Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)
1962-11-01 / nr. 259
Cu toate forţele pentru terminarea însămînţărilor Ritm nesatisfăcător Paralel cu celelalte lucrări agricole ce se desfăşoară în cîmp, în ultimele zile datorită folosirii mai chibzuite a maşinilor agricole, a tractoarelor, a atelajelor, ritmul însămînţărilor s-a intensificat. Totuşi pînă la 30 octombrie lucrările de pregătire a terenului în gospodăriile agricole colective au fost efectuate numai în proporţie de 65,8 la sută, iar însămînţările, într-un procent de numai 58 la sută. Pe raioane situaţia însămînţărilor pînă la data arătată mai sus se prezintă astfel : Ciuc 83 la sută, Gheorghieni, 92 la sută, Luduş 55,5 la sută, Odorhei 50,2 la sută, Reghin 40,3 la sută, Tg. Mureş 46 la sută, Tîrnăveni 61,1 la sută, Topliţa 34 la sută, Tg. Mureş oraş 64,3 la sută. Este necesară luarea tuturor măsurilor politice şi organizatorice în vederea terminării cît mai grabnice a însămînțărilor. Cu planul îndeplinit Sînt cîteva zile de cînd gospodăria agricolă de stat din Sîncraiu de Mureş a terminat însămînţatul cerealelor. Este pozitiv faptul că, datorită bunei organizări a muncii, dintre toate G.A.S.urile această gospodărie a terminat în epoca optimă însămînţările. Cînd s-a trecut la pregătirea terenului pentru însămînţări, tractoriştii gospodăriei au fost organizaţi astfel încît să muncească pe fel de lucrări. Unii lucrau numai la arături, alţii la discuit, grăpat şi tăvălugit, iar trei din cei mai buni tractorişti au lucrat în toată perioada numai la semănat. Muncind astfel, semănatul orzului pe cele 240 ha l-au terminat la 4 octombrie, iar zilele trecute au terminat şi însămînţatul griului pe cele 150 hectare. Munca tractoriştilor a fost organizată pe două schimburi. In cel de-al doilea schimb au fost antrenaţi şi mecanicii din atelier ca: András loan, Sopoliuc Vasile, Szilágyi Dániel, Blaj loan, Andreiszék Francisc care au efectuat în toată perioada numai lucrăride calitate. Pregătind bine terenul şi folosind la semănat grîu din soiurile de mare productivitate, inginerii şi tehnicienii gospodăriei s-au angajat să obţină anul viitor pe întreaga suprafaţă cultivată cu grîu o producţie de 3.000 kg/ha, iar pe o suprafaţă de 65 ha cîte 4.000 kg grîu la hectar. După terminarea însămînţărilor de toamnă tractoriştii au trecut la efectuarea arăturilor adinei (pe cele 350 ha), care datorită bunei organizări a muncii, pe care cei de la Gostat-ul din Sîncrai o numesc cheia succesului, le vor termina pînă la 15 noiembrie a. c. -----------OCjlJCJ--------- Cu însămînţările pe terminate La gospodăria agricolă colectivă din Călimăneşti, raionul Tg. Mureş, se lucrează intens la efectuarea semănatului. Pînă in prezent s-au executat însămînţări pe 85 la sută din suprafaţa planificată. MUICA PETRU corespondent voluntar Ritm mai intens la semănat La gospodăria agricolă colectivă din Ogra, raionul Luduş, pînă la 29 octombrie însămînţatul griului s-a executat numai pe o suprafaţă de 306 ha. Rămînerea în urmă se datoreşte faptului că nu peste tot colectiviştii din toate brigăzile au lucrat în acelaşi ritm la recoltatul porumbului. Deci, e necesar ca şi această lucrare să fie urgentată, pentru ca semănatul griului să fie grabnic terminat. BILEA MARIA colectivistă Din activitatea sfaturilor populare Tot mai mulţi cetăţeni la conducerea treburilor obşteşti An de an, sfaturile noastre populare, organe locale ale puterii de stat, obţin rezultate din cele mai de seamă în aplicarea legilor statului, în gospodărirea oraşelor şi satelor, în rezolvarea celor mai complexe probleme de interes obştesc. Izvorul principal al acestor succese constă în legăturile pe care sfaturile populare şi le-au făurit cu masa largă de oameni ai muncii şi care devin din ce în ce mai trainice, mai apropiate. Prin diversele forme de legătură, comisii permanente, comitete de cetăţeni, întîlniri ale deputaţilor cu alegătorii din circumscripţii, prin diferitele acţiuni patriotice, la conducerea treburilor comunelor, a oraşelor sînt atraşi sute şi mii de cetăţeni de toate vîrstele şi din toate domeniile de activitate. De la tineri şi pînă la cei mai vîrstnici, de la muncitor şi colectivist pînă la omul de ştiinţă, cetăţenii patriei noastre sînt pătrunşi de importanţa ce o prezintă buna gospodărire a oraşelor şi satelor, înfrumuseţarea lor, de bunul mers al celor mai variate treburi de interes obştesc. Număr nesfîrşit de exemple s-ar putea înşira despre munca însufleţită pe care o desfăşoară cetăţenii împreună cu deputaţii pentru realizarea unor construcţii, pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, pentru dezvoltarea gospodăriilor colective etc. La chemarea comitetului executiv al sfatului popular, cetăţenii comunei Lunca Bradului, de pildă, au ieşit în mai multe rînduri în mare număr la muncă patriotică curăţind sute de hectare de păşune. Cei din comuna Valea Largă, raionul Luduş, au construit prin contribuţie voluntară şi muncă patriotică în fiecare sat aparţinător cîte o şcoală nouă. In acest an el au construit şi un dispensar nou, tot prin contribuţie voluntară şi muncă patriotică. In vederea îmbunătăţirii circulaţiei, cetăţenii din comuna Ibăneşti-Pădure au efectuat zeci de zile muncă patriotică la pietruirea şi cilindrarea şoselei ce trece prin comună, la transportul pietrişului, săpatul şanţurilor. In decurs de cîteva zile, ei au cilindrat şoseaua pe o porţiune de 1 km şi au nivelat-o pe o lungime de 1,5 km. Un prilej minunat pentru dezbaterea problemelor gospodăreşti îl constituie consfătuirile dintre deputaţi şi alegători. Pe lîngă faptul că prin acestea alegătorii controlează activitatea deputaţilor şi a sfaturilor populare, ei fac numeroase propuneri privind dezvoltarea comunei sau a oraşului respectiv. Intr-o asemenea adunare, de exemplu, cetăţenii din comuna Adămuş, raionul Tirnăveni, au cerut deputatului să intervină pe lingă comitetul executiv pentru rezolvarea problemei iluminatului electric al străzilor satului, cerere care a şi fost rezolvată în scurt timp. Este bun procedeul acelor comitete executive care invită la sesiunile sfatului popular, atunci cînd se dezbat probleme economice, pe lîngă deputaţi şi alţi cetăţeni. Aceştia contribuie prin discuţiile şi prin propunerile lor la îmbunătăţirea muncii sfaturilor, aduc la cunoştinţa lor multe aspecte din viaţa comunei. La sesiunea sfatului popular din comuna Sînpaul, raionul Luduş, au participat şi un însemnat număr de colectivişti fruntaşi. In discuţie era pusă problema dezvoltării şeptelului precum şi alte probleme privind întărirea gospodăriei colective. Colectiviştii au arătat că sunt posibilităţi de a spori considerabil numărul de animale, că producţia de lapte nu este încă la nivelul posibilităţilor. Au cerut sprijinul comitetului executiv în realizarea construcţiilor necesare pentru adăpostirea animalelor şi păsărilor. Sesiunea a avut astfel posibilitatea să adopte hotărîri corespunzătoare în problemele discutate. In această perioadă, în faţa sfaturilor populare comunale stau sarcini urgente şi de mare răspundere. Ele trebuie să acorde prin comitetele executive şi prin deputaţi, prin comisiile permanente, sprijin muncii desfăşurate pentru consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective de pe raza lor de activitate. Mai sînt gospodării care nu au terminat construcţiile planificate. In altele, organizarea muncii pe brigăzi şi echipe este făcută mai mult formal. Nu se ţine o evidenţă precisă a zilelor muncă, ceea ce face ca colectiviştii să nu participe cu toţii efectiv la muncă. In unele locuri nu se acordă toată grija păstrării avutului obştesc. Cea mai urgentă sarcină a sfaturilor populare în momentul de faţă este aceea de a ajuta consiliile de conducere în terminarea grabnică a recoltărilor şi însămînţărilor de toamnă. OCTAVIAN NEGRUŢIU PROLETAR! DIN TOATEŢÂRIl’E.UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ_______________ Anul XI, Nr. 259 (1.444) Joi, 1 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani îre numărul de azi — In cinstea fruntaşilor (pag. a 2-a), — In preajma deschiderii învăţămîntului de partid la sate (pag. a 3-a), — Cînd furajele sînt neraţional gospodărite (pag. a 3-a), Luna prieteniei romino-sovietice Zilele care ne despart de aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie sunt tot mai bogate în manifestări cultural-artistice, închinate prieteniei romînosovietice. Din iniţiativa Consiliului raional A.R.L.U.S., Comitetul de cultură şi artă din Tirnăveni a delegat în principalele comune din raion 30 de conferenţiari care au vorbit colectiviştilor despre viaţa îmbelşugată a colhoznicilor, despre tehnica agricolă înaintată pe care statul sovietic o pune la dispoziţia agriculturii pentru a uşura munca oamenilor şi a mări fertilitatea pămintului. Duminica trecută, în comuna Adămuş, a fost afişată o colecta de fotografii care oglindesc viaţa satelor sovietice şi aspecte din munca colhoznicilor. Colectiviştii, tineri şi vîrstnici, s-au perindat ore în şir în faţa fotografiilor şi hărților expuse. Mai tîrziu, ei au asistat la un reușit program artistic, prezentat de elevii Școlii de 8 ani din localitate. O HOTÂRÎRE Cu cîteva săptămîni in urmă la Iernut a fost mare sărbătoare. Intr-un cadru festiv, colectiviştii de aici au sărbătorit împlinirea a 12 ani de la înfiinţarea gospodăriei lor colective. 12 anii de muncă însufleţită, de remarcabie succese obţinute în întărirea şi dezvoltarea gospodăriei colective, în creşterea producţiei agricole. Despre bilanţul bogat al celor 12 ani de activitate, ne vorbeşte cu îndreptăţită mîndrie tovarăşul Szántó Alexandru, preşedintele gospodăriei, ne vorbesc cu toţii, colectiviştii de aici, — încă la sfîrşitul anului trecut, valoarea averii obşteşti a gospodăriei noastre colective a fost de 3.300.000 lei. Fondul de bază a depăşit 2.695.000 lei. In prezent, valoarea fondului de bază este de circa 3.000.000 lei. Gospodăria colectivă din Iernut e binecunoscută nu numai în raionul Luduş, ci şi in alte raioane din regiunea noastră. Aici au avut loc numeroase vizite şi schimburi de experienţă. Cei care au vizitat gospodăria, cu toţii şiau dat pe deplin seama că succesele colectiviştilor din Iernut sînt rodul concret al preocupărilor în privinţa dezvoltării averii obşteşti. Anul trecut, bunăoară, gospodăria colectivă de aici a realizat venituri băneşti in valoare de 2.264.000 lei. Sume importante au fost alocate în scopul creşterii fondului de bază şi a producţiei. Cu toate acestea pentru fiecare zi muncă efectuată in gospodăria colectivă, în afară de produse, colectiviştii au primit şi cîte 9 lei în numerar. Anul acesta veniturile băneşti vor fi şi mai mari. Conform planului, acestea vor depăşi 2.700.000 lei1. In cadrul acestei gospodării, un izvor aducător de mari venituri îl constituie creşterea animalelor. Colectiviştii deţin în prezent în proprietate obştească 456 de bovine, din care 136 de vaci. Faţă de 120.000 litri de lapte prevăzut a se valorifica anul acesta pe bază de contract, pînă în prezent s-au valorificat 136.000 de litri. Mîndria colectiviştilor de aici este şi ferma de porci. Anul acesta gospodăria colectivă vinde statului pe bază de contract 600 de porci graşi. S-au valorificat şi 700 de gişte şi un însemnat număr de pui. După cum s-a arătat mai sus, alții au avut loc numeroase vizite şi schimburi de experienţă. Obiectivul principal al acestor schimburi l-a constituit tocmai sectorul zootehnic. Colectiviştii din Iernut însă, sînt meşteri pricepuţi şi în privinţa culturii plantelor de cîmp. Folosind din plin tractoarele şi maşinile agricole, aplicînd pe scară tot mai largă metodele agrotehnice înaintate, ei obţin an de an producţii tot mai sporite la hectar. Anul acesta, de pildă, pe cele 100 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr au realizat o producţie medie de 24.000 kg la hectar, depăşind cu 2.000 kg la hectar pro- ducţia planificată. La cartofi, de asemenea, producţia planificată a fost depăşită cu 2.500 kg la hectar, iar la floarea-soarelui cu 265 kg la hectar. Producţie bogată obţin colectiviştii în acest an şi la porumb Pe o suprafaţă de 100 de hectare, ei au realizat o producţie medie de 5.000 kg porumb boabe la hectar, în teren neirigat. Sporind producţia la hectar, colectiviştii de aici fac şi din cultura plantelor o ramură aducătoare de mari venituri băneşti. In scopul creşterii veniturilor băneşti, ei valorifică an de an, pe calea contractărilor, cantităţi tot mai mari de cereale, plante tehnice etc. Anul acesta, de pildă, au livrat la fondul central al statului 10 vagoane de grîu, 4 vagoane de cartofi, 3 vagoane de floarea-soarelui (cu 6.600 kg mai mult decit au contractat) precum şi alte produse. Obţinînd producţii sporite la hectar, colectiviştii de aici au hotărît să vîndă statului cantităţi mai mari de porumb decît au contractat, pentru ca în felul acesta să crească veniturile băneşti ale gospodăriei. Cu toate că producţia planificată a fost mult depăşită s-a stabilit ca pentru munca efectuată în gospodărie, colectiviştii să primească numai cîte 2.500 kg de porumb la zi-muncă, cantitate care satisface pe deplin necesităţile colectiviştilor, cu acest porumb avînd posibilitatea să crească şi porci, păsări etc. Cantităţi mari de porumb s-au rezervat pentru îngrăşarea unui număr tot mai mare de porci în cadrul gospodăriei. Surplusul de porumb s-a hotărît să se valorifice pe bază de contract. Astfel, gospodăria colectivă din lernut va livra statului 3 vagoane de porumb peste cantitatea contractată. Hotărîrea colectiviștilor din lernut este înțeleaptă și demnă de urmat de toate gospodăriile colective. INTELEAPTA + Creşterea veniturilor băneşti — în centrul preocupărilor ♦ Colectiviştii din Iernut sporesc cantităţile de produse livrate statului. ____________________,, P. POPŞOR Succese ale chimiştilor Anul acesta colectivele întreprinderilor chimice de specialitate au produs cu peste 3.000 de tone mai multe lacuri, emailuri şi vopsele comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Chimiştii au dublat producţia de vopsele „Vinacet“, realizate pe bază de acetat de polivinil, care sunt folosite la zugrăvirea faţadelor blocurilor de locuinţe. Pe lîngă un colorit plăcut care îl dau locuinţelor, aceste vopsele sunt deosebit de rezistente la intemperiile atmosferice. Colectivul laboratorului central de cercetări pentru lacuri şi vopsele a definitivat reţetele de fabricaţie a unor lacuri pe bază de răşini poliesterice folosite la lustruitul mobilei. Noi cadre medicale şi-au ocupat posturile Astăzi şi-au ocupat noastră au fost repar nerilor medici au priposturile absolvenţii uizaţi 25 medici, 5 pfmit posturi în mediul tutului de medicină’şi talmologi şi 6 farma‘ rural la circumfarmacie. In regiunea cişti. Majoritatea ti-scripţii. —-----------—------------□□□□□ Noi construcţii şcolare Mii de copii ai oamenilor muncii din ţara noastră au început să înveţe anul acesta in şcoli noi. In Capitală s-au dat în folosinţă 11 şcoli cu peste 220 săli de clasă. Pentru construcţii noi in reţeaua şcolară, în regiunea Doobrogea s-au cheltuit anul acesta cu 14 milioane lei mai mult decit în anul precedent. S-au dat recent în folosinţă şcoli noi în satele Ipatele, Hîrtoape, Băcani, Vidoleni din regiunea Iaşi, Mesteacăn, Burleşti, Crislea, Vîrful Cîmpului din regiunea Suceava, ca şi în multe alte sate şi comune de pe tot întinsul ţării. Probleme actuale ale proiectării construcţiilor de locuinţe Una din expresiile cele mai vii ale grijii necontenite a partidului nostru pentru creşterea bunăstării oamenilor muncii, o constituie volumul important de construcţii de locuinţe ce se realizează an de an în toate colţurile patriei noastre. Ritmul de dezvoltare nemaiîntîlnit al acestui sector, pune in faţa proiectanţilor şi constructorilor probleme de mare răspundere datorită, în special, schimbărilor structurale şi de aspect esenţial, ce se creează în oraşele noastre prin concentrarea volumului de locuinţe construit într-o perioadă scurtă. Sînt îndeobşte cunoscute succesele importante obţinute în ultimii ani în acest domeniu, pe plan republican, în privinţa reducerii preţului de cost pe apartament, şi în acelaşi timp în privinţa îmbunătăţirii esenţiale a confortului, aspectului şi în crearea unor soluţii urbanistice corespunzătoare Atîta vreme cît construcţia de locuinţe era un fenomen incidental, atîta timp cit volumul construit în decursul unui an era neînsemnat faţă de fondul locativ existent al unui oraş, proiectarea se rezuma la crearea unor elemente izolate — case de locuit — care în cel mai bun caz se încadrau în mod reuşit în aspectul general existent al oraşului. Totuşi şi această etapă aduce o îmbunătăţire importantă a situaţiei — nu numai sub aspect cantitativ, adică în crearea de spaţiu locativ în plus, ci şi sub aspect calitativ, realizîndu-se locuinţe sănătoase, dotate cu încălzire centrală, cu camere de baie cu apă caldă. Astăzi însă, nu ne mai putem mulţumi ci atîta. Anual a-Ing. EUGEN MACAVEI director tehnic al D.S.A.P.C. Tîrgu-Mureş proximativ 3 la sută din populaţia oraşului Tîrgu-Mureş se mută în locuinţe noi şi ritmul volumului de construcţii este în permanentă creştere, încît la ora actuală putem aprecia că, într-un timp de aproximativ 20—25 de ani, ceea ce reprezintă o perioadă extrem de scurtă în viaţa unui DISCUŢII oraş, majoritatea fondului locativ actual va fi înlocuit, iar locuinţele necorespunzătoare existente încă astăzi vor fi desfiinţate într-o perioadă şi mai scurtă. Bazele oraşului nou, socialist In această situaţie, proiectării îi revine o sarcină foarte serioasă : trebuie puse de acum bazele oraşului nou, de tip socialist, care să formeze acel cadru construit în care se desfăşoară întreaga viaţă a unei mari comunităţi de oameni. La amplasarea şi proiectarea locuinţelor trebuie urmărită viaţa omului în toată desfăşurarea sa şi sub toate aspectele sale. Nevoile zilnice ale omului se întind mult în afara zidurilor clădirii în care se găsește apartamentul în care locuiește. Dacă aceste nevoi multiple se pun încă de astăzi, o dată cu scurtarea zilei de muncă ele se vor pune într-un mod impe■ -----—daca ■ ■ ■ ros. Satisfacerea acestor nevoi este posibilă numai într-un cadru organizat de viaţă colectivă, în cadrul unor ansambluri de locuit plantate în masive de verdeaţă, ferite de zgomotul şi praful circulaţiei de pe străzi, dimensionate cu bună ştiinţă la numărul optim de populaţie. In locul clădirilor închise, izolate de lumea înconjurătoare, în locul locuinţelor insalubre apar ansamblurile de locuit rezolvate în toată complexitatea lor, în locul creşterii haotice şi întîmplătoare a oraşelor de pe vremuri, unde singura regulă „urbanistică“ era în cel mai bun caz păstrarea aliniamentului şi a înălţimii la cornişă pe străzi , oraşele de astăzi se dezvoltă în mod organic, în baza unui plan stabilit iniţial. Noi denumim aceste ansambluri de locuit, care formează nucleele constructive ale zonei de locuit a oraşului, în limbaj urbanistic: microraioane. Microraioanele alcătuiesc la rîndul lor raioane, organizate la o treaptă superioară. Atunci cînd trecem la noua formă de proiectare a locuinţelor, înlocuind sistemul clădirilor izolate cu ansambluri de locuit, proiectăm de fapt asemenea microraioane, sau părţi de microraioane, creînd astfel primele unităţi de locuit ale viitorului oraş socialist. In proiectele ce se află în curs de elaborare la direcţia noastră se reliefează de acuma acest nou aspect, caracterizat prin compoziţii de adîncime, în care privirea nu este limitată la frontul închis al străzilor, ci îmbrăţişează în profunzime întregul ansamblu realizat cu o arhitectură proaspătă, modernă. (Continuare în pag. a 3-a) . ■ , . .■ j , V,. . J i \ Cu aparatul de fotografiat ■■■— •..........— j • la Fabrica de zahăr din Luduș Fabrica de zahăr din Luduș este una din importantele realizări ale puterii populare în regiunea noastră Obiectiv construit relativ recent, secțiile fabricii sînt dotate cu o tehnică la un înalt nivel de mecanizare şi automatizare. Aceasta dă posibilitatea ca colectivul de muncă, al cărui nivel de pregătire şi de stăpînire a utilajelor şi instalaţiilor creşte continuu, să obţină lună de lună puccese valoroase. Este suficient să arătăm că în actuala campanie de fabricaţie, pînă la data de 30 octombrie, aici s-a prelucrat cu aproape 80.000 tone de sfeclă mai mult ca în aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest fapt a atras după sine realizarea, pe aceeaşi perioadă, a unei producţii suplimentare de peste 4.800 tone de zahăr. Realizările de mai sus îşi au izvorul, aşa precum recunoaşte colectivul de muncitori, în creşterea necontenită a productivităţii muncii. Fo losind judicios, la capacitatea to tală fiecare utilaj şi instalaţie, ridicind necontenit nivelul calificării profesionale al muncitorilor şi desfăşurind o însufleţită întrecere socialistă, acest indicator de plan cunoaşte importante creşteri. Prin fotografiile de faţă relatăm cîteva instantanee din tehnica avansată şi despre rolul omului in dirijarea complexului proces tehnologic de fabricare e zahărului. Fotografia din stingă ne Înfăţişează puternicul pod rulant de la descărcarea sfeclei din vagoane. Dacă pentru descărcarea manuală a unui vagon sînt necesari 4 muncitori şi 90 de minute, cu ajutorul podului rulant această operaţie se face în numai 15 minute şi cu un singur om — macaragiul. Ca operator , la stafia de calcifiere lucrează şi utemistul Simion Şerban din fotografia din dreapta sus. Supraveghind cu rigurozitate procesul de producţie, finind legătura cu operatorii de la fazele anterioare şi următoare, obţine o prelucrare ritmică şi de bună calitate a zemii. Pentru saturarea zemii de zahăr se folosesc gazele rezultate din arderea pietrei de var. Conţinutul în bioxid de carbon al aicestor gaze are o influenţă hotărîtoare asupra calităţii zahărului. De aceea proba de laborator a gazelor se face periodic şi cu toată atenţia. Aici l-am înîlnit pe priceputul laborant, utemistul Ilie Hotman, din fotografia din stingă sus executînd determinarea conţinutului de bioxid de carbon. Text: M. BARDAŞAN Fotografii: C. SZÁSZ