, care, după terminarea spectacolului, au fost duşi acasă cu maşina teatrului din Cluj. MARIN PLOSCA muncitor • In noua şcoală din Ulieş- Cîmp, dată recent în folosinţă în­vaţă peste 60 de copii ai colecti­viştilor. LINCA IULUŢ colectivist • U­rmînd exemplul preşedinte­lui, cooperativei, de consum din Rîciu, fiecare salariat şi-a înjghe­bat o bibliotecă personală, cum­­pănind de la secţia librărie a coo­perativei cărţi in valoare de cite 100 lei. IOAN BUCUR gestionar „ Zilele trecute, deputaţii Sfa­tului popular comunal din Pogă­­ceaua au transportat prin muncă patriotică ţiglele necesare pentru acoperirea clădirii sfatului popu­lar, la timp de 3 ore, clădirea a și fost acoperită, realizîndu-se e­­conomii în valoare de 2.000 lei. DUMITRU CALEA colectivist -OCDO­ In discuţie: Folosirea cit mai raţională a pămintului şi eficienţa economică a viticulturii in gospodăriile agricole colective Congresul al IlI-lea al P.M.R. a pus în faţa agriculturii sarcina ca pînă în anul 1965 să se dubleze patrimoniul viticol existent, prin plantaţii masive pe terenuri în pan­tă, improprii culturilor de cîmp, în scopul folosirii cît mai raţionale a pămîntului. Prin prezentul articol vom de­monstra gospodăriilor colective că este în interesul lor să realizeze la timp sarcina de plantare a viţei de vie şi să atribuie o deosebită în­grijire plantaţiilor existente. Spre a demonstra intr-un mod cît mai convingător avantajele ce re­zultă din cultura viţei de vie, am ales G.A.C. Bălcaciu, deoa­rece posedă aceeaşi suprafaţă de vie ca majoritatea G.A.C.-urilor din podgorie, avînd vie în amestec, vie îmbătrînită (majoritatea de peste 40 de ani), din care abia 50 la sută este plantaţie tînără- Produc­­ţ­ie medii realitate de g.a.g. Bălcaciu, pe ultimii 10 ani au fost de 5.639 kg struguri la ha, cea mai mică fiind în 1956 de 3.025 kg şi maximă în 1955 de 8.142 kg struguri la ha. De aici se deduce că, datorită influenţei pe care o a­­re omul, ca principalul factor de îndrumare a proceselor naturale, în podgoria Tîrnavelor se pot obţi­ne recolte apreciabile şi susţinute. Unul din factorii determinanţi pen­tru obţinerea de producţii adecvate potenţialului plantaţiilor viticole e­­xistemte, a fost buna organizare a unităţii. Astfel, s-a format pentru viticultură o brigadă specializată, sub conducerea permanentă a bri­gadierului Ludwig, căutînd să se permanentizeze şi muncitorii şi s-a aplicat an de an întregul complex de lucrări recomandat de agroteh­nica viticolă şi cerut de condiţiile pedoclimatice ale podgoriei. Obţi­nând în fiecare an producţii supe­rioare celorlalte unităţi, G.A.C. Bălcaciu a devenit unitate frunta­şă din punct de vedere al viticul­turii, pe întreaga podgorie a Tîr­navelor. Aceasta demonstrează că pentru G.A.C. Bălcaciu cul­tura viţei de vie a fost deosebit de rentabilă. De aici se mai deduce faptul că şi restul uni­tăţilor, avîn­d aceleaşi plantaţii vi­ticole, lucrînid în aceleaşi condiţii pedoclimatice, aplicînd aceleaşi măsuri agrotehnice viticole impuse podgoriei noastre şi căutînd să a­­plice aceleaşi măsuri tehnico-orga­­nizatorice, vor reuşi să obţină producţii mari. Un alt avan­taj ce-l prezintă cul­tura viţei de vie este folosirea for­ţei de­ muncă existentă, care se re­partizează destul de proporţional pe tot timpul anului. Dovedită fiind superioritatea plantaţiilor viticole se impune ca gospodăriile colective să acorde toată atenţia plantaţiilor viticole existente, iar cu privire la noile plantaţii să ia din timp toate mă­surile impuse de agrotehnică, ca plantarea lor să se facă in condiţii optime, realizînd şi chiar depăşind planul stabilit. I. HAŢIEGANU economist Staţiunea experimentală hortiviticolă Blaj steaua roşie Expoziţie de produse agricole Zilele trecute s-a deschis la Lu­duş o expoziţie cu produse agrico­le. Aici, sunt expuse produsele a­­gricole realizate de cele 43 gospo­dării agricole colective din raion, încă din primele ore de după deschidere, expoziţia a fost vizita­tă de sute de cetăţeni. —□□— C­artea tehnică la locul de muncă Biblioteca tehnică a Uzinei de fier Vlăhiţa numără în prezent 2.570 volume de cărţi şi e abona­tă la circa 70 de publicaţii teh­nice. In afară de revistele în lim­ba romina aici se găsesc şi reviste în limbile rusă, maghiară, france­ză şi germană. Anul acesta s-au cumpărat cărţi în valoare de circa 40.000 lei. Popularizarea cărţilor tehnice in secţii şi ateliere se face prin biblioteci mobile, la locurile de muncă. Cei mai activi cititori ai biblio­tecii sunt jurnalistul Ballo Ludovic, turnătorii Deák Ludovic şi Eger Petre, tehnicienii Benedek Zoltán şi Bányai Andor care de altfel sunt şi buni inovatori. MARGARETA MARTON corespondent voluntar Cincisprezece medici specialişti Din cele peste o sută de per­soane medico-sanitare care deser­vesc policlinica tîrgumureşeană nr. 1 de pe strada Universităţii, cincisprezece sunt medici specia­lişti. O prima caracterizare a muncii întregului personal de aici se poa­te face chiar de la intrare. Ince­­pînd cu parterul şi terminînd cu încăperile ultimului etaj — peste tot — predomină curăţenia. Meri­tă amintite spaţioasele săli de aş­teptare, bunul gust, simţul gos­podăresc şi mai ales atenţia între­gului colectiv de muncă faţă de bolnavi. Ca aspect general, cea mai mare policlinică din Tg.Mu­reş se menţine fruntaşă. Vizitînd cele cincisprezece servi­cii, constaţi şi alte aspecte. Apa­ratele moderne nu lipsesc nici unui serviciu. Medicii specialişt, împreună cu întreg personalul po­liclinicii, cu ajutorul modernelor aparate, acordă o consultaţie competentă celor bolnavi. Sunt nu­meroase cazurile cînd cei veniţi pentru consultaţii îşi manifestă recunoştinţa faţă de personalul policlinicii. Serviciul ortopedie condus de medicul Alexandru Bod, are de o­­bicei, mai mulţi pacienţi decit ce­lelalte servicii. Acest lucru nu-l împiedică însă niciodată să-şi fo­losească cu calm toate cunoştinţe­le sale şi să se ocupe îndeaproa­pe de fiecare bolnav. Muncă conştiincioasă cu înalt spirit de răspundere depun toţi medicii policlinicii. Se evidenţiază în mod deosebit Olasz Klara, Păl­tineanu Perpetua şi Gáspár La­­dislau. Pacienţii întîlnesc aici medici cu înaltă calificare, modeşti, a­­propiaţi şi conştiincioşi. Tocmai de aceea ei li se adresează cu în­credere la cele mai mici semne de îmbolnăvire. Din activitatea şi preocupările medicilor multe fapte sunt demne de remarcat. O preocupare care trebuie amintită aici este dorinţa fiecăruia de a se perfecţiona. Lău­dabilă este iniţiativa colaborării şi întrajutorării. Legătura strînsă între medicii acestei policlinici şi medicii specialişti ai clinicilor cît şi medicii celorlalte policlinici din oraş contribuie din plin la acumularea de noi cunoştinţe şi consolidarea celor vechi. Deseori se întîmplă ca medicii clinicilor să consulte bolnavii sosiţi la po­liclinică. Nu rare sînt cazurile cînd medicii serviciilor policlinicii pot fi găsiţi printre bolnavii in­ternaţi în clinici. In felul acesta colaborarea e deosebit de rodnică. O colaborare strînsă între me­dicii specialişti, o clădire curată, spaţioasă, înzestrată cu cele mai moderne aparate de consultaţii, dorinţă comună de a reda sănăta­tea pacienţilor, comportare aten­tă, calm şi perseverentă în mun­că — iată ce găsesc oamenii muncii care vin la Policlinica nr. 1 din Tg.Mureş: împreună cu ghipsarul Kolozsvári Paul, medicul ortoped Alexandru Bod consultă un nou pacient. Dispensarul medical al muncitorilor forestieri din Reghin Dispensarul medical al Comple­xului de industrializare a lemnu­lui din Reghin deserveşte sala­riaţii celor două întreprinderi fo­restiere din localitate C.I.L. şi I F., precum şi membrii familiilor acestora. Este o clădire nouă, mo­dernă, care dispune de săli de consultaţie şi tratament, labora­toare, sală de aşteptare, birouri. Asistenta medicală este asigu­rată de un personal bine pregătit: doi medici de întreprindere, medic radiolog, medic stomatolog, den­tist, tehnician dentar, o felieră şi patru surori. Majoritatea sunt tineri. Toţi lucrează cu multă tra­gere de inimă. Se bucură de apre­cierea unanimă a muncitorilor. La tratament, surorile Darie Au­rica şi Dan Elena, dau dovadă de multă bunăvoinţă. In laboratorul dispensarului, se fac analize V.S-H., hemograme cantitative, examinări de urină. Secţia radiologie este dotată cu aparat Roentgen, Recaş şi utila­jul necesar. Se fac radioscopii, iar pentru secţia stomatologie radio­grafii. Dispensarul medical dispune şi de ult aparat de raze ultrascurte. Pentru aprovizionarea salariaţi­lor cu medicamente funcţionează un punct farmaceutic. Conducerea Întreprinderii C.I.L. se interesează îndeaproape de bu­nul mers al dispensarului. Prin­cipalele utilaje au fost procurate de întreprindere. In primăvara a­­cestui an, s au făcut reparaţii cu­rente, s-au vopsit uşile, ferestrele şi mobilierul. Spitalul de stat din Reghin se îngrijeşte ca dispensarul să fie în permanenta bine aprovizionat cu materiale. Protezele dentare se execută în laboratorul dispensarului. In cadrul Crucii Roşii, cadrele medicale tin cursuri sanitare şi cursuri G.P.A.S., cu salariaţii în­­treprinderilor C.I.L. şi I.F. Au trecut de mult vremurile cînd — din cauza condiţiilor gre­le de muncă şi al traiului plin de lipsuri — muncitorii forestieri de la Reghin şi de pe Valea Gur­­ghiului se stingeau din viaţă îna­inte de vreme- Datorită vieţii noi create de partid, harnicii munci­tori din Reghinul de astăzi se bu­cură de­­asistenţă medicală la lo­cul de muncă. Le stă la dispozi­ţie un dispensar medical utilat, construit anume pentru ei. La Topliţa... .., funcţionează un spital raio­nal şi o policlinică, ultima, dată de curînd în folosinţă. Consultaţiile la spital şi policli­nică se fac la nivelul cerinţelor actuale, bolnavii sunt bine trataţi şi cazaţi. La spital meniurile zil­nice sunt fixate şi pregătite cu mare grijă di la fel se face şi ser­virea în saloane unde peste tot este curat şi primitor. La poli­clinică de asemenea, domnesc or­dinea şi curăţenia. In activitatea celor două insti­tuţii medicale mai sunt şi unele lipsuri care trebuie urgent înlătu­rate. Policlinica dispune de o fru­moasă secţie stomatologică, dotată cu aparatură modernă şi deser­vită de medici specialişti. Insă la această secţie treaba se face numai pe jumătate, din cauză că lipseşte tehnicianul din laborato­­rul stomatologic. Se fac tratamen­te, se extrag măsele, dar cînd e vorba să se pună un dinte sau sa se îmbrace nu mai are cine s-o facă. Ce au de spus în acest sens tovarăşii de la secţia sănătate a Sfatului popular regional? A sosit toamna, timpul s-a ră­cit. Cu toate că Policlinica din Topliţa are instalaţii moderne de încălzit, încălzirea nu se poate face din cauză că lipsesc mecani­cul şi fochistul, lucru ce stinghe­reşte foarte mult consultaţiile. Noua policlinică din Topliţa, T.R.C. Tg. Mureş a predat-o ne­terminată. Cînd s-a încheiat pro­cesul verbal de recepţie la 30 iulie a. c. constructorul s-a anga­jat ca pînă la 20 august să ter­mine toate lucrările. Au trecut 3 luni de atunci şi situaţia este ace­eaşi. La nenumăratele adrese fă­cute de beneficiar, T.R.C. Tg. Mu­reş nu a dat nici un răspuns. Sta­ţia de apă nu funcţionează din cauza ca lipsesc un transformator de 0,5 kW, un contor trifazic, apa­ratul de clorificare a apei. Nu este montat nici filtrul din care cauză spitalul şi policlinica nu au apă potabilă. De exemplu, la spi­tal trebuie să se care apa de băut pentru bolnavi cu căldările. De a­ceastă stare de lucruri este vino­vat şi ing. Pop Ioan de la Intre­prinderea de instalaţii din Tg. Mu­reş, care a semnat procesul ver­bal de recepţie angajîndu-se ca in cel mai scurt timp să execute lucrările rămase neterminate. Trustul regional de construcţie Tg. Mureş împreună cu Întreprin­derea de instalaţii din Tg. Mureş trebuie să ia urgent măsuri pen­tru executarea lucrărilor netermi­­n­ate, cu atât mai mult cu cât se apropie iarna și aprovizionarea spitalului cu apă nu este asigu­rată C­ONCLUZII Cu prilejul vizitării mai multor unităţi sanitare aui regiunea noastră, s-a constatat că în marea majoritate a spitalelor, policlini­cilor şi dispensarelor se desfăşoară o activitate intensă şi bine orga­nizată pentru refacerea sănătăţii celor bolnavi. Pătrunşi de un m­ait spirit umanist, cadrele de medici, personalul utedic şi administrativ îşi depun toată priceperea şi cunoştinţele in slujba sănătăţii oameni­lor muncii. Despre consultaţiile atente, despre tratamentul făcut cu grijă, cele mai competente informaţii le dau pacienţii, cei care au avut prilejul să fie îngrijiţi, însănătoşiţi. Multe, multe consemnări din condicile de sugestii s-ar putea reproduce aici despre mulţumirile călduroase pe care cei însănătoşiţi le adresează medicilor sau suro­rilor pentru grija atentă cu care i-au tratat, pentru comportarea lor civilizată în timpul consularilor şi tratamentului. Cu toate acestea, in unele locuri se mai manifestă unele lipsuri care trebuie grabnic lichidate. Comitetele executive ale sfaturilor populare sunt datoare să ia toate măsurile pentru crearea celor mai bune condiţii de tratament bolnavilor Nu se poate admite o situaţie ca cea de la Topliţa, unde lipsesc cadre de specialişti şi unde nici condiţiile de tratament nu co­respund intrutotul cerinţelor. Secţiile de sănătate ale sfaturilor populare regional şi raionale trebuie să acorde o mai mare atenţie repartizării juste a cadrelor medicale în conformitate cu cerinţele. De asemenea este necesar să se organizeze mai temeinic munca educativă a medicilor şi personalului mediu şi administrativ de că­tre organizaţiile de partid şi sindicat. Exercitînd mai des controlul, acordind la timp îndrumările şi sprijinul necesar se vor obţine rezul­tate şi mai bune în apărarea sănătăţii oamenilor muncii. 3 RAIDUL NOSTRU Prin cîteva iii sanitare In ţara noastră se acordă o grijă deosebită sănătăţii oamenilo­r muncii. Acestui scop ii servesc şi numeroasele spitale, policlinici, dispensare şi case de naşteri. Acestea sunt deservite de sute şi sute de medici de toate specialităţile, de cadre medii şi personal administrativ. Condiţiile de tra­tament se îmbunătăţesc în perma­nenţă prin utilajul modern cu care sunt înzestrate pe zi ce tre­ce tot mai mult instituţiile medicale. Zilele trecute am vizitat cîteva dintre aceste unităţi constaţi­nd că pretutindeni există o pre­ocupare de seamă pentru redarea sănătății celor suferinzi. Redăm în continuare cîteva aspecte din cele intîlnite.

Next