Steaua Roşie, decembrie 1962 (Anul 11, nr. 285-311)
1962-12-01 / nr. 285
Masa lemnoasă - mai judicios gospodărită Punînd în centrul preocupării sarcinile izvorîte pentru ramura Industriei forestiere din Hotărîrile Congresului al III-lea al P.M.R., intensificînd întrecerea socialistă şi extinzînd iniţiativa exploatării masei lemnoase înbrigăzi complexe, colectivul Întreprinderii forestiere din Gheorghieni a înregistrat rezultate remarcabile. Paralel cu transpunerea treptată în fapte a sarcinii de a valorifica superior masa lemnoasă, forestierii de aici au dat, pînă la data de 15 noiembrie, produse peste plan în valoare de 7.450.000 de lei. Concomitent cu această realizare şi ca urmare a reducerii cheltuielilor la diferite operaţiuni, s-a realizat o economie la preţul de cost în valoare de 693.000 de lei şi un beneficiu suplimentar de 1.042.000 de lei. Cu aceste realizări colectivul întreprinderii şi-a îndeplinit angajamentul anual la producţia globală cît şi la beneficii. Cum au fost posibile aceste realizări? In primul rînd, prin respectarea şi punerea în aplicare a planului de măsuri tehnicoorganizatorice, elaborat din timp. Acest plan cuprindea măsuri pentru toate domeniile de activitate ca: silvicultură, exploatare, transporturi şi industrializarea lemnului. Astfel, în ramura silviculturii s-a acordat o atenţie sporită lucrărilor de cultură şi refacere a pădurilor, depăşindu-se procentul de reuşită al culturilor prevăzut în plan, iar prin efectuarea îrn timp optim a lucrărilor de operaţiuni culturale s-a asigurat creşterea productivităţii pădurilor, izvor de sporire a volumului şi calităţii masei lemnoase adusă în circuitul economic. In ramura exploatării s-a avut în vedere: valorificarea superioară a masei lemnoase, care în anul acesta arată o creştere de 49,8 la sută faţă de 1 mc masă lemnoasă valorificată în anul 1959; reducerea la minimum (cu 0,5 la sută sub cifra planificată) a pierderilor în exploatare. Pentru îndeplinirea acestor sarcini trasate de partid şi guvern, muncitorii, tehnicienii şi inginerii I.F.-ului, îndrumaţi în permanenţă de comitetul de partid şi ajutaţi efectiv de comitetul sindicatului, au depus eforturi susţinute în gospodărirea cît mai raţională a masei lemnoase, prin sortarea îngrijită a lemnului, mai ales la fag, realizînd lemn de lucru în proporţie de 94,04 la sută, iar produse de grupa I în proporţie de 42,67 la sută. In acest domeniu s-a evidenţiat brigada tov. Ifrim Ilie de la sectorul de exploatare Tulgheş. Aceste realizări au fost posibile nu numai datorită sortării îngrijite, ci şi utilizării pe scară largă a mecanismelor prin care s-a evitat degradarea lemnului. Astfel, în cursul anului s-au utilizat în medie 5 funiculare (de tip Mîneciu și Wiessen), care au asigurat scoaterea a 35.000 mc masă lemnoasă la lămpile de încărcare pe mijloacele de transport. Pentru extinderea fasonatului şi secţionatului mecanic s-a ridicat parcul-inventar al ferăstraielor mecanice de la 21 la 32 realizînd, cu aceste utilaje, un volum de 82.000 mc masă lemnoasă. Tot aici amintim aportul celor 181 muncitori care lucrează în brigăzi complexe cu plata în acord global, care au lucrat în exploatări cu un număr sporit de mecanisme. Pentru extinderea transportului mecanizat în diferite parchete s-au construit drumuri auto în lungime de cca. 5 km. Prin aceasta s-a scurtat și apropiatul efectuat cu atelaje. In domeniul industrializării, de asemenea, s-au înregistrat rezultate remarcabile. La începutul anului întreprinderea a avut multe greutăţi din cauza refuzurilor calitative la finale. La unitatea din Ditrău s au reuşit să se rezolve şi această problemă prin desemnarea coraunistului Gall Carol în funcţia de controlor tehnic de calitate. De atunci unitatea din Ditrău n-a mai avut nici un refuz în ce priveşte calitatea. Prin măsurile luate recent de comitetul de partid împreună cu conducerea administrativă, in scurt timp se vor elimina factorii care au influenţat în mod negativ calitatea produselor şi în special al binalelor. Vom face tot posibilul ca în anul 1963, să dăm numai produse de calitate supe- f rioară, să sporim şi mai mult , rentabilitatea întreprinderii şi acumulările socialiste. . ROZALIA PUSKAS I planificator I.F. Gheorghieni. -------------------□□□□----------- PE URMELE :'--== materialelor publicate „în centrul activității — îndeplinirea sarcinilor de plan și o mai mare exigentă față de calitate" Răspunzînd la articolul apărut sub titlul de mai sus în coloanele ziarului nostru din 20 octombrie a. c., conducerea întreprinderii „Ludovic Minschi“ din Tg. Mureş ne face cunoscut că cele semnalate în articol corespund realităţii. Se mai arată apoi că, pornind de la cele cuprinse în materialul publicat, întreprinderea a analizat refuzurile primite în luna octombrie a. c. şi prin măsuri concrete au fost lichidate cauzele care au generat lipsurile semnalate. Nota redacţiei: întreprinderea „Ludovic Minschi“ execută produse de larg consum şi o serie de piese de schimb. In luna octombrie a. c. beneficiarii au reclamat calitatea slabă a unor produse și chiar ai restituit unele produse de larg consum, cum a fost cazul cuierelor de antreu, de diferite dimensiuni, executate după o tehnologie nu prea izbutită și ambalate necorespunzător. Multe din ele s-au rupt în timpul transportului, din care cauză 9 din beneficiari au restituit o parte din piesele primite. Conducerea întreprinderii „Ludovic Minschi“ a luat măsuri în această direcţie şi astfel s-a îmbunătăţit situaţia calităţii, ambalării şi expedierii produselor de larg consum, iar beneficiarii n-au mai sesizat neajunsuri in aceasta direcţie. Din cele constatate în întreprindere, reiese că în prezent se acordă o mai mare atenţie calităţii bunurilor de larg consum, dar se pare că se cam trec cu vederea unele „amănunte“ de importanţă la piesele de schimb. Numai aşa se poate explica faptul că, dacă în luna noiembrie întreprinderea n-a avut reclamaţii referitoare la calitatea produselor de larg consum, a avut însă, la piesele de schimb. De pildă, I.I.S. „Teba“ din Arad, reclamă că 20 de came pentru iţe i-au fost expediate cu 0,5 mm mai mari la gaură, şi că i s-au livrat 43 mufe, executate cu abateri de la desen. La alte 300 de bolţuri nu corespunde filetui. Ar fi bine dacă s-ar analiza amănunţit calitatea tuturor produselor şi s-ar lua măsuri pentru îmbunătăţirea ei atît la produsele de larg consum, cît şi la piesele de schimb. Astfel s-ar rezolva în întregime problema reclamaţiilor şi a returnurilor de produse, care nu face cinste întreprinderii. Arătura adîncă de toamnă - factor important al creşterii producţiei la hectar Practica a demonstrat că arătura adîncă de toamnă constituie un factor de mare importanţă pentru sporirea producţiei la hectar. In primul rînd, prin executarea arăturii adînci de toamnă se reface structura solului. Prin acţiunea îngheţului, bulgării mari de pămînt sunt transformaţi în mici agregate, ceea ce ne permite ca primăvara, cu netezitorul sau cu grapa, să executăm o lucrare bună şi uşoară a solului. De asemenea, executînd arăturile din toamnă, primăvara avem posibilitatea să însămînţăm plantele din prima epocă chiar în mustul zăpezii. Pe lîngă faptul că, prin arătura adîncă de toamnă se distrug buruienile, ea are şi rolul de a acumula cantităţi sporite de apă în sol. Experienţele au arătat că în terenul arat din toamnă se acumulează circa 1.500 tone de apă la hectar, faţă de 500—600 tone pe terenurile arate în primăvară. O importanţă deosebită trebuie acordată adîncimii arăturii. Prin mobilizarea unui strat cît mai dînc de pămînt se creează condiţii pentru pătrunderea în sol a unei cantităţi mai mari de apă şi totodată plantele au posibilitatea să-şi dezvolte un sistem radicular profund, bine ramificat. In gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se acordă o tot mai mare atenţie arăturilor adînci de toamnă. In ultimii ani, ele au executat arături adînci de toamnă pe toate suprafeţele destinate însămînţărilor de primăvară. Trebuie să arătăm însă, că in numeroase gospodării de stat s-au executat însămînţări de primăvară şi pe terenuri nearate din toamnă. Bineînţeles, s-au obţinut şi diferenţe de producţie. Terenurile respective n-au fost arate din toamnă, din cauză că ele au fost primite, prin comasări, în timpul iernii sau în primăvară. La gospodăria de stat din Filiaş, de pildă, anul acesta s-a obţinut o producţie medie de 3.136 kg porumb boabe la hectar. Pe suprafeţele unde arăturile au fost executate numai în primăvară, producţia medie a atins abia 2.136 kg porumb boabe la hectar. La gospodăria de stat din Cuci, de asemenea, pe suprafeţele arate în toamnă s-a obţinut o producţie medie care depăşeşte cu 1.000 kg la hectar pe cea obţinută pe suprafeţele arate numai în primăvară, la G.A.S. Iernut cu 840 kg, la G.A.S. Reghin cu 1.352 kg etc. Gospodăriile agricole de stat obţin an de an producţii tot mai mari la hectar, atît la porumbul pentru boabe, cît şi la porumbul pentru siloz, cartofi etc. Graficul de mai jos ilustrează creşterea producţiei la hectar în ultimii trei ani, pe Trustul regional G.A.S. Tg.Mureş. Şi, desigur, pe lîngă aplicarea celorlalte măsuri agrotehnice, un factor de mare importanţă în sporirea producţiei la hectar l-au avut arăturile adînci de toamnă. In scopul obţinerii în anul viitor de producţii cît mai mari la hectar şi în toamna acestui an gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră au acordat o mare atenţie executării arăturilor adînci pe toate suprafeţele destinate însămînţărilor de primăvară. In această privinţă se evidenţiază gospodăriile de stat din Miheş, Gorneşti, Miercurea-Ciuc şi Sîncrai, care au terminat complet arăturile. Această lucrare este pe terminate şi la gospodăriile de stat din Lăzarea, Rîciu, Reghin şi Cuci. Pe lîngă executarea din timp a arăturilor, o atenţie deosebită s-a acordat calităţii lucrării. La gospodăria agricolă de stat din Reghin, bunăoară, în scopul creşterii productivităţii muncii şi îmbunătăţirii calităţii arăturilor, s-au concentrat toate tractoarele existente la secţii şi brigăzi într-o singură brigadă. In felul acesta s-au creat condiţii mai bune pentru executarea controlului din partea consiliului asupra calităţii lucrării şi totodată mecanizatorii mai slabi s-au ridicat la nivelul fruntaşilor. Executînd arături adînci pe toate suprafeţele şi încorporînd în sol cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale şi chimice, gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră vor obţine în anul 1963 producţii şi mai mari la hectar. IOAN OLTEANU inginer-şef la Trustul regional G.A.S. Tg.Mureş CARTOFI PORUMB 80.02 PORUMB BOABE ■ nr............... I .. ■ —in ■■ I . I —wiewnIJ-ftjfu STEAUA ROȘIE nwilkb.. « ■ NHI————— 3 1 DECEMBRIE - ZIUA AFRICII Un uriaş îngenunchiat, ferecat în lanţuri grele timp de secole, se ridică energic în picioare, capul şi-l aruncă cu mind de către cer, îşi încordează muşchii puternici şi lanţurile sar în bucăţi! Plastic, aşa a prezentat graficianul, cu doi-trei ani în urmă, trezirea Africii. Intr-adevăr, suptă pînă la sînge şi adînc dispreţuită de colonialişti, Africa s-a dezmeticit brusc şi tot mai conştientă de justeţea cauzei sale, de forţa ei, a pornit la luptă pentru libertate, pentru o viaţă demnă, omenească. Ea are prieteni mulţi şi puternici în întreaga lume, are alături Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste care o susţin, o ajută. Colonialiştii scrîşnesc din dinţi, dar sînt nevoiţi să cedeze pas cu pas. Harta politică a Africii se schimbă nu de la an la an, ci în intervale de timp şi mai scurte. Petele negre se împuţinează, pe locul vechilor colonii apar noi state independente. Anul în curs a adus împlinirea luptei plină de jertfe a poporului algerian. După 8 ani de război împotriva colonialiştilor francezi, Algeria este azi o ţară independentă. In 1962 şi-au dobîndit eliberarea şi Ruanda, Burundi, ca şi alte ţări africane. Multe dintre popoarele eliberate cu 2— 3 ani în urmă au obţinut succese remarcabile în consolidarea independenţei lor, în lichidarea urmărilor adînci ale exploatării coloniale. Unele dintre acestea au reuşit să-şi aleagă calea cea mai potrivită spre înflorirea ţărilor lor, spre bunăstare şi progres. Drumul parcurs pe calea eliberării Africii este măreţ, dar colonialismul, atît de detestat de omenire, n-a dispărut încă. Priviţi narta pe care o publicăm în cadrul acestui articol. Cite pete negre se găsesc încă pe corpul Africii! Peste 30 de milioane de africani poartă încă jugul colonial. Alte multe milioane trăiesc, lipsiţi de cele mai elementare drepturi în Republica Sud-Africană, sub un regim rasist-terorist, asemănător cu cel din Germania hitleristă. Anglia, Portugalia, Spania, Franţa dispun încă de colonii întinse în Africa. Metodele folosite de colonialişti pentru a-şi menţine dominaţia sunt variate. Portugalia întrebuinţează împotriva poporului din Angola şi din celelalte colonii ale ei vechile procedee ale colonialismului „clasic“, represiunile brutale, înecarea în sînge a oricărei împotriviri. Colonialiştii englezi nu se dau nici ei în lături de la folosirea gloanţelor, a arestărilor, a teroarei. Dar ei dispun de o gamă mai variată de procedee. Momeli cu aşa-zise „constituţii“, „alegeri“, „acordarea autoadministraţiei“, înjghebarea unor „federaţii" nu sunt nici ele neglijate. Colonialiştii folosesc pe scară largă greutăţile unor state africane tinere, pentru a le subjuga din nou. S.U.A., îndeosebi, caută să încheie cu tinerele state africane acorduri militare şi economice bazate pe inegalitatea în drepturi, pentru a pune mina pe imensele lor bogăţii şi a re dicta linia politicii interne şi externe. Tendinţe asemănătoare se vădesc şi din partea Angliei şi a ţărilor făcînd parte din Piaţa comună europeană, îndeosebi a R.F. Germane. Dar nici represiunile şi nici momelile nu pot salva colonialismul de la prăbuşirea totală. Lupta pentru lichidarea definitivă a colonialismului se duce zi de zi, in Angola şi Rhodesia de sud, în Africa de sud-vest şi Kenya, peste tot, în toate teritoriile stăpînite de colonialişti, ca şi în şedinţele plenare şi în cele ale comitetelor Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe baza Declaraţiei cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată din iniţiativa guvernului sovietic la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., actuala sesiune a Adunării Generale a adoptat, la propunerea unor ţări afro-asiatice sprijinite de ţările socialiste şi alte ţări, rezoluţii în legătură cu acordarea independenţei coloniilor portugheze, şi a unor colonii engleze, o rezoluţie care prevede aplicarea unor sancţiuni severe împotriva guvernului rasist al Republicii Sud-Africane şi alte hotărîri anticolonialiste. Reprezentanţii puterilor colonialiste trăiesc adesea momente grele în şedinţele Adunării Generale a O.N.U., neştiind cum s-o scoată la capăt. Ţările africane nu se arată dispuse nici să se înhame la carul războinic al occidentului. Ele vor ca Africa să fie o zonă a păcii, fără baze militare străine. Nu un zadar se plîng în ultimul timp ziarele reacţionare din S.U.A. împotriva „atitudinii“ celor mai multe dintre statele africane şi asiatice. Lupta Africii pentru totala şi definitiva lichidare a colonialismului şi a urmărilor sale, pentru o viaţă liberă, independentă şi prosperă se bucură de simpatia şi sprijinul ţărilor socialiste. Un mare ajutor economic şi tehnic acorda multor ţări africane Uniunea Sovietică. Legăturile economice ale ţării noastre cu ţările Africii sînt şi ele în continuă dezvoltare. 1 decembrie — Ziua Africii, dă şi anul acesta prilejul de a ne manifesta calda solidaritate cu Africa luptătoare, întregul ataşament la imperativul de a se lichida fără amînări rușinosul colonialism pe continentul african ca și pe alte continente unde mai există. ERNEST LOB Kelilla«f Ceuta „ SAHARA »Xsr*niola AFRICA CAMBIA , jy._ (Brit) I KENYA ZANZIBAR ' C Britl -(^OZAM&IC - -T~nr(Port) MALIA/Fr GUINEE. SPAM IO ANGOLA (Stert AFRICA OE SUD VEST ÍT6eiTO«.lO OCUPAT oe SWAZILAND zrrcsrit) : -BASUTOLAND --------- (B>nt ) — __ o loo zoo RHODESIA DE SUD ‘ .(.snt) - firi africane care mai Îndură un pl colonial TERITORII DEPENDENTE DE REPUBLICA SUD-AFRICANA Africa de sud-vest — Suprafaţa — 823.876 kmp — Populaţia — 572.000 locuitori — Capitala — Windhoek — 33.000 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE MAREA BRITANIE Basutoland — Suprafaţa — 30.344 kmp — Populaţia — 685.000 locuitori — Capitala — Maseru — 5.599 locuitori Bechaunaland — Suprafaţa — 712.249 kmp — Populaţia — 288.000 locuitori — Capitala — Mafeking — 6.870 locuitori Gambia - Suprafaţa —10.369 kmp — Populaţia — 290.000 locuitori — Capitala — Bathurst — 21.022 locuitori Kenya — Suprafaţa — 582.646 kmp — Populaţia — 7.131.000 locuitori — Capitala — Nairobi — 288.500 locuitori insula Mauritius — Suprafaţa — 1.865 kmp — Populaţia — 639.000 locuitori — Capitala — Port Louis — 104.016 locuitori Rhodesia şi Nyassaland — Suprafaţa — 1.253.116 kmp — Populaţia — 8.330.000 locuitori — Capitala — Salisbury — 175.000 locuitori Insulele Seychelles — Suprafaţa — 404 kmp — Populaţia — 43.150 locuitori — Capitala — Port Victoria — 10.000 locuitori Insula Sfînta Elena — Suprafaţa — 122 kmp — Populaţia — circa 5.000 locuitori — Capitala — Jameston — 1.568 locuitori Swaziland — Suprafaţa — 17.363 kmp — Populaţia — 266.000 locuitori — Capitala — Mbabane — 3.428 locuitori anzibar şi Pemba — Suprafaţa — 2.643 kmp — Populaţia — 307.000 locuitori — Capitala — Zanzibar — 57.923 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE FRANŢA Isulele Comore — Suprafaţa — 2.171 kmp — Populaţia — 185.000 locuitori — Capitala — Szapudzi —* 10.000 locuitori insulele Reunion — Suprafaţa — 2.510 kmp — Populaţia — 336.000 locuitori — Capitala — St. Denia — 41.863 locuitori Somalia Franceza — Suprafaţa — 21.700 kmp — Populaţia — 70.000 locuitori — Capitala — Djibouti — 31.300 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE PORTUGALIA Angola — Suprafaţa — 1.246.700 kmp — Populaţia — 4.605.000 locuitori — Capitala — Luanda — 189.590 locuitori Insulele Capului Verde — Suprafaţa — 4.033 kmp — Populaţia — 195.000 locuitori — Capitala — Praia — 131289 locuitori Guineea Portugheză — Suprafața — 36.125 kmp — Populaţia — 570.000 locuitori — Capitala —■ Bissau — 19.000 locuitori Mozambic — Suprafaţa — 783.030 kmp — Populaţia — 6.329.000 locuitori—Capitala jp Lourenco Marques — 99.000 loc — Suprafaţa — 964 kmp — Populaţia — 64.000 locuitori — Capitala — Sao Tome — 5.600 locuitori TERITORII DEPENDENTE DE SPANIA Africa Occidentală Spaniolă Ifni şi Sahara Spaniolă — Suprafaţa — 267.500 kmp — Populaţia — 78.000 locuitori — Capitala — Sidi Ifni — 7.950 locuitori Insulele Canare — Suprafaţa — 7.273 kmp — Populaţia — 890.381 locuitori Guineea Spaniolă — Suprafaţa — 28.051 kmp — Populaţia — 216.000 locuitori — Capitala — Santa Isabel — 12.500 locuitori Posesiunile spaniole din Africa de nord (Ceuta, Melilla, Alhucemas, Chafarinas, Penon de Velez de la Gomera) — Suprafaţa — 213 kmp — Populaţia — 146.000 locuitori. Insulele Sao Tome şi Principe Manevrele guvernului englez, care sub diferite pretexte, amină acordarea independenţei Kenyei, sunt primite cu vie ostilitate de locuitorii acestei ţări. Fotografia înfăţişează un miting de protest în capitala ţarii, Nairobi, la care vorbeşte Jomo Kenyatta, condu- cător al luptei de eliberare a Kenyei. Această adunare paşnică a fost atacată cu brutalitate de poliţia britanică. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, egiptenii supun forţa milenariifti Nii, construind barajul de la Assuan. In fotografie, una din puternicele mașini sovietice folosite pe acest mare, șantier.