Steaua Roşie, decembrie 1962 (Anul 11, nr. 285-311)

1962-12-01 / nr. 285

Masa lemnoasă - mai judicios gospodărită Punînd în centrul preocupării sarcinile izvorîte pentru ramura Industriei forestiere din Hotărî­­rile Congresului al III-lea al P.M.R., intensificînd întrecerea socialistă şi extinzînd iniţiativa exploatării masei lemnoase în­­brigăzi complexe, colectivul Între­prinderii forestiere din Gheor­­ghieni a înregistrat rezultate re­marcabile. Paralel cu transpune­rea treptată în fapte a sarcinii de a valorifica superior masa lemnoasă, forestierii de aici au dat, pînă la data de 15 noiembrie, produse peste plan în valoare de 7.450.000 de lei. Concomitent cu această realizare şi ca urmare a reducerii cheltuielilor la diferite operaţiuni, s-a realizat o econo­mie la preţul de cost în valoare de 693.000 de lei şi un beneficiu suplimentar de 1.042.000 de lei. Cu aceste realizări colectivul în­treprinderii şi-a îndeplinit angaja­mentul anual la producţia globa­lă cît şi la beneficii. Cum au fost posibile aceste realizări? In primul rînd, prin respectarea şi punerea în aplica­re a planului de măsuri tehnico­­organizatorice, elaborat din timp. Acest plan cuprindea măsuri pen­tru toate domeniile de activitate ca: silvicultură, exploatare, trans­porturi şi industrializarea lem­nului. Astfel, în ramura silviculturii s-a acordat o atenţie sporită lu­crărilor de cultură şi refacere a pădurilor, depăşindu-se procentul de reuşită al culturilor prevăzut în plan, iar prin efectuarea îrn timp optim a lucrărilor de opera­ţiuni culturale s-a asigurat creş­terea productivităţii pădurilor, iz­vor de sporire a volumului şi ca­lităţii masei lemnoase adusă în circuitul economic. In ramura exploatării s-a avut în vedere: valorificarea superioa­ră a masei lemnoase, care în a­­nul acesta arată o creştere de 49,8 la sută faţă de 1 m­c masă lemnoasă valorificată în anul 1959; reducerea la minimum (cu 0,5 la sută sub cifra planificată) a pierderilor în exploatare. Pentru îndeplinirea acestor sar­cini trasate de partid şi guvern, muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii I.F.-ului, îndrumaţi în per­manenţă de comitetul de partid şi ajutaţi efectiv de comitetul sin­dicatului, au depus eforturi sus­ţinute în gospodărirea cît mai raţională­ a masei lemnoase, prin­­ sortarea îngrijită a lemnului, mai­­ ales la fag, realizînd lemn de lu­­­­cru în proporţie de 94,04 la su­tă, iar produse de grupa I în proporţie de 42,67 la sută. In a­­cest domeniu s-a evidenţiat bri­gada tov. Ifrim Ilie de la sec­torul de exploatare Tulgheş. Aces­te realizări au fost posi­bile nu numai datorită sortării îngrijite, ci şi utilizării pe scară largă a mecanismelor prin care s-a evitat degradarea lemnului. Astfel, în cursul anului s-au uti­lizat în medie 5 funiculare (de tip Mîneciu și Wiessen), care au asigurat scoaterea a 35.000 m­c masă lemnoasă la lămpile de în­cărcare pe mijloacele de trans­port. Pentru extinderea fasonatu­lui şi secţionatului mecanic s-a ridicat parcul-inventar al ferăs­­traielor mecanice de la 21 la 32 realizînd, cu aceste utilaje, un volum de 82.000 m­c masă lem­noasă. Tot aici amintim aportul celor 181 muncitori care lucrează în brigăzi complexe cu plata în a­­cord global, care au lucrat în ex­ploatări cu un număr sporit de mecanisme. Pentru extinderea transportului mecanizat în diferite parchete s-au construit drumuri auto în lungi­me de cca. 5 km. Prin aceasta s-a scurtat și apropiatul efectuat cu atelaje. In domeniul industrializării, de asemenea, s-au înregistrat rezul­tate remarcabile. La începutul anului întreprin­derea a avut multe greutăţi din cauza refuzurilor calitative la fi­nale. La unitatea din Ditrău s a­u reuşit să se rezolve şi această problemă prin desemnarea corau­­­­nistului Gall Carol în funcţia de controlor tehnic de calitate. De a­­­­tunci unitatea din Ditrău n-a mai avut nici un refuz în ce pri­­­­­veşte calitatea. Prin măsurile luate recent de­­ comitetul de partid împreună cu­­ conducerea administrativă, in scurt timp se vor elimina factorii care au influenţat în mod nega­tiv calitatea produselor şi în spe­cial al binalelor. Vom face tot­­ posibilul ca în anul 1963, să dăm numai produse de calitate supe- f rioară, să sporim şi mai mult , rentabilitatea întreprinderii şi a­­­­cumulările socialiste. . ROZALIA PUSKAS I planificator I.F. Gheorghieni. -------------------□□□□-----------­ PE URMELE :'--== materialelor publicate „în centrul activității — îndeplinirea sarcinilor de plan și o mai mare exigentă față de calitate" Răspunzînd la articolul apărut sub titlul de mai sus în co­loanele ziarului nostru din 20 octombrie a. c., conducerea între­prinderii „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş ne face cunoscut că cele semnalate în articol cores­pund realităţii. Se mai arată apoi că, pornind de la cele cuprinse în materialul publicat, întreprinderea a anali­zat refuzurile primite în luna octombrie a. c. şi prin măsuri concrete au fost lichidate cauzele care au generat lipsurile semna­late. Nota redacţiei: întreprinderea „Ludovic Min­schi“ execută produse de larg consum şi o serie de piese de schimb. In luna octombrie a. c. beneficiarii au reclamat calitatea slabă a unor produse și chiar ai restituit unele produse de larg consum, cum a fost cazul cuiere­lor de antreu, de diferi­te dimensiuni, executate după o tehnologie nu prea izbutită și ambalate necorespunzător. Multe din ele s-au rupt în timpul trans­portului, din care cauză 9 din be­neficiari au restituit o parte din piesele primite. Conducerea întreprinderii „Lu­dovic Minschi“ a luat măsuri în această direcţie şi astfel s-a îm­bunătăţit situaţia calităţii, amba­lării şi expedierii produselor de larg consum, iar beneficiarii n-au mai sesizat neajunsuri in aceasta direcţie. Din cele constatate în întreprin­dere, reiese că în prezent se acor­dă o mai mare atenţie calităţii bunurilor de larg consum, dar se pare că se cam trec cu vederea unele „amănunte“ de importanţă la piesele de schimb. Numai aşa se poate explica faptul că, dacă în luna noiembrie întreprinderea n-a avut reclamaţii referitoare la calitatea produselor de larg con­sum, a avut însă, la piesele de schimb. De pildă, I.I.S. „Teba“ din Arad, reclamă că 20 de came pentru iţe i-au fost expediate cu 0,5 mm mai mari la gaură, şi că i s-au livrat 43 mufe, executate cu abateri de la desen. La alte 300 de bolţuri nu corespunde filetui. Ar fi bine dacă s-ar analiza amănunţit calitatea tuturor pro­duselor şi s-ar lua măsuri pentru îmbunătăţirea ei atît la produsele de larg consum, cît şi la piesele de schimb. Astfel s-ar rezolva în întregime problema reclamaţiilor şi a returnurilor de produse, care nu face cinste întreprinderii. Arătura adîncă de toamnă - factor important al creşterii producţiei la hectar Practica a demonstrat că arătu­ra adîncă de toamnă constituie un factor de mare importanţă pentru sporirea producţiei la hec­tar. In primul rînd, prin execu­tarea arăturii adînci de toamnă se reface structura solului. Prin acţiunea îngheţului, bulgării mari de pămînt sunt transformaţi în mici agregate, ceea ce ne permite ca primăvara, cu netezitorul sau cu grapa, să executăm o lucrare bună şi uşoară a solului. De a­­semenea, executînd arăturile din toamnă, primăvara avem posibi­litatea să însămînţăm plantele din prima epocă chiar în mustul zăpezii. Pe lîngă faptul că, prin arătura adîncă de toamnă se distrug bu­ruienile, ea are şi rolul de a acu­mula cantităţi sporite de apă în sol. Experienţele au arătat că în terenul arat din toamnă se a­­cumulează circa 1.500 tone de apă la hectar, faţă de 500—600 tone pe terenurile arate în pri­măvară. O importanţă deosebită trebuie acordată adîncimii arăturii. Prin mobilizarea unui strat cît mai dînc de pămînt se creează condi­ţii pentru pătrunderea în sol a unei cantităţi mai mari de apă şi totodată plantele au posibilitatea să-şi dezvolte un sistem radicu­lar profund, bine ramificat. In gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se a­­cordă o tot mai mare atenţie ară­turilor adînci de toamnă. In ulti­mii­ ani, ele au executat arături adînci de toamnă pe toate supra­feţele destinate însămînţărilor de primăvară. Trebuie să arătăm în­să, că in numeroase gospodării de stat s-au executat însămînţări de primăvară şi pe terenuri nearate din toamnă. Bineînţeles, s-au ob­ţinut şi diferenţe de producţie. Terenurile respective n-au fost arate din toamnă, din cauză că ele au fost primite, prin coma­sări, în timpul iernii sau în pri­măvară. La gospodăria de stat din Filiaş, de pildă, anul acesta s-a obţinut o producţie medie de 3.136 kg porumb boabe la hectar. Pe suprafeţele unde arăturile au fost executate numai în primăva­ră, producţia medie a atins abia 2.136 kg porumb boabe la hectar. La gospodăria de stat din Cuci, de asemenea, pe suprafeţele arate în toamnă s-a obţinut o produc­ţie medie care depăşeşte cu 1.000 kg la hectar pe cea obţinută pe suprafeţele arate numai în primă­vară, la G.A.S. Iernut cu 840 kg, la G.A.S. Reghin cu 1.352 kg etc. Gospodăriile agricole de stat obţin an­ de an producţii tot mai mari la hectar, atît la porumbul pentru boabe, cît şi la porumbul pentru siloz, cartofi etc. Graficul de mai jos ilustrează creşterea producţiei la hectar în ultimii trei ani, pe Trustul regional G.A.S. Tg.Mureş. Şi, desigur, pe lîngă aplicarea celorlalte măsuri agro­tehnice, un factor de mare impor­tanţă în sporirea producţiei la hectar l-au avut arăturile adînci de toamnă. In scopul obţinerii în anul vii­tor de producţii cît mai mari la hectar şi în toamna acestui an gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au acordat o mare atenţie executării arăturilor adînci pe toate suprafeţele desti­nate însămînţărilor de primăva­ră. In această privinţă se eviden­ţiază gospodăriile de stat din Mi­­heş, Gorneşti, Miercurea-Ciuc şi Sîncrai, care au terminat complet arăturile. Această lucrare este pe terminate şi la gospodăriile de stat din Lăzarea, Rîciu, Reghin şi Cuci. Pe lîngă executarea din timp a arăturilor, o atenţie deosebită s-a acordat calităţii lucrării. La gos­podăria agricolă de stat din Re­ghin, bunăoară, în scopul creşterii productivităţii muncii şi îmbună­tăţirii calităţii arăturilor, s-au concentrat toate tractoarele exis­tente la secţii şi brigăzi într-o singură brigadă. In felul acesta s-au creat condiţii mai bune pen­tru executarea controlului din par­tea consiliului asupra calităţii lu­crării şi totodată mecanizatorii mai slabi s-au ridicat la nivelul fruntaşilor. Executînd arături adînci pe toa­te suprafeţele şi încorporînd în sol cantităţi sporite de îngrăşă­minte naturale şi chimice, gospo­dăriile agricole de stat din regiu­nea noastră vor obţine în anul 1963 producţii şi mai mari la hec­tar. IOAN OLTEANU in­giner-şef la Trustul regional G.A.S. Tg.Mureş CARTOFI PORUMB 80.02 PORUMB BOABE ■ nr...............­ I .. ■ —in ■■ I . I —wiewnIJ-ftjfu STEAUA ROȘIE nwilkb..­ « ■ N­HI————— 3 1 DECEMBRIE - ZIUA AFRICII Un uriaş îngenunchiat, fere­cat în lanţuri grele timp de secole, se ridică energic în picioare, capul şi-l aruncă cu mind de către cer, îşi încor­dează muşchii puternici şi lan­ţurile sar în bucăţi! Plastic, aşa a prezentat gra­ficianul, cu doi-trei ani în ur­mă, trezirea Africii. Intr-adevăr, suptă pînă la sînge şi adînc dispreţuită de colonialişti, Africa s-a dezme­ticit brusc şi tot mai conştien­tă de justeţea cauzei sale, de forţa ei, a pornit la luptă pen­tru libertate, pentru o viaţă demnă, omenească. Ea are prieteni mulţi şi puternici în întreaga lume, are alături Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste care o susţin, o ajută. Colonialiştii scrîşnesc din dinţi, dar sînt nevoiţi să cedeze pas cu pas. Harta politică a Africii se schimbă nu de la an la an, ci în intervale de timp şi mai scurte. Petele negre se împu­ţinează, pe locul vechilor co­lonii apar noi state indepen­dente. Anul în curs a adus împlinirea luptei plină de jert­fe a poporului algerian. După 8 ani de război împotriva co­lonialiştilor francezi, Algeria este azi o ţară independentă. In 1962 şi-au dobîndit elibe­rarea şi Ruanda, Burundi, ca şi alte ţări africane. Multe din­tre popoarele eliberate cu 2— 3 ani în urmă au obţinut suc­cese remarcabile în consolida­rea independenţei lor, în lichi­darea urmărilor adînci ale ex­ploatării coloniale. Unele din­tre acestea au reuşit să-şi aleagă calea cea mai potrivită spre înflorirea ţărilor lor, spre bunăstare şi progres. Drumul parcurs pe calea eli­berării Africii este măreţ, dar colonialismul, atît de detestat de omenire, n-a dispărut încă. Priviţi narta pe care o publi­căm în cadrul acestui articol. Cite pete negre se găsesc în­că pe corpul Africii! Peste 30 de milioane de africani poartă încă jugul colonial. Alte multe milioane trăiesc, lipsiţi de cele mai elementare drepturi în Republica Sud-Africană, sub un regim rasist-terorist, asemă­nător cu cel din Germania hitleristă. Anglia, Portugalia, Spania, Franţa dispun încă de colonii întinse în Africa. Me­todele folosite de colonialişti pentru a-şi menţine dominaţia sunt variate. Portugalia între­buinţează împotriva poporului din Angola şi din celelalte co­lonii ale ei vechile procedee ale colonialismului „clasic“, represiunile brutale, înecarea în sînge a oricărei împotriviri. Colonialiştii englezi nu se dau nici ei în lături de la folosirea gloanţelor, a arestărilor, a teroarei. Dar ei dispun de o gamă mai variată de procedee. Momeli cu aşa-zise „constituţii“, „alegeri“, „acordarea autoadministraţiei“, înjghebarea unor „federaţii" nu sunt nici ele neglijate. Co­lonialiştii folosesc pe scară largă greutăţile unor state a­fricane tinere, pentru a le sub­juga din nou. S.U.A., îndeosebi, caută să încheie cu tinerele state africane acorduri militare şi economice bazate pe inegali­tatea în drepturi, pentru a pune mina pe imensele lor bo­găţii şi a re dicta linia poli­ticii interne şi externe. Ten­dinţe asemănătoare se vădesc şi din partea Angliei şi a ţă­rilor făcînd parte din Piaţa co­mună europeană, îndeosebi a R.F. Germane. Dar nici represiunile şi nici momelile nu pot salva colonia­lismul de la prăbuşirea totală. Lupta pentru lichidarea defini­tivă a colonialismului se duce zi de zi, in Angola şi Rhodesia de sud, în Africa de sud-vest şi Kenya, peste tot, în toate teritoriile stăpînite de colonia­lişti, ca şi în şedinţele plenare şi în cele ale comitetelor Adu­nării­ Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe baza De­claraţiei cu privire la acorda­rea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată di­n iniţiativa guvernului sovie­tic la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., actuala sesiune a Adunării Ge­nerale a adoptat, la propune­rea unor ţări afro-asiatice spri­jinite de ţările socialiste şi al­te ţări, rezoluţii în legătură cu acordarea independenţei colo­niilor portugheze, şi a unor colonii engleze, o rezoluţie care prevede aplicarea unor sancţiuni severe împotriva gu­vernului rasist al Republicii Sud-Africane şi alte hotărîri anticolonialiste. Reprezentanţii puterilor colonialiste trăiesc a­­desea momente grele în şedin­ţele Adunării Generale a O.N.U., neştiind cum s-o scoa­tă la capăt. Ţările africane nu se arată dispuse nici să se în­hame la carul războinic al oc­cidentului. Ele vor ca Africa să fie o zonă a păcii, fără ba­ze militare străine. Nu un zadar se plîng în ultimul timp zia­rele reacţionare din S.U.A. împotriva „atitudinii“ celor mai multe dintre statele africane şi asiatice. Lupta Africii pentru totala şi definitiva lichidare a colo­nialismului şi a urmărilor sale, pentru o viaţă liberă, indepen­dentă şi prosperă se bucură de simpatia şi sprijinul ţărilor so­cialiste. Un mare ajutor eco­nomic şi tehnic acorda multor ţări africane Uniunea Sovie­tică. Legăturile economice ale ţării noastre cu ţările Africii sînt şi ele în continuă dezvol­tare. 1 decembrie — Ziua Africii, dă şi anul acesta prilejul de a ne manifesta calda solidaritate cu Africa luptătoare, întregul ataşament la imperativul de a se lichida fără amînări rușino­sul colonialism pe continentul african ca și pe alte continente unde mai există. ERNEST LOB Kelilla«f Ceuta „ SAHARA »Xsr*niola AFRICA CAMBIA , jy._ (Brit) I KENYA ZANZIBAR ' C Britl -(^OZAM&IC - -T~nr(Port) MALIA/Fr GUINEE. SPAM IO ANGOLA (Stert AFRICA OE SUD VEST ÍT6eiTO«.lO OCUPAT oe SWAZILAND zrrcsrit) : -BASUTOLAND --------- (B>nt ) — __ o loo zoo RHODESIA DE SUD ‘ .(.snt) - firi africane care mai Îndură un pl colonial TERITORII DEPENDENTE DE REPUBLICA SUD-AFRICANA Africa de sud-vest — Suprafaţa — 823.876 km­p — Populaţia — 572.000 locuitori — Capitala — Windhoek — 33.000 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE MAREA BRITANIE Basutoland — Suprafaţa — 30.344 kmp — Populaţia — 685.000 locuitori — Capitala — Maseru — 5.599 locuitori Bechaunaland — Suprafaţa — 712.249 kmp — Populaţia — 288.000 locuitori — Capitala — Mafeking — 6.870 locuitori Gambia - Suprafaţa —10.369 kmp — Populaţia — 290.000 locuitori — Capitala — Bathurst — 21.022 locuitori Kenya — Suprafaţa — 582.646 km­p — Populaţia — 7.131.000 locui­tori — Capitala — Nairobi — 288.500 locuitori insula Mauritius — Suprafaţa — 1.865 kmp — Populaţia — 639.000 locuitori — Capitala — Port Louis — 104.016 locuitori Rhodesia şi Nyassaland — Suprafaţa — 1.253.116 kmp — Populaţia — 8.330.000 locuitori — Capitala — Salisbury — 175.000 locuitori Insulele Seychelles — Suprafaţa — 404 km­p — Populaţia — 43.150 locuitori — Capitala — Port Victoria — 10.000 locuitori Insula Sfînta Elena — Suprafaţa — 122 km­p — Populaţia — circa 5.000 locuitori — Capitala — Jameston — 1.568 locuitori Swaziland — Suprafaţa — 17.363 kmp — Populaţia — 266.000 locuitori — Capitala — Mbabane — 3.428 locuitori anzibar şi Pemba — Suprafaţa — 2.643 km­p — Populaţia — 307.000 locuitori — Capitala — Zanzibar — 57.923 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE FRANŢA­ Isulele Comore — Suprafaţa — 2.171 kmp — Populaţia — 185.000 locuitori — Ca­pitala — Szapudzi —* 10.000 locuitori insulele Reunion — Suprafaţa — 2.510 kmp —­ Populaţia — 336.000 locuitori — Capitala — St. Denia — 41.863 locuitori Somalia Franceza — Suprafaţa — 21.700 kmp — Populaţia — 70.000 locuitori — Capitala — Djibouti — 31.300 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE PORTUGALIA Angola — Suprafaţa — 1.246.700 kmp — Populaţia — 4.605.000 locuitori — Capitala — Luanda — 189.590 locuitori Insulele Capului Verde — Suprafaţa — 4.033 kmp — Populaţia — 195.000 locuitori — Capitala — Praia — 131289 locuitori Guineea Portugheză — Suprafața — 36.125 kmp — Populaţia — 570.000 locuitori — Capitala —■ Bissau — 19.000 locuitori Mozambic — Suprafaţa — 783.030 km­p — Populaţia — 6.329.000 locuitori­­—Capitala jp Lourenco Marques — 99.000 loc — Suprafaţa — 964 kmp — Populaţia — 64.000 locuitori — Capitala — Sao Tome — 5.600 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE SPANIA Africa Occidentală Spaniolă Ifni şi Sahara Spaniolă — Suprafaţa — 267.500 km­p — Populaţia — 78.000 locuitori — Capitala — Sidi Ifni — 7.950 locuitori Insulele Canare — Suprafaţa — 7.273 km­p — Populaţia — 890.381 locuitori Guineea Spaniolă — Suprafaţa — 28.051 kmp — Populaţia — 216.000 locuitori — Capitala — Santa Isabel — 12.500 locuitori Posesiunile spaniole din Africa de nord (Ceuta, Melilla, Alhucemas, Chafarinas, Penon de Velez de la Gomera) — Suprafaţa — 213 kmp — Populaţia — 146.000 locuitori. Insulele Sao Tome şi Principe Manevrele guvernului englez, care sub diferite pretexte, amină acordarea independenţei Kenyei, sunt primite cu vie ostilitate de locuitorii acestei ţări. Fotografia înfăţişează un miting de protest în capitala ţarii, Nairobi, la care vorbeşte Jomo Kenyatta, condu-­ cător al luptei de eliberare a Kenyei. Această adunare paşnică a fost atacată cu brutalitate de poliţia britanică. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, egiptenii supun forţa milenariifti Nii, construind barajul de la Assuan. In fotografie, una din puternicele mașini sovietice folosite pe acest mare, șantier.

Next